490 matches
-
avea următorul cuprins: "Aleea Cantonului"; - la poziția nr. 61, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Socului"; - la poziția nr. 62, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Viilor"; - la poziția nr. 63, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Călușari"; - la poziția nr. 64, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Duzilor"; - la poziția nr. 65, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Lalelelor"; - la poziția nr. 68, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Gloriei"; - la poziția nr. 70
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
care stau la baza atitudinilor lor moral-politice” în timp ce „procesul complex al formării sentimentelor și convingerilor se constituie ca o „demonstrație” artisică a unor idei social-politice valabile în toate etapele istorice.” Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale călușarilor pionieri. Călușarii au funcționat în diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
la baza atitudinilor lor moral-politice” în timp ce „procesul complex al formării sentimentelor și convingerilor se constituie ca o „demonstrație” artisică a unor idei social-politice valabile în toate etapele istorice.” Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale călușarilor pionieri. Călușarii au funcționat în diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și victoria ce
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și victoria ce se va obține, călușarii sunt cei care încheie, frenetic, acest adevărat ritual al vieții, muncii și luptei.”[ 12] Copiii dansatori aveau un rol dificil politic și artistic: prin presupusa lor inocență, ei urmau să întrupeze „argumentația martorilor istorici”, realizată pentru spectatori cu „particularitatea definitorie
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că: "George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună cu a satului Betegi, ale cărei limite-hotar le-am arătat la satul Betegi. În partea estică a satului a mai existat un cătun de câteva case numit Chelușeii ( probabil de la călușari?!), care cu timpul, pierzându-li-se neamul, a dispărut. Cătunul Răiculești așezat între moară și dispensarul comunal, își are obârșia în comunele Icoana și Băliganu pe Olt, sat ai cărui locuitori, plecați cu oile spre răsărit să-și găsească loc
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
adică a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de director cu normă întreagă, a scăzut și activitatea culturală. În momentul de față în Tărlungeni funcționează un singur cămin cultural, cu director retribuit în satul reședință. În acest moment singurele
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți, pe timpul ierni, de obicei între sărbătorile iernii(între Crăciun și Anul nou). În această zi băieți îmbrăcați în costumul popular, pornesc și dansează în curțiile oamenilor, iar
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
cei răniți și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
racordată la o rețea de televiziune prin cablu. În urmă cu mai multe decenii la Chevereș activau, urmând exemplul celebru al sătenilor de la Chizătău, care au făcut școală în Banat, un cor și o fanfară. Exista și un grup de călușari. Mai încoace funcționa și un cinematograf. În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit Boba. Jocurile sportive tradiționale, care astăzi
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
locuitori, preponderent români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat mai ales la [[ceangăi]], pe [[28 decembrie]]. Costumul și jocul în sine reprezintă o variantă a călușarilor. Peste cămașă, jucătorii (în număr par) poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița. O lucrare controversată publică Th. D. Speranția (1856-1929) în anul 1915, („Miorița și călușarii, urme de la daci”) prin care lansează teza nespecificității naționale a Mioriței, afirmând că de fapt balada este o rămășiță a unui cult cabiric. În anul 1924, Dumitru Caracostea (1879-1964) publică, în Convorbiri literare, cea de-a doua parte a studiului
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic prezența pe scenă în Ucraina, din cauza faptului că membrii săi poartă costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm și să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Călușul» numai în satul nostru...”" În fiecare vară, este organizată în sat
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația de călușari a liceului, formație a cărei vătaf era prof. Nestor Lupei. Formațiile au susținut numeroase spectacole în împrejurimile Bradului. Actual, casa sa este monument istoric, cod LMI HD-II-m-B-03266, fiind sediul Bibliotecii Municipale „Gheorghe Pârvu” din Brad, Valer Fugătă (n. 15 iunie
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea o amenințare transcendenta și întotdeauna prezentă, care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare. În Săptămâna Rusaliilor oamenii
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde și poposi, în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste interdicții impuse de "iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]