743 matches
-
con tinue încet: — Nu a fost dintotdeauna așa. Amintește ți de Tullius și Tullia. Surprinsă, Vipsania nu reacționează pentru moment. De ce-i vorbește de câinii ei? Încetul cu încetul, gândurile învălmășite se orânduiesc. Da, are dreptate, când i-au murit cățelușii la care ținea atâta... Tocmai se terminase divorțul și pierduse pe deasupra și o sarcină din pricina supărării. Gallus s-a dat atunci peste cap să-i procure doi câini identici. N-a voit însă să se știe că vin din partea lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ar fi dacă i-ar pregăti frățiorului ei un cadou? Nu se cade să-l întâmpine așa, cu mâna goală! Dar ce să-i dea? Pisicuța cea albă! E frumoasă, drăgălașă, dar un fir din mustăcioara stângă este rupt. Sau cățelușul cel maroniu! Din păcate, i s-a stricat piuitoarea. Sau rățușca... Ia, stai! Un cadou înseamnă ceva ce n-a mai fost folosit de altcineva, ceva nou-nouț. Se duce în sufragerie, acolo unde este și biblioteca ei, scotocește printre cărțile
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
le transforme În pietriș cu care să paveze drumul... Ce fețe! Par atât de osteniți. Oare guvernul chiar crede că oamenii sunt niște roboți?...“. Deși de-abia intraseră În China, Wendy Își etala deja sensibilitatea la regimul despotic. Ca orice cățeluș exuberant, Wendy trebuia să Învețe ce Înseamnă „ssst“. Asta gândea Harry Bailley. Stătea pe celălalt rând de scaune, vizavi de ea și Wyatt. Uitase că și el fusese În tinerețe militant trup și suflet. În tinerețe, adică acum douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bază ale lui Skinner știa că, atunci când primesc stimuli pozitivi, câinii răspund mai repede și mai ferm la ceea ce oamenii Își doresc de la ei și Învață comportamente noi mai ușor dacă Îi ademenești, strunești și-i cucerești. „Dacă vă găsiți cățelușul cu cea mai scumpă poșetă din piele de aligator În gură“, spunea Harry la seminarii, „oferiți-i o bucățică de crenvurst la schimb. O, ce delicatesă, apoi va gâfâi puțin și va lăsa jos poșeta, la picioarele dumneavoastră. Care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
canapeaua de piele drept jucărie de mestecat. Ah! Iată, «a prefera» pare să fie verbul cel mai eficient, nu credeți?“... Harry Bailley credea că oamenii trebuie dresați cât mai din timp, Înainte să apuce să-și traumatizeze pe viață sensibilii cățeluși. „Cursuri despre căței!“, obișnuia el să spună pe un ton călduros la televizor. „O excelentă ocazie de a interacționa, de a socializa, mult mai interesant decât cluburile anoste pentru cititori care fac ravagii pe alte posturi. Cursuri pentru cățeluși, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sensibilii cățeluși. „Cursuri despre căței!“, obișnuia el să spună pe un ton călduros la televizor. „O excelentă ocazie de a interacționa, de a socializa, mult mai interesant decât cluburile anoste pentru cititori care fac ravagii pe alte posturi. Cursuri pentru cățeluși, un mod fantastic pentru celibatari de a cunoaște oameni noi. Bărbați puternici și sensibili. Ham! Doamne fidele, cu picioare lungi. Ham-ham! Și-n plus, o grămadă de cățeluși adorabili. Imaginați-vă cum dau din coadă- de căței vorbesc, perverșilor mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cluburile anoste pentru cititori care fac ravagii pe alte posturi. Cursuri pentru cățeluși, un mod fantastic pentru celibatari de a cunoaște oameni noi. Bărbați puternici și sensibili. Ham! Doamne fidele, cu picioare lungi. Ham-ham! Și-n plus, o grămadă de cățeluși adorabili. Imaginați-vă cum dau din coadă- de căței vorbesc, perverșilor mici.“ Și În timp ce clienții săi din fața camerelor de luat vederi Își purtau cățeii cu grație prin toate comenzile de la „șezi“, „culcat“, la „stai“ și „vino“, Harry Îi dădea Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nebunie să ajute creaturile aflate În suferință; Harry știa acest lucru, precum și faptul că femeile au Întotdeauna asupra lor remedii pentru dureri menstruale sau de cap. În timp ce Marlena răscolea prin geantă, el s-a așezat lângă ea cuminte ca un cățeluș așteptându-și recompensa. Deși Harry și Marlena se Întâlniseră la multe evenimente sociale În San Francisco, aici, În această vale pierdută Între munți, undeva În China, Harry o găsea reconfortant de exotică. Oare de ce? De ce nu Îl interesase Înainte? Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
chiar minute, actul sexual devenea o posibilitate. Marlena zâmbi și apoi căscă. —De-abia aștept să mă trântesc În pat. — Ce coincidență, glumi Harry. Și eu Îmi doresc exact același lucru. Și aici imită cât putu de bine gâfâitul unui cățeluș. Ea ridică dintr-o sprânceană În semn că pricepuse ambiguitatea obraznică a răspunsului lui. El zâmbi cu toți dinții, iar ea Îi Întoarse un zâmbet reținut care nu Însemna nici respingere, dar nici Încurajare. Copacii, Îndrăzni ea din nou pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În seara aceea. Salonul de cosmetică, cu luminile lui roz, avea un orar ciudat și oferea servicii și mai ciudate. Serviciile oferite nu erau tunsul sau coafatul, ci compania a trei frumuseți locale care nu păreau mai mari decât Esmé. Cățelușul era al uneia dintre fete și spunea că mai erau și alții, șapte degete ridicate. Cățelușul avea probabil trei luni, zicea ea, și era „un câine foarte bun“. În timp ce tocmai spunea asta, cățelul se așezase pe vine și făcuse pipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
servicii și mai ciudate. Serviciile oferite nu erau tunsul sau coafatul, ci compania a trei frumuseți locale care nu păreau mai mari decât Esmé. Cățelușul era al uneia dintre fete și spunea că mai erau și alții, șapte degete ridicate. Cățelușul avea probabil trei luni, zicea ea, și era „un câine foarte bun“. În timp ce tocmai spunea asta, cățelul se așezase pe vine și făcuse pipi. Plus că-l dă și ieftin, continuase fata fără să ezite, numai două sute de kuai, aproximativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
stătea pe un scaun cu un copil mic În brațe, mama și respectiv fiica Îngrijitorului templului care locuiau acolo. Lângă ele stătea un cățel Shih Tzu, știrb și surd, cu blana albă plină de murdărie. Îi amintea lui Esmé de cățelușul de la hotel. Când a simțit-o că se apropie, cățelul a sărit, a răsturnat un scaun scund și s-a prefăcut că se repede la ea, lătrând cu furie. Esmé a țipat. —Fetițo, strigă femeia care lua interviul. Vino puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
apelativul „copiii“, Își dădea ochii peste cap. Nu i se adresa niciodată, și când i se spunea să stea lângă ea, Își ținea nasul Îngropat În carte. Plus că nu vedea să-i pese vreunuia dintre adulți de moartea unui cățeluș. „E doar un câine“, ar spune ei. „Există oameni care o duc mult mai rău.“ Auzise scuza asta de atâtea ori că-i venea să vomite. Nu le păsa de alți oameni, doar de călătoria lor tâmpită, dacă o să merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
inima cât un purice, Marlena alergă spre spatele autocarului, iar cu cât se apropia mai mult, cu atât mai nefericită părea Esmé. Marlena se aplecă să-și ajute fetița să se așeze. O secundă mai târziu, Marlena țipă: —O, Doamne! Cățelușul scheună din nou. Harry alergă spre ele. Esmé Începu să urle: — Nu-l las aici! Dacă vreți să-l lăsați aici, rămân cu el. Încă de noaptea trecută, Esmé știa că inevitabilul se va petrece. Or să afle ce făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Încât tot ce putea să facă acum era să urle. La acest sentiment de disperare contribuiau din abundență și hormonii pubertății. Harry ridică eșarfa pe care Esmé o confecționase dintr-un tricou, iar acolo, protejat de brațul fetei, era un cățeluș care părea cufundat Într-un somn de moarte. Lasă-mă să văd, Îi spuse el pe un ton calm. Nu te las! izbucni Esmé. Dacă Încerci să mi-l iei, te omor, jur că te... — Termină! o certă Marlena. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Nu ești doar actor? Îl măsură din priviri Încercând să-și dea seama dacă să aibă Încredere În el sau nu. —Pe bune, aprobă Harry, folosind acest americanism pe care-l disprețuia În mod normal. Apoi Începu să vorbească cu cățelușul. Salut, cățelușule drăgălaș, ești cam bolnăvior, nu-i așa? Îi deschise gura și se uită cu un ochi de expert la gingii, atingându-le ușor. Apoi, Îl trase puțin de pielea de pe spate lăsând-o să cadă la loc. —Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
doar actor? Îl măsură din priviri Încercând să-și dea seama dacă să aibă Încredere În el sau nu. —Pe bune, aprobă Harry, folosind acest americanism pe care-l disprețuia În mod normal. Apoi Începu să vorbească cu cățelușul. Salut, cățelușule drăgălaș, ești cam bolnăvior, nu-i așa? Îi deschise gura și se uită cu un ochi de expert la gingii, atingându-le ușor. Apoi, Îl trase puțin de pielea de pe spate lăsând-o să cadă la loc. —Are gingiile cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe Îmbufnata lui nevastă, Roxanne. Cinci, domnișoara drăguță, Heidi cea care avea un fel precaut de a se purta ce Îi amintea de prietena lui din Yangon. —Șase, șapte... Adică Moff și fiul lui, apoi mama și fiica ei cu cățelușul... Walter se opri. Șapte spusese? Nici el nu se simțea prea bine. Avea o durere În partea din față a capului de la cât monoxid de carbon inhalase, iar asta Îi afecta judecata. Astfel, În timp ce număra pe partea dreaptă a autocarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
violate, fiii luați sclavi, casele arse. Dar ce putea ea să-i spună fiicei ei ca să nu o sperie? Esmé citi toate acestea pe fața mamei ei. —O, știu. Depinde, zise. Pufni cu un aer de superioritate. — Totul depinde. Mângâie cățelușul așezat În poală. Numai tu nu, cuțulache. Tu ești mereu bun. Hei, Walter, strigă Wendy. Tu ce părere ai despre dictatura militară? Walter știa că acest gen de Întrebări era inevitabil. Turiștii, mai ales americanii, voiau să știe ce opinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
piept. Arătară spre ea și strigară: —Uuu-uuu! Uuu-uuu! Toată lumea râse, mai puțin Esmé. Câțiva dintre copii se Întinseră să mângâie cățelul, cerând permisiunea din priviri. —Numai pe cap, Îi instrui Esmé cu strictețe și cu privirea atentă. Acolo. Ușor. Iar cățelușul linse mâna fiecărui copil ca o binecuvântare. Roxanne Îi făcu semn lui Pată Neagră să se apropie. Arătă spre cameră. —Se supără? E În regulă? Vă rog, spuse el, și făcu un gest cuprinzător cu mâna, un Îndemn să filmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vă pot spune: ca majoritatea asiaticelor, nu pare să aibă o zi peste 29 de ani. O, și are și o fiică de 12 ani, cam atât de Înaltă. Esmé. Un copil grozav. Precoce, curajoasă și drăgălașă. Are și un cățeluș, cam de 6-7 săptămâni, un Shih Tzu, care are hernie la ombilic. Știți, eu sunt medic veterinar, deci mă pricep la chestiile astea. Apropo, mi-ați văzut emisiunea, Dosarele Fido? Nu? Da, de fapt suntem În negocieri pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
giumbușluc pe care Îl făcea cățelușa. Înainte de a se rătăci, Harry Bailley o Învățase să-și dreseze câinele să facă tot felul de chestii. — Nu are rost să amâni dresajul până ajunge să facă lucruri care nu Îți plac. Un cățeluș e foarte dornic să te amuze mereu, Însă tu trebuie să Îl răsplătești pentru giumbușlucurile pe care vrei să le repete. Fie un lătrat, un dat din coadă, un căscat. Sau atunci când se lasă pe lăbuțele din față și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
văzut-o pentru prima dată. În următoarea jumătate de oră, Harry se Îndreptă și iar se Îndreptă spre Buddha, din diferite unghiuri, afișând o uimire mereu nouă. În sfârșit venise momentul să filmeze câinii În acțiune. Harry Îi pofti pe „cățeluși“ și pe Saskia În fața camerei. Am primit o dispensă specială, spuse Harry, să lăsăm câinii să umble prin pagoda sfântă, să meargă oriunde i-ar duce nasurile - fiți liniștiți, acești câini sunt extrem de bine dresați, deci nu vor face nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Bennie. Și o femeie: Vera. Tăiați. Unii stau pe un buștean, alții se sprijină de el. Obiectivul se apropie de o umbrelă dată cu ulei, iar Roxanne strigă: —Hei! Umbrela se dă pe spate și de dedesubt apare Esmé cu cățelușul alb În brațe. Se strâmbă spre cameră. Tăiați. Ce e ăla? Un râu? Un hău? Cu siguranță o prăpastie adâncă, dar, deși obiectivul e Îndreptat spre fundul hăului, nici urmă de fund. Ți se face rău uitându-te În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din ce în ce mai puțină, a fost un an rău; și pe urmă, știi și tu: anul trecut a murit de friguri fiul meu cel mai mare, care mă ajuta cel mai mult la lucru. Ceilalți sunt doar ceva mai mari decât niște cățeluși, iar eu... Balamber îl întrerupse, plesnind aerul de parcă ar fi strivit o insectă: — Dar eu toate astea le știu, ce-ți închipui tu? Și i le-am spus și lui Utrigúr, cum nu! Trebuie să mă crezi: ți-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]