553 matches
-
și el în povestiri personaje canine. Unul dintre ele cade victimă comportamentului absurd al omului. Un june face curte unei tinere doamne și o vizitează adesea sub pretextul admirației față de cățelușa ei albă, Rozica, pe care o îmbie cu bomboane. Cățelușa îl îndrăgește, ca și stăpâna, mai mult pe curtezan decât pe stăpânul și soțul legitim. Acesta, gelos, neputându-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi. Victimă la fel de inocentă, provocând reflecții melancolice poetului Lucian Blaga, este Câinele din
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
limbă de moarte (și sub influența aburilor de alcool pe care-l oferă, mărinimos, invitaților doar pentru a se putea sătura el însuși) ca, lângă monumentul funerar, să stea "statuia Fortunatei mele ținând un porumbel și ducând de lanț o cățelușă" alături de "niște amfore pântecoase, bine pecetluite, ca să nu se scurgă vinul afară", Trimalchio își încheie discursul teatral, recitându-și epitaful, a cărui compoziție firește îi aparține: "Cât privește inscripția, vezi dacă nu ți se pare potrivită una ca aceasta: C.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
special (2); telefon (2); timp (2); trecător (2); vară (2); veselie (2); -; acceptat; ademenitor; adevărul; adjectiv; admirat; Alba-ca-Zăpada; anotimp; aparte; apreciat; aranjat; aranjată; armonie; arogant; aspect; aspectuos; și atît; aventură; balenă; beatitudine; beautiful; BMW; brînzos; călătorie; călduros; calități; caracter; carte; cățelușa mea; ceva satisfăcător optic; cîmp; cîntec; ciocolată; ciudat; codru; colț de rai; comoară; compliment; concediu; copie; copilărie; Crăciun; cuminte; curajos; curiozitate; cute; fără cuvinte; dar; deal; destin; dorință; drăgălaș; drăguță; duioșie; Dumnezeu; efemer; ego; eleganță; erou; estetic; excepțional; faimos; familie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din acea regiune). Nu aveam prea multe motive de îngrijorare. La urma urmei, Taïaut nu era la prima lui escapadă. În Lot, i se întâmplase nu o dată să dispară câte o zi și chiar să doarmă prin străini pentru o cățelușă în călduri din celălalt capăt al comunei. Poate era și aici o femelă în călduri. O fi simțit-o și poate că asta, și nu dorul de casă, i-o fi dat puterea să rupă lanțul. Trebuie să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
narațiune exemplară, în care binele și virtutea sunt răsplătite, iar lenea, lăcomia, invidia, răutatea sunt aspru sancționate. Cele două fete fac două călătorii similare, trecând prin aceleași probe, pe care le abordează, însă, în mod diferit. Fata moșului îngrijește o cățelușă care îi iese în cale, curăță un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi, curăță o fântână, apoi un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească, slujește cu credință la Sfânta Duminică, îngrijind de copiii ei, o mulțime de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dreptate caracteristică spiritelor lucide. Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de galbeni, iar când ajunge acasă scoate din lada dată de Sfânta Duminică nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi, de care se bucură tatăl ei. Fata babei, care se poartă urât
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bis stau în gazdă domnișoara Matilda Popescu cu mama sa Ghioala Popescu și domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa Anica Ionescu (Proces verbal); trecerea antroponimelor asupra regnului animal devastează semnificația acestora din care nu rămîne decît ridicolul: Zambilica e o cățelușă foarte frumușică, Bismarck dulăul ofițerului care șade cu chirie la Papadopolina, Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, soră cu Zambilica... Dacă insignifianța purtătorului se răsfrînge asupra numelui producînd, prin desemantizare, confuzii care anulează intenția de diferențiere și, practic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă! (Către Bubico:) Craiule!... [...] Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, care era soră cu Zambilica a Papadopolinii, ceea ce, care va să zică, însemnează că Zambilica este mătușa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și cârnați afumați prăjiți și chitara tatei în cui. În casă rămăsese aproape toate lucrurile la locul lor, nu se putea lua prea multe, spațiul din vagonul de marfă în care trebuia să călătorim spre străinătate era limitat. Aveam o cățelușă albă de odaie, „Cățica”. Urla de vreo trei zile și noi nu știam de ce. Simțea, săraca, tragedia care se apropia. A rămas acasă. Am strâns-o în brațe la plecare, plângând în hohote. Ne rugam de părinți s-o ia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au îmbrăcat întâmplător în haine normale. Avarii nu vorbesc, dar plâng cu tot sufletul când au scăpat un bănuț în palma vreunui om sărac. Vreun ștab de la vreo editură, pe post de dulău-șef, vorbește mieros când miroase o sfioasă cățelușă candidată la postul de secretară. Bătrânul anticar nu vorbește, dar se gândește din greu să descopere câte cărți rare, valoroase și mai puțin valoroase i-au trecut prin mâini de-a lungul întregii vieți. Mai-marele, nu contează cine, se gândește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
filmul copilăriei mi se derulează În minte cu toate imaginile uliței: bărbați, femei, copii, toți trăind Într-o armonie cu natura, În toate anotimpurile. Ajung În dreptul casei părintești și inima Îmi bate mai tare. Deschid poarta și mă Întâmpină o cățelușă drăgălașă care dă din coadă de bucurie că mă vede și sare cu labuțele pe mine ca s-o bag În seamă, fără să latre. Merg pe aleea străjuită pe o parte de petunii și pe cealaltă, de flori de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
conserva și rolul de soție, și cel de mamă a două fericite odrasle. În spatele lor, retras, Tomski, stagiarul visând apartamentul, televizorul, mașina. Lucica Zaharia, grăsana, lângă doamna Veturia Voicu. Grupul de păsărele jumulite : Mica, Valy și Consuela, zisă Lala, zisă Cățelușa. În jurul protagonistului rămân, așadar, familia Manole și Ortansa Mitulescu. Lucian Vornicu stă, ca și altădată, chiar lângă dânsul ! Aceeași subțire mustață, aceeași ostili tate de neînțeles față de vechiul prieten. Manole rezervat, Vera agitată. Ortansa Mitulescu îmbrăcată ca o doamnă din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ce face. Radu Ropcea tăcut, ondulat, soarbe politicos din cafea și din țigară. În celălalt capăt al sălii, Mehmed cu tranzistorul, buclata Mariana Melnik, domnul Grefu, trubadurul furunculos, fostul campion Lupu, ciolănoasa Luminița, Valy Impertinenta cu tranzistorul și oglinda, Lala Cățelușa. Între cele două asociații, migrează fără preferințe domnul Varlam, cu pipa, și durdulia blondă Lucica Zaharia. Anton și Marilena Albu își refac cuplul în colțul lor, Ion Caropol cu Tuți, la pupitrul lor, Lucian Vornicu și amicul său prea ocupați
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
adică soții Marilena micuța și arogantul Anton Albu și turturica Șefului, tovarășa Caropol Gina, lângă neastâmpărata Mariana Melnik, mamă nemăritată și mereu înamorată. Stațiile de pompe, ochelaristul filatelist numismat Robert Braun, mahmurul Mehmed, ofițerul-iscoadă Adrian Lupu, stagiarul Tudorel Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea, adică manieratul Varlam și tovarășul Manole, lucidul Lucian Vornicu și amicul A.P. tuns bec bilă balon, alături de onor ostașul Ortansa-Oracol, urechea și ochiul la pândă. Turnurile de răcire. Automatizarea, drenajul, semnalizările, doamna Manole și melomanul Grefu, nudista
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cântărețe - că li sunt cântăreții. Cu cele-ndulcitoare a oamenilor glasuri, Cu zicături s-asamăn și glasul cel de pasări. 55Ba-mpătimit se poate să fie omul oare Pentru jivine-adesea și necuvântătoare. Onorie-mpăratul mai mult iubea acușa De cât cetatea Roma - pe Roma cățelușa. Mai mult de cât pe oameni, inimi împătimite 60Iubesc flori, iubesc pasări cu penele-mpistrite. Sunt oameni, cari vecinic cu oameni nu se-mpac. Și Xerxes se-ndrăgește mai iute de-un copac: Platanu-mpodobește el ca pre o mireasă Și spânzură
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vicioasă, sfârtecată, respira gemând cu obrazul în flăcări! Eterna copilărie Tandrețe copilărească De câteva zile suntem asediați de toți cățeii vecinilor și ținem poarta închisă. De obicei nu este așa, dar acum ,,vinovata‚ este Missy... vișla mea de vânătoare, singura cățelușă de pe stradă. Îl aud pe Radu, nepotul meu... are 4 ani, s-a cocoțat pe poartă și strigă: - Sonia! Sonia! vino și dă-mi un pupic! Din partea nevăzută ascult zgomote nedeslușite și glasul binecunoscut milogindu-se iarăși, - Hai Sonia... vino
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
țara lor transformată într-o "lume concentraționară fără sârmă ghimpată"67, au devenit apatrizi "fără profesie"68 și tratați ca "prizonieri ai lumii libere"69. O imagine pivot a romanului cea a discrepanței imorale dintre huzurul de care se bucură cățelușa Sibyllei și "viața de câine" a prizonierilor din și dinafara temnițelor comuniste transferă în registrul tragic malițioasa izbucnire caragialiană din Búbico. Fără să mai recurgă la anestezice din gama comicului, N.I. Herescu pune în vorbele alter ego-ului său, Gabriel Adam
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în special matematica, dar nu prea îmi place să scriu compuneri! Iubesc mult animalele, în special câinii de talie mare, pentru că sunt curajoși, loiali și te iubesc necondiționat. Îmi plac însă deopotrivă și pisicile și câinii mititei. (Acum am o cățelușă chihuahua pe care o ador!) Îmi place mâncarea bună, mai ales pastele, (Cred că trebuia să mă nasc în Italia!) dar, pentru că sunt sportiv, sunt foarte atent la ce și cât mănanc! Îmi place sportul, rectific, ador sportul! Am făcut
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
că: „Am transmis semnale radio de la bordul primului satelit artificial al Pământului.” Și o țin tot așa până la 3 noiembrie 1957 când aflăm cu emoție că În Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial Sputnik 2, având la bord o cățelușă pe nume Laika. Tu vii de la școală. Dai colțul dinspre Mihai Bravu În fugă. În față la Munca Orbilor e hărmălaie mare, bărbați cu lanțuri În mâini, lume multă, praf și schelălăituri. Mulțimea strigă: Huooo! O mașină se Îndepărtează În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fetele lui nea Ene o să-i duceți oase pentru că madam Stancu, croitoreasa, a tăiat o găină, adică un gunoier i-a tăiat găina că ei Îi este milă să taie găini și precis o să rămână multe oase. În acest timp, cățelușa Laika se Învârtește În jurul Pământului la bordul satelitului artificial Sputnik 2. Cum au prins-o hingherii ca să o dea cu satelitul și cum o să moară pentru că ultima porție de mâncare e cu otravă În ea. N-are Laika norocul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
trăi alături în viață și-n moarte. Tot răul spre bine, oricât de mare ar fi răul și de mic binele, sau invers. Tu, tu ești credincios, Orfeule dragă, tu ești credincios! Presupun ca uneori ai să-ți cauți o cățelușă, dar n-ai să fugi de-acasă din pricina asta, n-ai să mă părăsești din pricina asta; tu, tu ești credincios. Și uite, ca să nu trebuiască să pleci niciodată, am să aduc o cățelușă acasă; da, am să ți-o aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca uneori ai să-ți cauți o cățelușă, dar n-ai să fugi de-acasă din pricina asta, n-ai să mă părăsești din pricina asta; tu, tu ești credincios. Și uite, ca să nu trebuiască să pleci niciodată, am să aduc o cățelușă acasă; da, am să ți-o aduc. Căci acum mi-ai ieșit oare în întâmpinare mie, ca să mă consolezi de suferința ce ar trebui să mă-ncerce, sau mă întâlnești la întoarcerea dintr-o vizită la cățelușa ta? Oricum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să aduc o cățelușă acasă; da, am să ți-o aduc. Căci acum mi-ai ieșit oare în întâmpinare mie, ca să mă consolezi de suferința ce ar trebui să mă-ncerce, sau mă întâlnești la întoarcerea dintr-o vizită la cățelușa ta? Oricum ar fi, tu ești credincios, da, și nimeni nu te va alunga din casa mea, nimeni nu ne va despărți.“ Intră în casă și nici nu se pomeni bine-năuntru, că-n suflet i se dezlănțui furtuna ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de negri“ și știrile ne anunțau încă de la al treilea semnal progresele exacte ale „omului alb“ în ce privește cuceririle dăruite omenirii: submarinul atomic american Nautilus submersese pentru prima oară ghețurile Polului Nord, URSS lansase un nou satelit, având-o la bord pe cățelușa Laika, primele reactoare BOAC deschiseseră drumul unor zboruri transatlantice regulate și între electroni și nucleul de „Atomium“ - modelul uriaș la Expoziția Mondială - pluteau mici gondole cu vizitatori, marea atracție! Fratele meu însă se lipi de o formație de rockeri, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zi, schimbai în mărunțiș ultima monedă. Am vândut cărțile să-mi plătesc hotelul, și m-am despărțit pentru totdeauna de buldogii mei, după ce postiserăm laolaltă două zile împlinite. Cățelul a fost chiar surprins de portar scormonind gunoaiele de la bucătărie, în vreme ce cățelușa, ghemuită în poala halatului meu, suferea de foame fără să scâncească. Cocota elegantă care mi i-a cumpărat, i-a sărutat pe bot, strângându-i pasionat în brațe. Zitta, sârboaica mea cu părul cânepiu, înaltă și dreaptă, întoarse capul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]