2,157 matches
-
al berarului Adriaen Michielszoon și al soției sale Aagje Jansdochter. Se cunosc puține date despre tinerețea lui De Ruyter, dar se crede că a devenit marinar la vârsta de 11 ani. Se spune că odată, cînd era copil, s-a cățărat pe scările care duceau pe acoperișul bisericii din orașul său. Neștiind că De Ruyter era acolo, niște lucrători au luat scările. De Ruyter a fost nevoit să spargă țiglele de pe acoperiș ca să intre în biserică și să iasă pe ușă
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
un interviu publicat în 1988, când a fost întrebată despre animale de casă, ea a răspuns: "„Am o pisică. Iubesc pisicile; pentru o perioadă am avut 12. A fost doar un extaz. Toate stăteau întinse la soare și apoi se cățărau până la gâtul meu”". Enya e o persoană foarte privată, care încearcă să țină viața ei personală aparte de cea muzicală. Este retrasă, nu-i place să aibă parte de prea multă publicitate, sunt momente rare în care poate fi văzută
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub scoarță, în crăpături de stânci, în sol. La temperaturi scăzute sunt aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
a avea un impact semnificativ, în timp ce regimentele complete erau prea costisitoare. Alt general, de Ligne, scria: „Nu ar trebui să-i spui unui recrut: «Te voi face "Jäger"!» În loc de aceasta trebuie să-i iei din păduri. Știu cum să se cațere pe o stâncă, cum să se ascundă în una din acele crăpături căscate în pământ după o secetă mare sau îndărătul unui stejar falnic. Înaintează încet și prudent, pentru a nu face niciun zgomot și, astfel, se pot strecura până la
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
lătratul zbuciumat. Curând Fiecare clipă furată soarelui din cușca nemiloasă era porumbelul își dădu seama că scăpase. Dar ce folos pentru el o nouă speranță de viață. Târziu, când soarele Fiecare mișcare îi producea dureri infinite. Încetă să se se cățărase în culmea bolții cerești, se auziră pași. mai zbată, așteptându-și în nemișcare sfârșitul. Pepita Zgomotul lor buretos, înfundat, trezea spaime încetă și ea să mai latre. neînțelese în trupul însetat de zborul întoarcerii. Se apropie de porumbel. Albeața penajului
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
o ploaie neîntreruptă de săgeți cad peste curți. Iudeii luptă ca posedați și nu dau înapoi. Au încredere că în ultima clipă Iahve le va veni în ajutor și își va proteja sanctuarul. Nu numai o dată legionarii ajung pe zid, cățărându-se pe scările de atac. Sunt împinși înapoi de fiecare dată. Spărgătoarele de zid și berbecii n-au nicio putere în fața acestor ziduri. Este imposibil să dărâmi aceste blocuri uriașe de piatră puse unul peste altul în vremea lui Irod
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
ce lipsea de la un tun era trăgaciul pe care germanii îl luaseră pentru ca tunul să nu poată fi folosit, iar cât privește proiectilele, acestea rămăseseră cu miile în lăzi nedeschise. La început mă număram și eu printre copiii care se cățărau pe tunuri închipuindu-ne că suntem soldați. Scoteam din proiectile acele macaroane negre având cam un picior lungime, care erau explozibilul proiectilului. Mai întâi ardeam câte o macaroană din astea și ne amuzam pentru că făcea scântei ca o flacără artificială
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
niciunul dintre noi n-a mai mers la tunuri, de plictiseală și lipsă de activitate nu puteam sta locului. Mergeam pe la clădirile înalte din care, în urma bombardamentului rămăseseră numai pereții. Aici își făcuseră cuibul și se înmulțeau porumbeii sălbatici. Ne cățăram pe aceste ziduri de parcă eram acrobați de circ și ignoram pericolul ce ne păștea. Luam puii de porumbei care erau destul de mari și buni de mâncat. Când găseam astfel de pui, mama făcea ciulama ori pilaf. Erau foarte fragezi și
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
nu poți să le faci ceva. Sunt zei, adăugă Geea cu glas gâjâit de bătrînă. Sunt zei... relua ca un ecou Perigeu fugând din calea ei către zidul cu care se izolase de lume. Cu brațele îmbărbătate de groază se cățăra până aproape de coamă. Zidul era destul de înalt și se șubrezise. Când apucă de coama ușor măcinată de ploi căzu. Câteva pietre căzură sub el. Atunci bătrâna s-apropie înduioșată. Perigeu, adunându-și ulti mile-i puteri, zise: Tu nu ești
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
în timp ce fac dragoste. Pentru a păstra secretă aventura lor amoroasă, Jamie îl aruncă pe băiat pe fereastra turnului în care se aflau. În mod surprinzător, Bran supraviețuiește, dar este în comă și schilodit pe viață. Deoarece Bran obișnuia să se cațere pe ziduri și pe pereții turnurilor, nimeni nu bănuiește nimic, crezând că băiatul a căzut accidental. Lordul Eddard călătorește spre sud, către capitala regatului, Debarcaderul Regelui, însoțind anturajul regelui și luând-și împreună cu el fetele, pe Sansa și pe Arya
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
bande de nomazi. Patrynii au devenit războinici pe măsură ce s-au luptat la cote din ce în ce incredibile doar pentru a putea evada din această lume. Deși unii Patryni au scăpat în cele din urmă, au făcut acest lucru doar cățărându-se pe cadavrele celor care au trecut pe acolo înaintea lor. În cele din urmă planul de cucerire a fost un dezastru total. Toți Sartanii de pe Pryan și Arianus au murit în mod misterios, în afară de unul singur. Neavând pe nimeni
The Death Gate Cycle () [Corola-website/Science/324240_a_325569]
-
este provocată probabil de variațiile temperaturii. Anual circa 4500 de specii de păsări migrează, într-o formă sau alta. Pentru mai multe detalii, vezi Migrarea păsărilor. Păsările sunt foarte mobile, iar mișcările lor sunt foarte variate: ele zboară, înoată, se cațără pe substraturi verticale, aleargă, execută salturi și merg pe un substrat orizontal. Vezi: Parametrii fiziologici la păsări. Imagini
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
oficiată în curtea bisericii. Cei care nu puteau vedea coșciugul s-au mulțumit să asculte întreg ceremonialul prin intermediul difuzoarelor montate pe stâlpi. Nu puțini au fost aceia care, din dorința de a prinde o frântură din "filmul" înmormântării, s-au cățărat în pomi, pe garduri, pe acoperișul caselor din jur și chiar pe clopotniță."" Înainte de coborârea sicriului în mormânt, au vorbit colonelul Jean Fatache, episcopul Buzăului, primarul localității, veterani de război și membri ai Asociației "16-21 Decembrie", care și-au exprimat
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
pe israelianul Shmuel Rodensky), după care s-au întors în Satul olimpic. La 4:30 AM ziua următoare, când sportivii dormeau, 8 membri ai grupării teroriste Septembrie Negru, îmbrăcați în treninguri negre, și purtând sacoșe pline cu armament, s-au cățărat peste gardul înalt de 2 metri și au intrat, cu ajutorul unor chei furate, în clădirea din Connolystraße nr. 31, unde erau cazați atleții israelieni. Yossef Gutfreund, un arbitru de lupte, a fost primul care i-a auzit pe teroriști încercând
Masacrul de la München () [Corola-website/Science/317816_a_319145]
-
-i Întinse un cojoc gros de oaie În care copilul aproape dispăru simțindu-i imediat căldura. El Însă voia mai degrabă să știe ce-a fost cu țipătul de mai Înainte și care l-a trezit, așa că porni a se cățăra pe lotbele gardului despărțitor dintre vaci și oi ca să poată vedea Înăuntru, să Înțeleagă. — Oaia? - Își Întrebă părintele ce aplecat asupra uneia Încerca să o ajute a da pe lume o nouă ființă. — Da, sigur, oaia. Ai auzit foarte bine
Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
un cap masiv, urechile mici și rotunjite. Grosimea blănii lor este influențată de condițiile climatice, iar culoarea variază după specie, de la cafeniu-gălbui, la cafeniu-roșcat sau cafeniu închis pe spate și flancuri. Marmotele sunt animale diurne, bune săpătoare, dar se pot cățăra și în arbori. Galeriile sunt săpate în soluri afânate sau printre pietre și au o structură complicată cu mai multe ieșiri, iar pe traiectul lor se găsește camera principală, mare, unde se odihnește întreaga familie. Galeria de iarnă este mai
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
jugale. Sunt foarte legate de locul de trai și nu se depărtează mult de vizuini. Marmotele o activitate exclusiv diurnă, fiind active îndeosebi dimineața, mai puțin după-amiaza. În orele călduroase se adăpostesc în galerii. Sunt bune săpătoare, dar se pot cățăra și în arbori. Marmotele sunt animale puțin sprintene, se deplasează greoi, cu sărituri scurte. În timpul mersului au mersul oarecum legănat, datorită faptului că își depărtează picioarele alternativ și lateral, lăsând impresia că se clatină. Sunt animale extrem de atente, dotate cu
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
lui fiind apreciată la mai mult de 50 m. . Revenind la galeria activă, după se ajunge sub Cascadă Gemânată care poate fi trecută la liber de un bun cățărător. Aici este finalul peșterii, în "Lumea Frământata". Pe dreapta, se poate cațără un horn ce duce până la 123 denivelare pozitivă față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
iar pe urmele lui, alți trei blănoși, dar călăriți de trei indivizi pitici și albaștri. Blănosul fugărit calcă în laț și îl târăște pe Jack după el, căci Jack își legase celălalt capăt al funiei de propriul picior. Jack se cațără pe blănos și îl oprește din alergare, împiedicându-i picioarele. Piticii albaștrii descalecă și îl electrocutează pe blănos, îi mulțumesc lui Jack că l-a prins, dar cu aroganță, iar apoi îl invită la masă în satul lor. Pe drum
Jack, blănoșii și criceliții () [Corola-website/Science/319258_a_320587]
-
spațiale, și i-au cucerit, înrobindu-i cu ajutorul unui glob electric, ca în visul lui Jack. Jack se hotărăște să-i ajute să-și redobândească libertatea. Globul electric se află în vârful unui turn în jurul căruia dorm criceliții. Jack se cațără pe turn, dar blănosul pe care-l scosese din celulă îi trezește din greșeală pe criceliți. Jack îi sparge cu sabia zgarda electrică invizibilă, blănosul se ridică în două picioare (ca în visul lui Jack) și amândoi se iau la
Jack, blănoșii și criceliții () [Corola-website/Science/319258_a_320587]
-
leagă la ochi și își concentrează auzul la zgomotele care îl înconjoară. Atfel, aude: Când se simte pregătit, Jack se întoarce în poiană, legat în continuare la ochi. Ascultând șuierul săgeților, reușește să le evite, ajunge la baza turnului, se cațără în liniște și sare chiar în mijlocul celor trei arcași. Cei trei trag săgeți spre el, dar Jack se ferește și săgețile se ciocnesc toate trei și se întorc străpungându-i pe arcași. În acel moment, arcașii se leapădă de învelișul
Jack și cei trei arcași orbi () [Corola-website/Science/319274_a_320603]
-
în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în jurasicul inferior (liasic) când au fost înlocuite de euplecoptere. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii de insecte primitive și se subîmparte
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
răbdarea și le spune ultima poveste. Un vrăjitor atotputernic (Aku) îl distruge pe pateticul samurai o dată pentru totdeauna. După care Aku dispare, mânios. Dar reuniunea nu ia sfârșit, căci copiii încep să construiască propria lor poveste despre Jack. Jack se cațără pe zidurile unui castel, învinge în luptă un robot mutant și apoi îl înfruntă și îl distruge pe Aku, dar doar după un schimb de replici și câteva momente de concentrare și tensiune dramatică.
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare. Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuia să se cațere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture de câte 6 ore: de la 7,30 la 13,30 și de la 13,30 până la 19,30. Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
vizita:" "a" reînvie spiritul atletic, inteligent și antrenant al aventurierei care a cucerit mințile și inimile jucătorilor de pe întreg globul. Lara reînvie cu noi expresii, mișcări și abilități. Posedă un arsenal întreg de echipament modern, cum ar fi echipamente de cățărat, binoclu, grenade, sistem personal de iluminare și de comunicare. Le oferă jucătorilor șansă să experimenteze jocul într-un mod cum nu au mai făcut-o până acum. Core Design, producătorul primelor șase jocuri "Tomb Raider", a fost preluat de Eidos
Tomb Raider: Legend () [Corola-website/Science/308168_a_309497]