628 matches
-
date de logodnica pământeană a cârmaciului, și pe care în scurtă vreme le folosiră toți căci erau foarte ușor de rostit, îi aduseră aminte lui Uh de datoria toiagului său, așa că porni cu ceilalți spre munte. În luntre rămase numai cârmaciul, sau Min, și bineînțeles Mehituasehet. Pe drum Auta o întrebă pe Nefert dacă ar vrea să vadă orașul Zidul Alb. - Nu știu dacă e bine sau nu să ne ducem, spuse el. Totuși m-aș duce. Ții minte ce spunea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
rămână; dar când ieșiră cu toții într-o dimineață din coliba de frunzare înjghebată de Mai-Baka, se auzi un fel de bubuit sau voce tunătoare ale cărei cuvinte nu se puteau desluși. Uh își dădu seama cel dintâi că îl chema cârmaciul. Era întîia oară când li se întîmpla așa. Își petrecuseră zilele în munți, Uh căutîndu-și tainicele metale, ceilalți ajutîndu-l să se descurce pe cărări, sau adunând hrană pentru ei, căci Uh își luase numărul trebuitor din sîmburașii și pietricelele lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
petrecuseră zilele în munți, Uh căutîndu-și tainicele metale, ceilalți ajutîndu-l să se descurce pe cărări, sau adunând hrană pentru ei, căci Uh își luase numărul trebuitor din sîmburașii și pietricelele lui, cum îi numeau hrana pământenii. Iar acum îl chema cârmaciul. Uh era îngrijorat și-i molipsi de îngrijorare și pe ceilalți. Până în vale, pe țărm, aveau de mers câteva ceasuri... Min trebuia să știe că l-au auzit. Uh ridică mâna în sus... În mână avea o țeavă scurtă, pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vor fi furișat spre luntrea zeilor fiare aprige, poate lei ca leul care o înspăimîntase pe ea de mult, făcînd-o să se urce în copac și astfel să scape cu viață. Nefert își închipuia nu o bătălie, ci poate plictiseala cârmaciului, care oricât o va fi îndrăgit pe Mehituasehet, își dorea prietenul de-o seamă cu el, pe Uh, poate și pe ceilalți. Numai Uh, cu fața senină și doar cu ochii mai adânciți înăuntru decât de obicei, nu căuta să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
el, pe Uh, poate și pe ceilalți. Numai Uh, cu fața senină și doar cu ochii mai adânciți înăuntru decât de obicei, nu căuta să-și închipuie nimic și, mergând, aștepta să se sfârșească drumul. Când ajunseră în câmpie, Min, cârmaciul, le strigă de departe că Hor îi chema sus pe podiș, în munții din țara Haru. Intrând în luntre cu Min și cu Auta, Uh ceru lămuriri. - Nu mi-a spus decât că trebuie să venim cât mai grabnic acolo
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai departe, arma noastră nu e arcul lui Mai-Baka. Știi bine câți oameni poți ucide cu ea în câteva clipe. Și mă tem că ai să ucizi. - Totuși, cu ceva trebuie să se apere: se duce pentru noi îi spuse cârmaciul. - Nu numai pentru voi... Și pentru noi! adăugă Auta. Și n-aș întrebuința-o decât când altminteri nu s-ar mai putea. Tu ești înțelept, Hor, însă nu cunoști pămîntul: nu toți oamenii sunt oameni! Hor în sfârșit îi dădu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
neașteptată: oameni numeroși lucrau în jurul unui tura larg, ce se alcătuia din lespezi uriașe de piatră pe care o mie de oameni n-ar fi putut să le ridice, dar care erau ridicate cu ușurință de un singur ins: de cârmaciul Min. Lespezile erau tăiate din stâncă tot de el, cu un fel de sabie de flacără deasă. Apoi erau netezite de oamenii aceia. Iar pe urmă Min așeza sub fiecare lespede câte patru cârlige în patru colțuri, fiecare cârlig (așa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
auzise de la feluriți păstori despre uriașul turn în care locuiau, cum le spunea el în limba lui, Elohim, sau Cei Puternici. Acum se uita lung la Min, pe care nu-l mai văzuse. Întrebă sfios: - Dar tu cine ești? Veselul cârmaci al luntrelor străine apucase să învețe câteva cuvinte din limba lui Abraam și, ca să-i facă bătrânului plăcere, se căzni să înceapă a-i spune ceva, rostind greu vorbele aspre: - Ehe așer ehe... - zise el și se poticni. Voia să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
câteva cuvinte din limba lui Abraam și, ca să-i facă bătrânului plăcere, se căzni să înceapă a-i spune ceva, rostind greu vorbele aspre: - Ehe așer ehe... - zise el și se poticni. Voia să spună: eu sunt cel care e cârmaciul luntrei noastre; însă nu izbuti să zică decît: eu sunt cel ce este. Mai mult nu știa. Dar bătrânul își răscoli barba albă cu mâna și holbă ochii. Apoi se trânti cu fața în pulbere, sărutând glezna lui Min. Cârmaciul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cârmaciul luntrei noastre; însă nu izbuti să zică decît: eu sunt cel ce este. Mai mult nu știa. Dar bătrânul își răscoli barba albă cu mâna și holbă ochii. Apoi se trânti cu fața în pulbere, sărutând glezna lui Min. Cârmaciul nu pricepu și se uită întrebător la Auta. Acesta îl privi lung pe bătrân, își rosti în minte vorbele spuse de cârmaci, și abia într-un târziu înțelese că Abraam îl socotea pe Min Dumnezeu. Bătrânul se sculă cu greu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
barba albă cu mâna și holbă ochii. Apoi se trânti cu fața în pulbere, sărutând glezna lui Min. Cârmaciul nu pricepu și se uită întrebător la Auta. Acesta îl privi lung pe bătrân, își rosti în minte vorbele spuse de cârmaci, și abia într-un târziu înțelese că Abraam îl socotea pe Min Dumnezeu. Bătrânul se sculă cu greu din țărână și nu mai îndrăzni să vorbească neîntrebat. Numai când cei șapte se îndreptară spre pasărea lor ciudată, cuteză și el
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-a ținut în primăvara fiecărui an (martie sau aprilie), cu excepția anilor de război (1915-1919 și 1940-1945). Devenită un celebru eveniment anual, această cursă, cunoscută azi ca Boat Race, are loc cu participarea a două schifuri de opt vîslași și cîrmaci (coxswain: 8 + 1) între Putney și Mortlake, pe o distanță de 4 mile și 374 de m. Ultima astfel de cursă, care a atras un număr de 250.000 de spectatori pe ambele maluri și c. 5 de milioane de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fie sub Ceaușescu). Dacă, simplificând, prima perioadă, dominată în cea mai mare parte de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie "artistică", cea de-a doua, dominată covârșitor de "Marele Cârmaci" Nicolae Ceaușescu, expune doctrina național-comunismului creionat în liniile protocronismului.861 În prima perioadă, modelele care domină imaginarul oficial destinat formării tinerilor sunt aproape în exclusivitate de sorginte sovietică, grefă pe care mentalul românesc o respingea structural și care a putut
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
270. În anii '80 asistăm la o nouă reabilitare și "îndulcire a istoriei", chiar a lui Carol I și a Brătienilor și a lui Antonescu (limitat însă la studiile de specialitate), dar această recuperare nu trebuia să atenteze la primatul Cârmaciului (nu întâmplător, eroii comuniști au cel mai mult de pierdut: Gheorghiu-Dej este limitat la momentul Grivița '33, Roaită este pus în umbră, deoarece noul copil-erou devenise Ceaușescu însuși și "nu era loc pentru doi", singura personalitate din burghezia interbelică celebrată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
James Ellroy DULCELE SĂRUT AL DALIEI Traducere din limba engleză și note de Viorica Boitor Pentru Geneva Hilliker Ellroy 19151958 Mamă: După douăzeci și nouă de ani Îmi iau acest rămas-bun însângerat. Acum te pun deoparte, bețivul meu, cârmaciul meu, Întâiul meu îngrijitor pierdut, să te iubesc sau să mă uit la tine mai târziu. (Anne Sexton) Prolog N-am cunoscut-o în timpul vieții. Pentru mine ea există prin alții, ca o dovadă a modului în care i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe cineva care aș dori să fiu eu. Dar cine ar dori să fie eu? Ceea ce a fost scris în timpul călătoriei și-a croit drum înainte pe pipăite, căutându-se de asemenea pe sine. Un ciclu de poezii, centrat în jurul cârmaciului lui Odiseu, e demn de dat uitării. După asta, însă, urmează un poem interminabil pe parcursul căruia un stâlpnic contemporan este ridicat la rangul de erou al absurdului: un tânăr zidar care renunță la leafă și la pâine rupe toate legăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Sub tălpile lor pământul scrâșnește, tresare convulsiv, se zvârcolește parcă în spasmele unei agonii. "Doamne Dumnezeule, păzește-ne pe noi păcătoșii...". O nouă bombă explodează deasupra lor, violența impactului făcând ca adăpostul să se clatine asemeni unei corăbii rămasă fără cârmaci pe o mare vijelioasă. Suflul sparge în bucăți ușa din lemn. Un nor de fum și cenușă năvălește înăuntru. Cu un pocnet sec, becul se sparge lăsând încăperea într-un întuneric rece și dușmănos. "Îngrădește-ne și păzește-ne Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o parte integrantă a vieții ei, la fel ca halatul albastru, planșele de pe pereții atelierului de lăcătușerie, careul de dimineață, armata pentru "domnișoarele studente" ori minunatul suc Brifcor... Exact din aceste componente indimenticabile ale unei adolescențe dominate de figura Marelui Cârmaci scoate autoarea materialul și simbolistica volumului, notele ironice, accentele sarcastice, dar și tonalitățile nostalgice. În centrul lumii și al existențelor planificate, normate se află bancul de lucru al muncitorului, strungul, menghina care fixează, deopotrivă, piesa metalică prelucrată și piesa umană
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
vom analiza în continuare alte două exemple. (1) "Traiane nici nu știi, cât de mic începi sa fii. Mineriada ratată de la kilometru 0" (Titluri din Adevărul, 21 aprilie 2007) (2) The Economist, din 14 septembrie 2006, îl vedea pe marele Cârmaci ca pe un: " fost căpitan de vapor, care și-a păstrat felul marinăresc de a-i trata pe subordonații rebeli ". Doar că " subordonații rebeli " nu sunt, astăzi, niște matrozi îmbibați cu alcool, ci parlamentul și guvernul unei țări membre a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
alcool, ci parlamentul și guvernul unei țări membre a UE. Șapou : Apropo, știați că realitatea TV a anunțat, la 17 mai 2007, un sondaj INSOMARMetro Media Transilvania, care arăta că 79,1 % dintre cei chestionați s-au pronunțat împotriva demiterii Cîrmaciului? Sigur că știați! Dar iată ce nu știați! Că Lucașenko a câștigat, la referendumul său, pentru a rămâne președinte mai multe mandate decât permitea constituția Belarus, cu 79, 42% din voturi, la 17 octombrie 2004! (Votul pentru România, ca o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pronunțat împotriva demiterii lui Băsescu și procentul cu care Lucașenko, lider autoritar în Belarus, a câștigat propriul său referendum constituțional: 79,42%. Analogia se bazează doar pe o potrivire de cifre. În plus, în text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de inspirație lui John Barth pentru romanul său, ce poartă același nume, Negustorul de tutun (1960), o parodie postmodernă a narațiunilor ce ilustrează excepționalismul american. În Europa, cu câteva secole după epoca nefericitelor aventuri ale neguțătorului de tutun, un mare cârmaci sovietic devine teoretician al excepționalismului american, promovând public conceptul, cu un înțeles oarecum special. În 1929, Stalin vorbește de "erezia excepționalismului american", pentru a motiva gestul de excludere din Internaționala Comunistă a grupării lui Jay Lovestone, grupare care se detașase
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a ne face mai străluciți și a deveni părtași la o slavă cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n- o iei tot timpul în serios, comiți o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul de grație 1982. Care se încheie într-un mod absolut tulburător și atunci, și, mai ales, astăzi : pe fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]