3,155 matches
-
muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de răposatul de Ștefan Florescu, și el un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami” cât și cu toți care călcau pragul cârciumii. Era corectă și nu ar fi dosit măcar un leu din bacșișul pe care-l primea. Bănuții primiți peste costul consumației de la clienții care o admirau pentru servitul irproșabil, îi punea într-un buzunar separat, cusut special în dosul fotei
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
ce i-au dat-o vălurenii) care n-a mai auzit cu urechea dreaptă, iar maxilarul nu a mai fost pus la loc cu toate descântecele Bușicăi și Predușincăi. Ce repede mai trece timpul cu povestirea unor mici întâmplări din cârciuma Floreascăi, că nici nu-l văzui pe conașul Pandele când intră, dar îmi atrase atenția vânzoleala care se iscă printe mesenii ridicați în piciare, strigându-i care mai de care, pe limba lui. - Bine-ai venit, boierule! Să ne trăieșt
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
gest de actor de comedie, sărutându-și propria mână, și suflând un pupic firbinte în direcțaia lui Madam Mami. Băutură la discreție, să se simtă fericiți... iubiții mei vălureni. Plata la mine. - Uraaaa!... izbucniră glasurile celor care se nimeriseră în cârciumă la ora aeea, apoi tăcură ca la comandă. Referință Bibliografică: Partea a I-a PARIUL BLESTEMAT / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 764, Anul III, 02 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
să-și punâ inteligența nativă la treabă. Totul e manelizat. O prostituție generalizată. În toate domeniile. „Omul de tip nou” creat de partidul totalitar, apoi de urmașele partide, mafiote și ciolănare, așteaptă, permanent, mica pomană. Oameni-legumă așteaptă, de regulă la cârciumă, hlizindu-se, să vină cineva săle facă treaba. Alcoolismul face ravagii. Crime, violuri, tâlhării la drumul mare... iar televiziunile încurajează asemenea manifestări, acordându-le largi spații. Cu amănunte de neimaginat într-o societate normală! O bună parte a lumii satelor
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1399337942.html [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila" deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare. Vajnicii luptători cu sângele încă neînchegat pe ei sfâșiau și înfulecau mârâind hălci din trupul destul de fraged al purcelușului de porc mistreț, unul de cam cinci kilograme, care avusese neșansa de a se rătăci
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405442803.html [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
dau faliment, cu fețele astea de alcoolici ce le aveți nu-mi inspirați nici o încredere și chiar dacă prin absurd să spunem că vă angajez voi stați liniștiti și vă vedeți de treabă până luați primii bani după aceea valea la cârciumă o țineți zile în șir în băutură. Parcă eu nu cunosc oameni ca voi știu bine de ce sunteți în stare, așa că vă rog ca pe aici pe la mine să nu mai călcați dacă nu mă înșel e a treia oară
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446376296.html [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
iscusință și plăcere iar oamenii mă respectau pe când acum îmi tremură mâinile și nu aș mai putea face la strung nici cea mai simplă piesă. Sofia era o doamnă în societate, e adevărat că mai mergeam seara cu colegii pe la cârciumă însă toți mă respectau eram mereu în centrul atenției când începeam eu să vorbesc se opreau și mă ascultau apoi după ce eu terminam continuau ei și acum în ce situație am ajuns și mai rău e faptul că în curând
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446376296.html [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
poleite cu iluzii și speranțe. După vreo patru-cinci pauze, se definitivau perechile care dispăreau discret. Înainte de asfințitul soarelui plecau și părinții tinerilor. Treburile gospodărești și orătăniile din curte nu le permiteau să stea mai mult. Rămâneau unii bărbați, care înfundau cârciuma până noaptea târziu. Însă, era o categorie de oameni, bărbați tineri sau bătrâni, cu soțiile sau prietenele lor, împătimiți ai jocului, care spre seară, se îndreptau agale spre horă. Lor nu le plăcea hora cu ritmul ei lent. În ei
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
calendaristice chiar la echinoxul de primăvară al anului de grație 2014. Prudent ancestral, prevăzător precum semizeii și extrem de dibaci - alături de Maria.Sa, poetul și-a sărbătorit nașterea înconjurat de prietenii cei mai buni, cu care s-au șprițuit la o cârciumă cu lăutari români, și pe tot traseul anului a lansat, cu public avid de poezie, alte câteva cărți. Dar și subsemnatul am fost la înălțimea prieteniei de netăgăduit, declarând mai pe primăvară - anul 2014 - ANUL GEORGE FILIP. Și evenimentele s-
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- by http://uzp.org.ro/samanul-interviu-ad-hoc-cu-maestrul-george-filip/ [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
mai e în casa asta!? Brusc toată lumea a început să se miște, să se întindă, poetul oniric a ieșit de sub poalele poetei diafane, și cuprinsă de o bucurie pe care doar încheierea unei corvoade o are, au plecat la o cârciumă să bea ceva, că uite, scârțanul ăsta pentru care ne-am deranjat, n-a dat și el măcar o bere! Și mai vrea să fie poet, nesimțitul! Cristian a fost adus în simțiri de prietena lui cu care de fapt
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Mașina a mers spre ieșirea din oraș, a trecut podul Mihai Bravu , a lăsat în stânga drumul spre munte și a ținut-o drept pe Aleea Mânăstirii Dealu până în locul unde era odată o cârciumă, acum aici, ca în multe alte locuri, a răsărit un viloi uriaș. Am cerut șoferului să oprească taxiul, apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
care urma să îl ... Citește mai mult Mașina a mers spre ieșirea din oraș, a trecut podul Mihai Bravu , a lăsat în stânga drumul spre munte și a ținut-o drept pe Aleea Mânăstirii Dealu până în locul unde era odată o cârciumă, acum aici, ca în multe alte locuri, a răsărit un viloi uriaș. Am cerut șoferului să oprească taxiul, apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără instruire, fără cultură, fără comunicare, fără informație. Mai mult îl inventaseră chiar și pe Moș Gerilă, în locul lui Moș Crăciun. In ultimele decenii, megatehnologizarea tuturor domeniilor vieții a dus, pe de
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1481818796.html [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
în țară domnea o letargie, Parcă-nviase moartea și stăpânea pe glie. Lumea îmbătrânită și îndobitocită Se ducea des la popă, cu viața arvunită. Au șters din calendare luna de primăvară, Au desfi ințat spitale căci erau o povară Doar cârciumi la tot pasul, biserici cu duiumul Poporu-ngenunchiase, le poruncea nebunul! Un credincios din țară rămas fără zăbun, Se ruga să-l ia Domnul în ziua de Crăciun. Pe străzi fum de tămâie și o haită canină Chema apocalipsa mai repede
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
instrumente și nici, cu atât mai puțin, un adaus decorative, el este o prezență în profunzime. Adevărata poezie trebuie să îndeplinească exigența unității indestructibilă între idee și expresie. E o iluzie de neavizat sau o prejudecată de poet adunat din cârciumi, positivist care susține că numai metafora care învelește ideea contează în poezie, restul fiind formă goală, farmec auxiliar, grație stilistică inutilă. Efect de sinteză organică dar și de reverie, stilul unui poet adevărat se recunoaște în primul rând prin darul
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Conteaza_ce_spune_poetul_si_nu_cum_spune_sau_si_una_si_alta_.html [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr . Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
la el...fără plată!” Și așa a fost. Chiar după moartea șefului de post, cât a trait tata, le-a făcut și lor țuică. Mama era “birtășița” casei. Avea clienți care băteau la geam și la 1 noaptea. Pe atunci cârciumile se închideau la 22,00. Era oră la care, rând pe rând, amatorii de țuică bună veneau la geamul nostru. Le dădea mama și pe datorie. Avea un caiet plin cu datornici! Când luau banii sau făceau un ciubuc, clienții
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
fost și nu mai sunt. Oare tot așa de zbuciumată îi va fi și viața de dincolo? Oare aceeași soartă de truditor o are? Știe doar Dumnezeu! 2. Slugă la „Mussolini” Om înstărit conu' Nae: grajduri cu cai și vaci, cârciumă cum alta nu era în Domnești, pământ destul de mult, o curte mare pavată cu bolovani de râu, multe hangarale și în spatele casei o gră �dină mare. Beci răcoros pentru păstrarea vinurilor și sifoanelor în căl �durile toride ale verii și
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
coana Leana știa să prepare, îi puteai mânca până în vara următoare, păstrându-și calitățile culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți cu cimbru și ardei iute puși în saramură după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii acestuia precum Boacă. Dar totul era plăcut, până și pardoseala albă spălată periodic cu săpun și leșie, frecată de mâinile servitorilor, mai ales de ale lui Gheorghe Netotu, gitan, despre care mă voi ocupa
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
de militar pe cap, îmbrăcat într-o tunică de ofițer, cu epoleți de pe care atârnau fire galbene, împletite, iar în piept erau agățate fel de fel de medalii. Cât timp tatăl meu i-a umplut sifoanele, vreo patru lăzi, pentru cârciuma lui Mussolini, mă dau pe lângă „general”, îl întreb de vorbă, răspunzându-mi cu o voce prietenoasă, groasă dar și dură, folosind în ciuda vârstei cuvinte copilărești. Îl întreb pe tata cine este, arătându-se surprins că nu știu „e Gheorghe Netotu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
duc bine sau rău după munca pe care o prestez în cele câteva zile pe an când biserica permite să muncesc. De ce-ți bagi nasul în ceea ce fac cu rezultatul muncii mele? Eu îl beau ca și tovarășii de cârciumă. Alții se închiaburesc punând ban peste ban spre a cumpăra un bou de plug iar alții se asociază făcând crima să are peste haturile limitatoare ale „sfintei proprietăți” ca nenorociții de comuniști. Dumnezeu se mai supără pe noi pentru păcatele
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
victimele printr-un răvaș pe care-l semna ” Ivan, de meserie hoț, cel mai mare bandit al Olteniei.” Au venit și jandarmii într-un târziu, încă buimaci de somn, seara se încurcaseră mai mult pe lângă o oală de vin la cârciuma lui Nea Tănasie. ” - La o parte oameni buni, lăsați-ne să ne facem datoria ! ” strigă răgușit unul dintre jandarmi, probabil șefu ce urmat de ceilalti doi tovarăși își fac cu greu loc printre oameni. Ajung lângă Ivan, îi pun cătușele
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1430982726.html [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]