927 matches
-
la un sahastru să-i ceară sfat. Unde-s turcii? îl întreabă sahastrul. Într-o vale înconjurată de dealuri. Atunci strânge degrabă o mie de oi, una de miei, alta de vaci și încă una de viței. Apoi așază fiecare cârd pe câte un deal, dar așa fel, oile să fie față-n față cu mieii, și vacile,cu vițeii. Mai pune la fiecare cârd câte un pâlc de oaste. Suie-te pe urmă pe cel mai înalt dintre dealuri și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de oi, una de miei, alta de vaci și încă una de viței. Apoi așază fiecare cârd pe câte un deal, dar așa fel, oile să fie față-n față cu mieii, și vacile,cu vițeii. Mai pune la fiecare cârd câte un pâlc de oaste. Suie-te pe urmă pe cel mai înalt dintre dealuri și începe a trâmbița și a da drumul la tunuri și apoi... îi face cum te-a învățat Dumnezeu. Ștefan făcu întocmai cum îl învăță
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele astea. Câte să fie? Stai așa, să le număr; da-i tare greu, ca Henry Bataille (dacă nu te-ai prins, dă-i un telefon lui René Clément*), să numeri un cârd de pui. Iar puicuțele astea care mișună de-a curmezișul, omniprezente, nu se lasă numărate. Opt, nouă? Ce contează? Ce te mai fute grija, când le ai pe toate de futut? De tras sau de lins. De tot sau de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a insultat bătrânii, când era tânăr, ca să sfârșească în insulta tinerilor când a îmbătrânit. A încercat de cîteva ori asociația cu câte un nucleu de scriitori: s-a lepădat de toți, îndată ce și-a dat seama că nu lucrează cu cârdul de slugi, ci cu niște tovarăși respectuoși însă demni". Menținându-se în limitele referențialității, polemistul face, din prezentarea multiplei culpe a adversarului, pretextul atacului necenzurat prin instalarea în spațiul ficțional, unde discursul hiperbolic amplifică tensiunea expunerii pregătind finalul: "Domnul Iorga
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
p. 24. 500 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 257. 501 Christian Ionescu, op. cit., p. 168. 502 Ibidem, p. 262. 503 Tudor Pamfile, op. cit., p. 155: "I s-a închis inima de-un cârd de zile și singur el nu știe ce a dat peste dânsul. Nu mânca, nu bea, nu-i om. Mare întâmplare". 504 Mircea Eliade, op. cit., p. 259. 505 Ibidem, p. 265. 506 Ibidem, p. 267. 507 Ibidem, p. 257. 508
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar), băn. feregar (< filicarium), hăbădicar, sau hăldăbicar „un loc unde sunt îngrămădite multe vreascuri“, frunzar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sfinților. 8. La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi câini (unul de vânătoare, celălalt ciobănesc), câteva pisici și un cârd de porumbei (adăpostiți în porumbar, în colțul hambarului). Mai întâi, vacile. Șase cornute (și cam tot atâția copii: eram patru frați, două fete și doi băieți), dar care ocupau mult loc, adică mult timp. Zilnic, în fiecare zi lăsată de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fost publicate imediat (Pămînt și cer, În nopți de pribegie, Ciorile <footnote Publicată în numărul din 11 februarie 1917 al proaspăt înființate gazete de front „România“, poezia urmărește să-i mobilizeze pe ostași pentru alungarea cotropitorilor: Batalioane se strecoară/ Din cîrdul lung, înfometat,/ În drum pe țintirim) footnote>. Mai toate poeziile cuprinse în volumul publicat în 1916, Cîntece fără țară, sînt rodul frămîntărilor care au bîntuit sufletul poetului în perioada premergătoare intrării României în război. În articole și cuvîntări Goga nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează mai repede gârla, cine stă mai mult sub apă sau cine sare de la înălțime mai mare. Chiotul, larma și animația creșteau însă, când în jocul nostru intrau... un cățel, un cârd de gâște sau de rațe. Nelipsite erau raidurile de după boscheții de cătină, spre locul de scăldat al fetelor. Cum nimeni nu purta pe vremea aceea costum de baie, vă închipuiți ce se întâmpla când fetele simțeau că sunt privite de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu, I, p. 110) În plan deictic, substantivul se definește ca o clasă lexico-gramaticală circumscrisă în mod esențial obiectului comunicării. Prin aceasta, substantivul se impune ca o clasă de cuvinte cu identitate fixată în planul limbii și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Un director nu se comportă astfel.”; b. introducerea „obiectului” denumit de substantiv în procesul de cunoaștere, realizând prima treaptă, a detașării, în acest proces: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț/Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți” (M. Eminescu, I, 83), „Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.” (M. Eminescu, I, p. 84) Determinarea maximă semnifică detașarea unui obiect din clasa de obiecte denumită de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
civilizații și religii devin mai acute; cu atât mai mare este pericolul ca o confruntare Între culturi și civilizații să declanșeze riscul fatal: dispariția omenirii. Noi suntem oameni și avem dreptul la diferență. Turmele nu au dreptul la diferență, nici cârdurile, iar masele nici atât. Noi Însă, ca oameni, avem dreptul să fim noi Înșine. Avem dreptul la identitate spirituală. Spre aceasta Îndeamnă toleranța. Despre aceasta vorbește și Întreaga mea carte care a apărut acum câțiva ani și care se numește Toleranța
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale: adunare, adunătură, ansamblu, asociație, bandă, cârd, ceată, cireadă, colectiv, echipaj, echipă, formație, grămadă, grup, grupare, grupă, haită, hoardă, liotă, maldăr, morman, pâlc, porcoi, puhoi, rețea, sobor, stol, șir, șirag, teanc, trupă, turmă, vraf. Substantivele colective slab referențiale au un sens lexical mai puțin pronunțat, nespecificându-și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iubiri 6. dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este epitetul din structura Duioaselor dureri. Evidențiat prin inversiune poetică, acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a extazului", și una de după intrarea în criză, o "economie a agoniei". Avem o funky economy, bazată pe cele mai năstrușnice soluții și inițiative, o trendy economy, pentru că urmăm, nu-i așa?, marile tendințe impuse de alții, nu ieșim din cîrd și o crazy economy, în care ne tăiem singuri craca de sub picioare (vezi impozitul forfetar pe venit). Toate aceste categorii formează economia noastră, aflată acum la frontiera instabilității. PIB-ul cunoaște o cădere dramatică, de aproape 15%, iar țara a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
uluit de frumusețea peisajelor, de calitatea vinurilor și a bucatelor, de trecerea apelor în cârca unui moldovean. Bazându-se pe observații milenare, căpitanul Ilie Turculeț face preziceri meteorologice, uimindu-l pe abatele raționalist. Căpitanul are ca argumente: zborul graurilor în cârduri cu ciorile, mișcarea lunii pe cer, direcția vântului. Indirect este binecuvântat pământul Moldovei, simplitatea lui primitivă, generozitatea oamenilor, peisajul. Caracterizarea Abatelui de Marenne Abatele de Marenne este străinul prin ochii căruia se evocă un moment important din istoria Moldovei, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
toate nuvelele sale, Slavici e atent atunci când hotărăște localizarea acțiunii. Scriitorul păstrează întotdeauna în textul literar câteva elemente reale ale geografiei zonei. În cazul de față știm că drumul dintre Alexandria și București e străjuit de plopi în care stau cârduri de ciori pe o porțiune destul de mare a sa. Există chiar o șosea colaterală ce vine dinspre Pitești pe marginea căreia se află o vale denumită de localnici Cioroaica. Ca și Caragiale, Slavici nu e un descriptiv, un ochi plastic
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unei existențe ca o ușă cu țîțÎnile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată În spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii [care] Își făureau lanțurile utile”; În sfîrșit, „viața care grohăia Între rufele Întinse, Între dosarele civilizației”, „cîrdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor Încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un refren ce ritmează, din loc În loc, structura
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de disperare. - Unde-i Gabriel? strigă. Unde Dumnezeu e Gabriel Toată lumea așteaptă, sîntem gata să-i dăm drumu' și nu-i nimeni să taie gîsca! - Aici sînt, mătușă Kate, strigă Gabriel cu subită însuflețire, și-s gata să tai un cîrd întreg de gîște, dacă-i nevoie. Pentru sistematizare, am putea clasifica dacă el era pricina plecării ei neașteptate ca GI și nu ca GIL, deși are inversiunea interogativă caracteristică ultimei (o GI standard ar fi fost Gabriel se întrebă dacă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unui alt musafir. La fel de interesantă este și propoziția finală: Aici sînt, mătușă Kate!, care este, desigur, vorbirea directă a lui Gabriel, imediat încadrată de strigă Gabriel cu subită însuflețire, care este relatarea evaluatoare a naratorului. Dar gata să tai un cîrd întreg de gîște, dacă-i nevoie ar putea reprezenta interpretarea naratorului în legătură cu starea de animație a lui Gabriel, ori ar putea fi o reluare a vorbirii directe a lui Gabriel, o replică jucăușă și exagerată la rugămintea mătușii Kate de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
gîscă. S-ar putea deci presupune că fraza finală reprezintă vorbirea directă a lui Gabriel, și nu doar o reproducere a cuvintelor sale, dar trecerea implicită de la vocea naratorului (cu subită însuflețire) la sintagma consistentă semantic (gata să tai un cîrd întreg de gîște) venind de la Gabriel este suficient de coerentă încît să fie imperceptibilă în procesul citirii. Astfel de exemple justifică pretenția ca în unele utilizări ale modurilor de reprezentare a discursului (mai ales în DDL și DIL) să găsim
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sfinților. 8. La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]