637 matches
-
de proporțiile unui război civil. Pare că divizii întregi de români idealiști, în special tineri, dedicați clasei muncitoare în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura antonesciană, având în minte, ca far călăuzitor, viitorul comunist al României. Actul de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de pelicule : regele Mihai, partidele istorice, capi ai armatei nu apar deloc sau joacă roluri secundare, în vreme ce comuniștii sunt prezentați ca unici inițiatori și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
creării unor noi forme de guvernare etc<ref id=”2”>http://ec.europa.eu/research/fp6/index en.cfm?p=7, para. 1.</ref>. Sintetizând doar prioritățile Seventh Framework Programme, se observă cum SBC a devenit în Europa un far călăuzitor în design-ul politicilor publice. Astfel, axele prioritare de cercetare se referă la creșterea economică, la ocuparea forței de muncă și la susținerea competitivității într-o societate bazată pe cunoaștere, la analiza trendurilor majore și a implicațiilor acestora, la consecințele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin care acțiunile politice să fie judecate în funcție de consecințele lor, spre deosebire de morala abstractă, care investighează conformitatea lor cu legile abstracte ale moralei. Există însă o mare interdependență între morală și politică, în sensul că o politică fără nici un principiu moral călăuzitor s-ar transforma într-o Realpolitik lipsită de scrupule. 5. Trebuie făcută o distincție clară între aspirațiile morale la un moment dat ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
panoramelor schimbătoare la care ne-am referit în capitolul anterior. Pe măsură ce spațiul ambiant se transformă, se schimbă și centrul de echilibru. Când spațiul este continuu, ca în cazul unui coridor, centrul se poate mișca paralel cu privitorul, devenindu-i stea călăuzitoare; când spațiul constă însă într-o succe siune de camere separate, consecința este o experiență mai complicată de abordare, acces și depășire a unui anumit centru, înlocuit apoi cu centrul camerei următoare. Trecerea printre oricare doi astfel de centri poate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sunt predominante în economia istoriei, răul nu învinge definitiv dând naștere absolutei entropii a nelibertății. Problema puterii pusă în termenii unui scenariu al puterii articulat pe o dublă consimțire dă naștere și unui alt tip de aporie. Dacă cel puternic, călăuzitor și liber, a fost la rândul său supus, călăuzit și eliberat înseamnă că începutul absolut al scenariului puterii atârnă de existența unui (prim) agent al puterii și libertății, care este cauză a scenariului, dar nu și efect al lui. Apare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
politique de Paul, Paris, Seuil, 1999. 3 Alain Ducellier, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988, p. 38: "Instituțiile guvernamentale (politeai) care sunt făcute din piese și elemente dispersate, fiind toate adunate pentru a se adapta omului, piesele lor călăuzitoare și cele mai necesare sunt împăratul și patriarhul. De aceea, fericirea supușilor, față de spiritual, ca și față de temporal, nu înseamnă altceva decât identitatea de vederi și armonia de sentimente (symphônia) a instituților imperiale și patriarhale". A se vedea, de asemenea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
trecută și a deliberat în mod liniștit în ceea ce privește adresa pe care și-a propus să o prezinte Domnitorului” . Este vorba despre programul redactat cu acest prilejPetițiunea proclamațiune în numele tuturor stărilor Moldovei. Documentul cuprinde treizeci și cinci de puncte și începe cu „principiul călăuzitor al întregii mișcări: Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire” . Aceasta era o modalitate de a nu stârni suspiciunile puterii protectoare. Se dorea înlăturarea corupției și a abuzurilor ce decurgeau din aceasta. Un mare accent
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cronicar, nici istoric, nici comentator de texte religioase sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu infiltrații tot mai abundente în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
produs, dezvoltarea gândirii creatoare și a gustului estetic al elevilor, dezvoltarea simțului practic “ gospodăresc. Metoda didactică este o cale eficientă de organizare și desfășurare a predării-învățării și se corelează cu celelalte componente ale instruirii. În timp ce principiile didactice reprezintă direcții, idei călăuzitoare, norme cu încărcătură logică după care se conduce învățătorul în organizarea și desfășurarea activității instructiv- educative, metodele de învățământ țin de latura executorie a acestei activități. Orientarea problemelor procesului de educație creatoare se dezvoltă pe trei căi: familiarizarea treptată a
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
și dreptul internațional sunt extrem de capabile să servească, în calitate de ideologii, politicii de statu-quo. Deoarece, perturbând distribuția existentă de putere, politicile imperialiste conduc frecvent la război, care trebuie avut tot timpul în vedere, o politică externă care proclamă pacifismul ca principiu călăuzitor este, în aceeași măsură, antiimperialistă și susținătoare a statu-quoului. Exprimând în termeni pacifiști obiectivele unei politici de acest tip, decidentul aplică stigmatul de națiuni instigatoare la conflict asupra oponenților imperialiști, își eliberează compatrioții de scrupule morale și poate spera să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fost toate îndeplinite în numele aceleiași idei. Eșecul de a-și îndeplini funcția pentru statele individuale și de a o realiza pentru sistem în ansamblu, prin alte mijloace decât războiul real sau potențial, indică cele trei slăbiciuni ale sale în calitate de principiu călăuzitor al politicii internaționale: nesiguranța, lipsa de substanță și inadecvarea. Nesiguranța balanței de puteretc " Nesiguranța balanței de putere" Ideea unei balanțe între câteva națiuni în scopul de a preveni situația în care oricare dintre ele ar deveni suficient de puternică pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
făcut inevitabilă dispariția Sfintei Alianțe. Una s-a datorat punctelor de vedere diametral opuse a doi dintre membrii săi principali cu privire la semnificația în termeni politici concreți a apărării statu-quoului - asupra căruia cu toții se înțeleseseră că reprezintă în termeni abstracți principiul călăuzitor al dreptății. Acel înțeles era dat de interesele naționale ale membrilor individuali. Dacă din întâmplare aceste interese coincideau, alianța putea acționa ca un corp colectiv. Dacă erau divergente, după cum era de așteptat că se va întâmpla din când în când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trecere în revistă in extenso a evenimentelor istorice și a factorilor culturali care sunt incluși ori s-au desfășurat în paralel cu întâmplările relatate în povestea vieții. Acest tip de comentariu va umple golurile povestirii și va oferi un fir călăuzitor care ar putea ajuta la crearea unei legături mai strânse între elementele povestirii atunci când perspectiva cercetătorului completează cuvintele naratorului. De fapt, un comentariu poate să identifice și puncteze motivele-cheie și chiar temele centrale ale poveștii într-o manieră în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Ierusalimului de către evrei după aproape nouăsprezece secole, sunt kairoi de istorie providențială. De aici convingerea noastră că există o iconomie divină a istoriei, fie ea "mână invizibilă" sau "viclenie a istoriei", tot așa cum, în viața fiecărui om, există un înger călăuzitor care nu anulează însă liberul arbitru. Dacă Introducerea am înfățișat-o cât mai complet cu putință, O teologie a istoriei rămâne a fi scrisă abia de acum înainte, prin analize mai detaliate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară și, poate, cu mila
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ideologismului), caută să descâlcească până la capăt împletirile sinuoase ale "principalului" și "secundarului" din vitrega istorie a societății românești din ultimele secole. Disocierile și nuanțările sale urmează, cu o acribie remarcabilă, ca și în alte momente de clarificări dificile, același fir călăuzitor al gândirii eminesciene. Într-adevăr, susține el, Eminescu simboliza arheul românesc, dar din poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat și disprețuit de o pătură minoritară, numită de poet "pătura superpusă". (...) Eminescu sesizase o situație cu totul aberantă în societatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
egală măsură liberală și națională. Intenția declarată a noilor sisteme constituționale era să le permită indivizilor să-și aleagă fără nici o restricție calea, fiind preocupate de eliberarea individului, nu de îmbunătățirea stării sociale. Ele nu-și propuneau să traseze linii călăuzitoare absolute în privința viitorului sau să-i indice cetățeanului rolul pe un plan mai vast. Spre deosebire de acestea, sistemele socialiste aveau drept obiective progresul social și modernizarea economică; planul de acțiune al liderilor lor prevedea realmente constrîngerea individului și precizarea locului fiecărui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Alternanța între critica detașată și efuziunea naționalistă este observabilă nu doar între diferite volume publicate în aceeași perioadă, ci chiar și în interiorul unui singur manual. Lucrarea lui O. Tafrali (1935) constituie un exemplu elocvent în acest sens. Având ca principii călăuzitoare "sobrietatea și preciziunea în expunere, fără înfloriri retorice sau poetice" (p. 3), manualul destinat clasei a VIII-a este străbătut de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Măsura importanței enunțului pentru analitica existențială este precizată de Heidegger de la începutul paragrafului care îl vizează: "... analiza enunțului are o poziție privilegiată în problematica ontologiei fundamentale, deoarece în perioada decisivă a începuturilor ontologiei antice, λόγος-ul a funcționat ca unic fir călăuzitor pentru accesul la ființarea autentică și pentru determinarea ființei acestei ființări."187 Importanța pare a fi în primul rând istorică; dar istoria gândirii ca filosofie, așa cum a înțeles-o Heidegger, are un rost constitutiv pentru Dasein-ul însuși, fiindcă ea reprezintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
directoare a interacțiunilor semiotice (semetice). Jasper Hoffmeyer (1996) atrage atenția că unificarea modernă a biologiei trebuie să se bazeze pe fundamentarea biosemiotică a vieții. Tot el a aprofundat structurile caracteristice vitalului și semnificațiile lor biosemiotice, căutând să stabilească niște principii călăuzitoare în descifrarea vitalului, atunci când urmăm calea biosemioticii. Principiile sale directoare pentru înțelegerea semiotică a vieții au fost înmănuncheate, de unii dintre discipolii săi, și prezentate sub forma celor 13 teze, care îi conturează gândirea biosemiotică. În lucrarea Reading Hoffmeyer, Rethinking
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și nemiloase. În fața compromisului, acceptat pentru o eventuală supraviețuire, Brâncovenii aleg sublimul șiși mărturisesc marea lor iubire pentru Iisus cel răstignit și intră astfel în veșnicie. Un tablou despre o familie, o carte despre deșertăciunea Utopiei, un exemplu de sfințenie călăuzitoare, o scriere abordând eternele probleme ale conștiinței umane. 9. Suferințele din Ardeal Vasile Stoica Descriere: Cartea „Suferințele din Ardeal” tratează momentele cele mai importante ale istoriei Transilvaniei și este scrisă de un bun cunoscător al evenimentelor, preocupat să aducă puțină
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
dominante (Rokeach, 1977; Hofstede, 1983, 1991) și realizînd un bilanț al acestora. Astfel, S. Schwartz a identificat 57 de valori și a construit un chestionar în care respondenții indicau "în ce măsură fiecare item (care reprezintă o valoare particularizată) constituie un principiu călăuzitor (guiding principle)" în viața lor. Răspunsurile obținute inițial au cuprins 25 de țări (Schwartz, 1994a), iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de școală secundară și cadre didactice din mediul universitar. Procedura statistică propusă a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de preferat din punct de vedere social sau personal, în comparație cu o conduită opusă. în termeni asemănători celor propuși de Kluckhohn, S. Schwartz (1994, p. 21) a definit valorile ca "idealuri transsituaționale, dezirabile social, de importanță variabilă, care acționează ca principii călăuzitoare în viața unei persoane sau a unei entități sociale". Un alt gen de conceptualizare se referă la definirea valorilor din perspectiva trăsăturilor de personalitate. Conform acestei abordări, anumite trăsături de personalitate determină individul să aspire spre anumite valori. Bunăoară, o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se modifică este locul acelei valori în ierarhia sistemului social de valori. Mai mult decît atît, individul poate declara că este călăuzit în viață de anumite valori, însă uneori decide să aleagă să nu se comporte conform acestora. Așadar, valorile călăuzitoare sînt elemente pe care nu le putem controla sau surprinde cu ușurință în registru empiric. Cu toate acestea, putem descrie ce semnificație are "valoarea" și care sînt relațiile dintre valori și elementele semnificatoare. în acest sens, contribuția lui van Deth
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]