4,846 matches
-
reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu le dădeai mai mult de 18 ani de fiecare, deși aveau puțin peste douăzeci. Purtau niște rochii lungi, din fâșii de cânepă semitransparentă, legate la mijloc cu niște curele împletite din piele neagră. Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice cailor să meargă la trap. Drumul era ușor în pantă, cobora spre lacul de la marginea comunei, acolo unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
când colo totul e intricat țeapăn/ nu doar moartea aduce rigoarea de neabătut/ rigor mortis/ limitări ale gradelor de libertate hiene/ aferente traiului în comun pe planetă// nu doar tu ești prins de viu în urzeala asta/ în bătătura de cânepă aspră/ cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
a văzut Pa, n-a văzut Pa... N-a văzut Parisul ce-ai să ve... ce-ai să ve... ce-am să-și arăt eu ție. CUCU: Uite că se poate. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Nțâ! Cânepă vreau. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Incognito. ESCROCUL: Te fac in... te fac in... CUCU: Indian tonic. ESCROCUL: Te fac in...te fac in... te fac nevăzut dom'le. CUCU: Neneee, nevăzut dom'leee. ESCROCUL: Te fac
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > ABE ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Abe ! În pânza mlaștinilor de pe plantații De bumbac, de in, de tutun, de cânepă Lacrima unei răni neînchise Aprinde făclii de papură Pentru a nu bâjbâi cale Presărată cu mii de morți La Vicksburg pe Mississippi La Fort Sumer, la Richmond La Appomatox, pe văile Aleganilor Appalachilor, la Blue Bridge, La Greensboro, la Winston
ABE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352136_a_353465]
-
tatăl copilului îndrăcit, după ce Învățătorul i-a vindecat fiul. Îmi aștept moartea (soră bună cu singurătatea) din clipă în clipă. Je ne regrete rien... În apele tale curgătoare mă scald, niciodată aceleași, împletite în jurul grumazului meu precum funiile groase de cânepă. Uită-te la tine, îți zic, uită-te la tine și mă vei recunoaște. Uită-te la mine, îți zic uită-te la mine, și te vei recunoaște așa cum stai în lumina de sine scăldându-te într-o perfectă abluțiune
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]