2,751 matches
-
împreună și acest lucru ne era suficient, deocamdată. Cu aceste gânduri, care mă frământau, am trecut la locul meu pe bancheta din pupa, pregătind prima lecție de pescuit guvizi pentru Miruna. Am aranjat două volte în dreptul ei, cu momeală în cârlig și i-am spus cum să procedeze pentru a prinde primul ei guvid în Marea Neagră. Acesta nu a așteptat prea mult până să muște din momeală, iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
ei guvid în Marea Neagră. Acesta nu a așteptat prea mult până să muște din momeală, iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele de os - croșetează și împletesc firul pentru a-l spori în grosime și rezistență, pentru a-l îndupleca să ia „firul istoriei înapoi”, pentru a fi retrăită la
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
trecut zece ani de când m-am dedicat cercetării limbajului natural. Caut cu încăpățânare răspunsuri la nenumăratele întrebări din mintea mea, cred că și a multora dintre dumneavoastră, cu privire la înțelesuri asupra normalității. De orice natură ar fi ea. Normalitatea a devenit cârligul rezistenței și al speranței. Dacă nu a noastre, poate a copiilor noștri. Cine mai cutează să-i facă! Se cuvine, în acest context, să fac câteva reverențe în direcția profesorilor care m-au impulsionat, îndrumat, ajutat să înțeleg și să
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
piscuri s-au mișcat din spinări Și-n picioare, Ca niște uriași de piatră Au ascultat câinii cum latră. Lache, țiganul, se pricepe să facă dintr-un ban, doi, dintr-o materie iformă „icre de aur în linguri și pe cârlige” „Din copaie/ A tras cu mâna de-a dreptul/ O vâlvătaie/ Care i-a luminat fața și pieptul.” Pensionarii temniței au firi contradictorii, un aliaj ciudat care unește frumusețea și oroarea din ființa lor. Trupurile lor murdare au o perfecție
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
și nici momeala adecvate. Pipotă de pasăre se găsește ușor în magazine, însă nu întotdeauna-i bună. Ori este deja albită și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
nu departe de casă „ca să nu mă ajungă focul”. Tiu minte exact parcă ar fi fost ieri, fântână era cu ghizduri joase din uluci de lemn, și apa se scotea cu ajutorul unui bat ce avea la unul din capete un cârlig în care se agață găleată. Fântână nu avea ciutura și apa era foarte aproape de suprafață, cred că la nici doi metri. Fugeam cât mă țineau picioarele căci mă gâdeam și la chelfăneala ce ma aștepta, cad mă aud strigat de
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cu: a înregistra, a prezuma, a slăbi, a excepta, a se comporta, a extrage, a îngurgita, a accepta, a lua în râs, a prelua, a-și propune, a sesiza, a se îngrășa. Spart în două, cu prefixul aruncat ca un cârlig de undiță la final, verbul acesta mă ține cu sufletul la gură. Circa o mie de cuvinte am folosit aici pentru a exprima ceva care tot neclar a rămas. Iată esența: dacă destinul unui om e influențat de cuvinte, care
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
zi de pescuit. Noi, ca pescari sportivi, nu aveam plase. Pescuiam la volte[ii], aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[iii], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
Am dat peste o zonă bogată în hanus[vii]. Unul câte unul, îi trăgeam bucuros în barcă și îi aruncam separat în alt minciog. Uneori găseam câte doi sau trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
barcă și îi aruncam separat în alt minciog. Uneori găseam câte doi sau trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe copastia[viii] bărcii și stătea cu ochii ațintiți asupra peștelui din cârlig, așteptând să-i fie aruncat. Atunci și alți pescăruși se repezeau și începeau cursa contra cronometru: îl aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
lung de cca 10-15 cm, tăiat la capete în formă de V pe care se înfășoară 25-30 metri de nailon gros de 0,5 - 0,6 mm, iar la celălalt capăt se leagă un plumb de 100 gr. și 2-3 cârlige mai mari în care se pune momeala.( n.aut.) [iii]Bord =marginea din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni (DEX). [iv]Guvid, guvizi = nume generic dat unor specii de pești mici, cu capul mare lățit și cu corpul subțiat spre coadă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
vibrant, percutant ca un fierăstrău ce zimțează sufletul, un artist dintre acei rari, care cântă inteligent și alege compozițiile muzicale, nu le ia ca pierdute de cineva, un artist atent la text, nu agățînd cuvintele de note ca rufele de cârlige, un ziditor de cântec în care melodia și textul sunt cărămizi, iar vocea este cimentul! Poate că Gabriel Cotabiță nu are o singură melodie pe care să nu dorească acum să o fi cântat vreodată, sau poate că are, dar
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
-n țară... Bătea la noi, în tâmplă... Atât, că-n loc de lapte, el oferea venin - Mi-am dat să-mi fie Raiul și când munceam, orbește Ca Raiul pentru mine, să-l fac, și să-l adun - Și el, cârlig și nadă, în gâtul meu de pește Mi-a luat copilăria, cu tot ce-a fost mai bun - Mi-am dat să-mi fie Raiul, și-aveam acum tot Iadul, Și poate nu se cade, și totuși vă mai spun
POVESTEA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354832_a_356161]
-
niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care le prindeam în copilărie sărind prin tranșeele rămase după război și le-nfigeam în cârlige — momeală pentru peștii postbelici. Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată, prin care un invalid, trecând din două-n două, poate face o minunată plimbare de cinci mii de pași. Zece mii de cârje sunt și cinci mii de picioare
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUȘTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIȚA... (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului “Pentru un ban, trăgeam buștenii cu cârligul pe Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUȘTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIȚA... (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului “Pentru un ban, trăgeam buștenii cu cârligul pe Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată vacanța mă duceam cu plată, cu cârligul, la aducerea metrilor și a buștenilor pe apa Răușorului și Dâmboviței, la Nae Chiorcel, Ion Idor, la fabrica lui Iancu Anastase de pe Luncă. Aici, după timpul de lucru, portarul fabricii era unul Zoltan, ungur de nație și mă lăsa cu
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
grea, cu șase fete și doi băieți. Dintre frații tatei, nenea MIhai mi-era cel mai drag. (din vol. "Convorbiri, mărturisiri și corespondență ch Gh.Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în pregătite) Referință Bibliografică: Pentru un ban trăgeam buștenii cu cârligul pe Dâmbovița... (II) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 218, Anul I, 06 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Al.Florin Țene
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
cuvînt!, dar asta e nimic față de cuvîntul inventat de domnișoara de la mezeluri, care mi-a zis că o să-mi felieze parizerul! și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă avea o undita. Madam Jorjet pescuiește broaște. Agață o frunză în cîrlig și le întărită pe orăcăitoare. Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc, sar la bătaie, isi trag
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă, Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie, Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o-mpinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată Și-i șifonează bluza, Ei, de curând
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]