3,117 matches
-
un singur și bun cocoș pentru ograda lui. CALUL ȘI CĂȚELUL Un om din Cristinești s-a întors de la pădure obosit și flămând. A deshămat calul și l-a slobozit prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce a frunzărit prin grădina stăpânului, calul a dărâmat gardul și a intrat în grădina vecinului unde era o iarbă verde, bună și grasă. După ce a păscut de i s-a umflat burta, calul s-a culcat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
unul care să te mire și să te pună pe gânduri: Cam de multă vreme se dă o lupă pe viață și pe moarte între stat și preoți. Multe biserici au fost închise; într-unele s-au deschis prăvălii și cârciumi, altele au fost dărâmate, iar preoților nu li se mai dau lefuri, ci trăiesc din mila parohienilor, cum trăiau și ai noștri odată. Ura contra preoților vine de acolo, că aceștia nu fac pe placul politicienilor. Să nu crezi însă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trăiesc din mila parohienilor, cum trăiau și ai noștri odată. Ura contra preoților vine de acolo, că aceștia nu fac pe placul politicienilor. Să nu crezi însă, că preoții de aici sunt ca ai noștri. Nu! Ei nu umblă-n cârciumi; nu bagă intrigi în familii, țin predici în toate zilele și au școale în toate satele. Ei învață pe oameni să fie darnici și să se ajute între olaltă și însăși jertfesc punga, numai ca să facă bine celor nevoiași. Nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
știe să se ferească din vreme. Nu uita iarăși a-ndemna pe toți, frații noștri țărani și muncitori, să-și deschid capul și să țină-n frâu pe copiii lor, trimițându-i necontenit la școală și biserică; să fugă de cârciumi și să facă economii cât vor putea mai mult. Numai astfel lucrând vor ajunge și ei să aibă o casă mai bunicică, o gospodărie de să-ți fie drag; copii cu frică de D-zeu și părinți, cari să țină
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
În fața lui nici de afaceri necurate, nici de femei; aceasta era regula pe care Își Întemeia compania, Înțelegerea și prietenia. Afacerile tulburi și aventurile sentimentale, zicea, le tratez la confesional. Superiorilor ecleziastici, când Îi reproșau că stă la masă, În cârciumă, cu poeți și spadasini, le răspundea neabătut că sfinții se mântuiesc singuri, pe când pe păcătoși trebuie să mergi să-i cauți acolo unde Își fac veacul. Voi adăuga În cinstea lui că abia dacă se atingea de vin și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pentru fiecare dintre ele. Este el însuși sub oricare dintre măștile purtate sau preia de la fiecare atât cât este nevoie. Are control total asupra vieții lui, spre deosebire de Pașadia, de pildă. E sincer și când face pe bufonul la masa din cârciumile unde se duce cu Pașadia și Pantazi și atunci când umblă vorbind franțuzește și purtând cărțile lui Montaigne în brațe, și când devine om cu funcții. Are o constanță în moderația cu care privește și primește lucrurile vieții, pentru că Pirgu este
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
de celulă mai experimentați. El visează inversarea scării în cadrul bandei și va reuși în final. Alți infractori pomeniți în treacăt sînt Mafoame (care dă găuri la trenuri) și un asasin Toropeală. Porecla în renume și-o schimbă o patroană de cîrciumă "La Borțoasa" unde petrec tîlharii, uneori la aceeași masă cu polițiștii. Un cămătar abject și degenerat e poreclit Bică-Jumate. Același Eugen Barbu își valorificase, anterior Gropii, cunoștințele despre medii joase într-un roman cu subiect fotbalistic: Unsprezece. Deși teza e
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
poreclit Palmierul, iar predecesorul lui, un reacționar, fusese supranumit Groparul, după ce retrogradase cîteva echipe. În lotul silozului e cooptat chiar și obezul Simion-Tocană zis și Rîsul-Fotbaliștilor. În Unsprezece, porecle poartă și localurile: La Văduva și La Picioare-Multe. În realitate, multe cîrciumi de cartier se vor numi între cunoscători La Geamuri Multe (de exemplu restauranul Bucegi de pe Ferdinand) sau La Cățeaua Leșinată. Mediul rural este propice poreclelor pentru că toți indivizii se cunosc între ei mai ales prin metehne. Nu știm dacă, în
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
Crina Semciuc. Filmul Funeralii Fericite relatează povestea lui Lionel, interpretat de Horațiu Mălăele, care, reîntors din Franța, ajunge, împreună cu doi prieteni ai săi lângă un teren viran, unde s-a instalat o tabără de țigani, după o razie duminicală la cârciuma "La imigrantul fericit". Ca să se distreze, cei trei plătesc o țigancă să le ghicească viitorul. Distracția începe atunci când femeia le prezice data exactă a morții și modul în care vor muri. Comedia Funeralii fericite, un film distribuit de MediaPro Distribution
Crina Semciuc, muza lui Horațiu Mălăele în Funeralii Fericite by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78822_a_80147]
-
una impardonabilă: absența instinctului de conservare. Poate pentru că îl au în exces pe cel de reproducere și, fiind obligatoriu un anumit echilibru al instinctelor, și l-au atrofiat drastic pe cel de conservare. Cum ei merg la meci, merg la cîrciumă, merg la războaie, și pentru a fi cît de cît utilizabili după ce se întorc beți, lihniți sau schilozi de pe acolo, femeia trebuie să le restaureze pedant voința de a fi. Prin vorbe, prin zîmbete, prin rugăminți, prin explozii, prin imprecații
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
odihnindu-se" de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vândut pe piața românească de artă Lucrarea a fost scoasă la vânzare în cadrul Licitației Artmark de Romantism și Art Nouveau. Recordul anterior era deținut tot de Grigorescu, prin vânzarea lucrării "Cârciumă la Rucăr", pentru 230.000 de euro, pe 23 martie, la Licitația de Primăvară Artmark. În cadrul aceleiași licitații, o altă lucrare a artistului - "La marginea pădurii" - a fost adjudecată pentru 200.000 de euro. De altfel, prețul de vânzare pentru
"Ţărăncuţă odihnindu-se" de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vândut pe piaţa românească de artă () [Corola-journal/Journalistic/70345_a_71670]
-
în stil bizantin, acestea se vindeau în occident, după 1989. Și cea de-a treia profesie a geofizicianului Nicolau, adică presa, i-a folosit la scrierea unei piese citite în premieră la festivalul Undercloud. Am văzut o știre despre o cârciumă transformată în biserică, a spus Nicolau, în finalul spectacolului lectură. Mi-am amintit de vremea când pictam icoane pentru export. Aveam, deci, punctul de plecare pentru un drum, la capătul căruia personajele piesei îl descoperă pe Dumnezeu, fiecare în felul
Aleluia. La ce i-a folosit unul din ”joburi” lui Valentin Nicolau by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/74110_a_75435]
-
destul de dur, au admirat curajul lui Rewinski privindu-l ca pe o luptă, în memoria lor culturală, cu opresiunile regimului comunist. Așadar, s-au alăturat într-un număr mare ideii băutului de bere pentru libertate. Potrivit unora, discuțiile politice din cârciumă reflectau "un simbol al libertății de asociere și exprimare,toleranță intelectuală și un standard de viață mai ridicat." Alte persoane au crezut doar că e amuzant. Dar, indiferent de motiv, partidul-glumă a luat amploare și tot mai mulți oameni s-
Top 6 parodii ajunse celebre pentru că nimeni nu s-a prins de poantă () [Corola-journal/Journalistic/68864_a_70189]
-
așa, pe cuvânt de onoare, ca pe vremuri, pe acel tânăr rebel, intransigent, și, în doi timpi și trei mișcări - pac, pac, pac!... - fără să mai apuci să rostești vreun protest... invocând cuvântul dat... Penru mine tot Budapesta era și cârciuma periferică dinainte și de 1956, un local curat, - cum sunt ungurii, - și în care văzusem cea mai cumplită beție - vocile, mai ales - foarte jalnice..., la noi, în România, omul pus pe chef cântă Foaie verde și-o sipică, drag mi-
Nu cu orice preț... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6888_a_8213]
-
alte două propuneri. Poziția lui Băsescu e total politico-neserioasă sau, ca să citez din el, a fost mai catastrofal ca în alte dăți. Ceea ce nu e ușor. Are o atribuție strict formală Băsescu acum în România. A fost un discurs de cârciumă. Când o să fie el premier, o să poată să le numească pe Udrea și Boagiu miniștri. Nu vreau să intru în troacă iar cu Băsescu. Cu siguranță UDMR va găsi pe altcineva, PSD va găsi pe altcineva, dacă Băsescu respinge numirile
PONTA: BĂSESCU, MAI CATASTROFAL decât de obicei. Discurs de CÂRCIUMĂ by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79047_a_80372]
-
George Costin, Sorin Miron, Ionuț Nicolae/ Dragoș Dumitru, Andrici Rareș / Dragoș Olaru, Ana Odagiu, Andreea Mateiu / Mihaela Velicu, Ioana Picos/ Arghir Andra, Maria Panainte, este unul incitant, povestea lăsând loc și pentru dezbateri. Într-o zi, un preot primește o cârciumă în schimbul unei icoane și își propune să transforme cârciuma în biserică. Iar spațiul în care se desfășoară acțiunea este o cârciumă-biserică, despărțită de un zid. Pigmentată cu replici colorate precum „Boss, la noi în cartier diavolul se rupe-n figuri
Află povestea din "Aleluia" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74554_a_75879]
-
Rareș / Dragoș Olaru, Ana Odagiu, Andreea Mateiu / Mihaela Velicu, Ioana Picos/ Arghir Andra, Maria Panainte, este unul incitant, povestea lăsând loc și pentru dezbateri. Într-o zi, un preot primește o cârciumă în schimbul unei icoane și își propune să transforme cârciuma în biserică. Iar spațiul în care se desfășoară acțiunea este o cârciumă-biserică, despărțită de un zid. Pigmentată cu replici colorate precum „Boss, la noi în cartier diavolul se rupe-n figuri cu 4X4, are cele mai tari gagici și-nvârte
Află povestea din "Aleluia" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74554_a_75879]
-
soțiile ofițerilor care au intrat la clasa întîi împreună cu dom Caludi, cu judecătorul și cu toți ceilalți notabili ai orașului care veniseră singuri sau cu nevestele să-și ia la revedere de la ofițerii care plecaseră. În timp ce la clasa întîi a cîrciumii lui Fănică nu se prea legau vorbele, ci se pornise o consumație cu de toate, fetele de la Chelu beau pentru sănătatea foștilor lor clienți și își povesteau care dintre ei le plăcuseră mai mult. Unii dintre ei, inclusiv maiorul Scipion
„La război, copii!“ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7465_a_8790]
-
bucureșteană de la mijlocul anilor '80, descrisă de Radu Aldulescu, seamănă în multe privințe cu cea din anii '50-'60, evocată de Mircea Cărtărescu în Orbitor. Chiar dacă între timp au apărut stațiile de metrou, pizza și aparatele video, oamenii tot la cârciuma de cartier își fac veacul și își consumă existența între munca în schimburi la fabrică, amoruri mai mult sau mai puțin morale și întâlnirile cu rubedeniile și cu prietenii. În zorii postmodernității, eroii lui Radu Aldulescu se află încă temeinic
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
militar în Franța. Asemenea chestiuni nu se uită, domnule maior. De aceea terminase generalul cu statul legionar. Lui Scipione nu-i venea să creadă că ofițerii lui, în care turnase lecții de tactică și stragie și la regiment, și la cîrciumă puteau fi atît de naivi. Cîinele Roșu făcea din ei ce voia de cînd se proclamase șeful statului. Nu-l consola deloc că, din cîte auzise, generali cu experiență erau convinși că Antonescu era salvatorul României. Poate că totuși era
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]
-
științific și cel istoric, la o adeptă a frumosului. În construcția ei, cartea dedicată vechilor București pleacă de la micile meserii, oltenii cu cobilițe și coșuri, frizerii cu frizeriile lor, flașnetarii, florăresele, ursarii, lampagiii, brutarii vestiți, dar și anonimii bragagii. Apoi cârciumile, bodegile, restaurantele, hotelurile, cofetăriile, barurile - un soi de ghid într-un oraș care nu mai există decât pe mici porțiuni, un Babilon îngropat în uitare și, desigur, o cetate captivantă prin îmbinarea ei de pitoresc balcanic cu europeana civilizație. Lucruri
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
la cale dezastrul. Cu o cruzime, și de data aceasta, dincolo de bănuielile naivului Paulică. Intuiția dramei mărunte, pe care Cristian Teodorescu o posedă din plin, e totdeauna temperată de un efect care convertește amărăciunea în bun gust. Omul providențial al cârciumii lui Ștefan Theodorescu, Ion, sărbătorește ieșirea din burlăcie printr-o nebunie care-l va costa viața. Ca să tranșeze definitiv un conflict, acesta mănâncă unul după altul 50 de ardei iuți. Ferparul vine însă abia câteva pagini mai târziu, preț de
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
oraș. Patrula oprește o birjă, să-l transporte pe eroul cu pieptul încărcat de decorații. Medicul sare și el în birjă după bolnavul lui. Pe drum, adulmecă Zaharîci miros de friptură și strigă birjarului să se oprească. Intră eroul în cîrciuma cu grătar. N-avea nici un ban, dar comandă o friptură și vin roșu, prima oară cînd se putea apropia și de altceva decît de fierturile sălcii din vagonul spital în care călătorea de 18 zile, dacă nu cumva le pierduse
Poporul ales a doua oară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6833_a_8158]
-
Sirena se auzea în tot orașul. Începeau cîinii să urle a rău și, la început, nu mai ascultau de frîie caii birjarilor. Lumea de pe peron, intra cam în silă în adăpost. O parte dintre clienții de la clasa a doua a cîrciumii lui Fănică se duceau la adăpost și uitau să se mai întoarcă să plătească. După prima alarmă, cînd suna telefonul venea Musica, nevasta șefului, s-o anunțe pe Virginia, să nu se mai sperie și să aibă chelnerii timp să
Norocul lui Fănică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7534_a_8859]
-
de plată pînă începea sirena. Dar ca să nu-i iasă vorbe șefului gării, Ionică chelnerul i-a propus lui Fănică să pună în vigoare plata pe loc, decît să se audă că în Medgidia alarma se dădea numai după ce clienții cîrciumii erau invitați să-și achite consumația. Cînd aude Fănică de înțelegerea dintre cele două doamne, îi adună pe chelneri în încăperea din spate și le spune să nu care cumva să mai facă note de plată de urgență. La el
Norocul lui Fănică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7534_a_8859]