5,695 matches
-
Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorinței”<footnote Aceasta este sintagma cu care von Balthasar a denumit conceptul de epectază. footnote> nu este niciodată tratată în mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică a miresei Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Aceasta este sintagma cu care von Balthasar a denumit conceptul de epectază. footnote> nu este niciodată tratată în mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică a miresei Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins tot
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 310. footnote> de Dumnezeu care renaște continuu (în sufletul purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 310. footnote> de Dumnezeu care renaște continuu (în sufletul purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la bunuri
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
349 la Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93-94. footnote>. Deci, în urcușul către Dumnezeu, sufletul nu este lipsit de satisfacții, ci este mereu satisfăcut, însă, în fiecare moment al satisfacerii, o nouă dorință crește. Sfântul Grigorie, într-un pasaj din Cântarea Cântărilor (5, 4), vorbește despre fereastra sufletului ca o „deschizătură mică, îngustă și strâmtă, prin care n-a încăput Însuși Mirele, ci de-abia mâna Lui; dar prin ea a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93-94. footnote>. Deci, în urcușul către Dumnezeu, sufletul nu este lipsit de satisfacții, ci este mereu satisfăcut, însă, în fiecare moment al satisfacerii, o nouă dorință crește. Sfântul Grigorie, într-un pasaj din Cântarea Cântărilor (5, 4), vorbește despre fereastra sufletului ca o „deschizătură mică, îngustă și strâmtă, prin care n-a încăput Însuși Mirele, ci de-abia mâna Lui; dar prin ea a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să-L
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ea a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să-L vadă pe Mire, din care aceasta numai a câștigat, că a cunoscut că mâna aceasta este a Celui dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să-L vadă pe Mire, din care aceasta numai a câștigat, că a cunoscut că mâna aceasta este a Celui dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei ... Dar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cărțile sale, de la Gogol sau Fantasticul banalității, la Scene din romanul literaturii, Reflecții asupra spiritului creator, Calea de acces sau Fragmente de timp. În aceeași ordine de idei, șirul de emisiuni ,Zece pentru România" arată în ce măsură amprenta ,Daciadei" și a ,Cântării României" continuă să constituie matricea multora din realizatorii programelor de la televiziuni. Însăși denumirea trădează o mentalitate provincială, o competiție închisă între valori omologate în strâmtul nostru spațiu de șmenuri și pactizări. Într-un moment în care ne străduim din răsputeri
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
-ți poarte-n mâinile lui fine poverile. Ele-ar veni-napoi, la tine, noaptea, și te-ar bântui, ca furii-n casă ți-ar umbla, rebele, părelnice-ncleștări te-ar vlăgui, conturul ți l-ar sparge bucățele. (din Poezii noi - 1907) Cântări îngerești (fragment) Pe înger multă vreme l-am dorit în brațe prizonier. El s-a supus și s-a împuținat, eu m-am mărit și-am fost deodată eu îndurătorul, sus, și el o rugăciune sfioasă-a devenit. Atunci l-
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al acestora cristalizându-se din acesta în timp „o muzică vocală care se deosebește foarte mult de cea veche grecească și care adaptează textele traduse în grecește și latinește ale Vechiului Testament
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Geschichte der deutschen Schulmusik, Johann Wolf - Geschichte der Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
bisericească română, Învățământul muzical în Principatele Românești - de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Ion Popescu - Pasărea. Acestora se adaugă pledoariile pentru înființarea Academiei de Muzică Religioasă, cele referitoare la corurile bisericești și la păstrarea tradițiilor milenare ale cântării monodice, dar și soluțiile de întreținere a formațiilor corale bisericești etc. - Timp de aproape o jumătate de secol Breazul a fost ochiul cel mai vigilent și mai avizat asupra vieții muzicale românești, cele două volume, al III-lea<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e cel al poeziei populare, cînd descrie vreun cal fantastic. Mai pe urmă, o cîntare a celor care nu se trec, făcute fiind din slove și spoieli, răsturnînd, prin ruperea ermeticei picturi de lumea fiarelor de toată ziua, jelania cronicărească: "... A psevdofiarelor cînt viața-neviața/ care nu se trece ca, topită, ghiața,/ nu mi se destramă
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
limbile vorbite aici: română, germană, maghiară și sârbă. Mișcarea culturală de masă din Banat de până la cel de-al doilea război mondial a determinat și emiterea a numeroase insigne. Astfel, nici nu e de mirare că și o societate de cântări precum „Zora” ori cea a germanilor din Fabric și-a avut propriile insigne. Muzicologul Franz Metz, el însuși un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
el însuși un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut într-o expoziție de insigne a lui Ilin o piesă emisă în 1929 de Societatea de cântări a germanilor din Timișoara-Fabric, o asociație de care nu a știut nimic până atunci. Iată cum o aparent banală insignă devine deodată o dovadă istorică și un îndemn pentru cercetare. Piese grele Cu certitudine, Milan este imbatabil pe plan național
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
pe sigiliul reuniunei. Sediul reuniunei este cetatea lib. reg. Timișoara. (...) cercul de activitate a reuniunei se estinde pe teritoriul acestui oraș și în jur. II. Scopul reuniunei: A promova viața socială și culturală între membrii sei; a sprijini literatura, arta, cântarea și musica, a înmulți biblioteca sa; a abona foi; a ajutora după putință școlari și învățăcei seraci cu cărți scolastice și veștminte; a da sprijin material la întreprinderi culturale, folositoare și de binefaceri“...Așa începea actul care, în 1873, consfințea
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
o esențială contribuție la reînființarea, în 1990, a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara. A fost și este intens preocupat de promovarea muzicii corale și de cercetarea muzicologică. Cu ocazia lansării volumului monografic „30 de ani de cântare corală universitară“, prof. univ. Damian Vulpe a dirijat un concert cu Corala Camerata Academică Timisiensis și a lansat un nou CD. Speră ca tot în acest an să mai apară un nou CD realizat cu corul Filarmonicii de Stat Arad
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
pentru cântecul popular autentic sârbesc. După câțiva ani, grupul începe să evolueze pe scena Căminului Cultural din Cenad. Încet-încet, copiilor talentați li se duce vestea, astfel că vor cânta și în alte localități. Iar de cum a debutat și cunoscutul festival „Cântarea României“, vor participa la toate edițiile, culegând lauri după lauri. Din această perioadă de cultură ideologică, Tomislav ține și acuma minte faptul că diriguitorii diferitelor faze ale festivalului impuneau un anumit timp de evoluare, dar și traducerea textelor. Și cum
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
Temesvarer Zeitung din 15 aprilie 1904). 75 ani „Expoziție. La Uzinele Electrice din Timișoara s-a deschis o expoziție, în 11 aprilie. Publicul interesat poate vedea, între orele 17-18, noua mașină electrică de spălat“. (Temesvári Hírlap din 12 aprilie 1929). „Cântarea Imnului Regal. Dl. ministru de interne Vaida-Voevod a dat un ordin prin care se interzice cântarea Imnului Regal în localuri nedemne și cu ocaziuni cari nu au nimic din solemnitatea unor festivități publice“. (Voința Banatului din 14 aprilie 1929). 50
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
deschis o expoziție, în 11 aprilie. Publicul interesat poate vedea, între orele 17-18, noua mașină electrică de spălat“. (Temesvári Hírlap din 12 aprilie 1929). „Cântarea Imnului Regal. Dl. ministru de interne Vaida-Voevod a dat un ordin prin care se interzice cântarea Imnului Regal în localuri nedemne și cu ocaziuni cari nu au nimic din solemnitatea unor festivități publice“. (Voința Banatului din 14 aprilie 1929). 50 ani „S-a deschis primul magazin al tineretului la Caransebeș... S-a deschis la începutul lunii
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
Danemarca, Belgia, Țara Galilor ș.a.). calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 3 aprilie - Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. Mc. Elpidifor (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morților); 4 aprilie - Duminica a 6-a din Post (a Floriilor). Intrarea Domnului în Ierusalim; Cuv. Iosif scriitorul de cântări; Zosima și Platon (Dezlegare la pește - Denie); 8 aprilie - Sf. Ap. Irodion, Agav și Ruf (Denia celor 12 Evanghelii); 9 aprilie - Sf. Mc. Eupsihie; Cuv. Vadim (Denia Prohodul Domnului - Zi aliturgică). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 3 aprilie - Cuv. Iacob Mărturisitorul (Sâmbăta
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
scrise în limba latină datează din perioada de început a Evului Mediu, originile sale aflându-se la Niceta din Remesiana. Versiunea în limba latină a fost realizată de către Sf. Ambrosie, arhiepiscop de Milano, de aceea „Te Deum“-ul este supranumit „cântare ambrosiană“. H. Berlioz a tratat textul clasic cu destulă libertate, insistând pe anumite elemente. În text sunt părți în care credincioșii se adresează direct Celui de sus, cerându-le să-i mântuiască de păcate și să le asigure un loc
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]