686 matches
-
transmise din tată-n fiu, ci de minuțioase analize ale structurii ocupaționale a societății. Pentru situația României, unii cercetători au publicat rezultatele unor studii valoroase, care răstoarnă reflexele men tale Încetățenite <endnote id="(vezi 282, 534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ocupaționale a societății. Pentru situația României, unii cercetători au publicat rezultatele unor studii valoroase, care răstoarnă reflexele men tale Încetățenite <endnote id="(vezi 282, 534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William Shakespeare Neguțătorul din Veneția. „Shylock este o formulă generală, aplicabilă către
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
către toți ovreii În particular. Shylock este tipul judanilor !”, scria B.P. Hasdeu În 1865 <endnote id="(246, pp. 20-21)"/>. Per sonajul shakespearian a devenit atât de reprezentativ, Încât numele său a intrat În lexic, devenind un substantiv comun (engl. shylock = „cămătar fără scrupule”). Trebuie totuși menționat faptul că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea - odată cu răspândirea ideilor iluminismului, dar și cu creșterea influenței comunităților evreiești din Europa Centrală -, piesa Neguțătorul din Veneția nu putea fi jucată la Berlin decât cu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
banii lor. Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile nepopulare, Block a demonstrat nu numai necesitatea cămătarului (a bancherului, În ultimă instanță) Într-o societate liberală, dar și că acesta „este la fel de onest ca oricare alt om de afaceri” <endnote id="(397, p. 133)"/>. Voi susține doar că propensiunea evreilor pentru acumularea de bani s-a datorat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(824, p. 403)"/>. Și În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul colectiv din estul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul colectiv din estul continentului, relația evreu - bani nu s-a dezvoltat atât pe seama evreului cămătar, cât mai ales pe seama evreului comerciant. Nu vreau să diminuez importanța zarafului În cadrul comunității evreiești din Europa creștin-ortodoxă, În general, și din România, În particular. Dar această Îndeletnicire nu s-a dezvoltat ca În alte părți, din cauza precarității clasei de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca În alte părți, din cauza precarității clasei de mijloc. În Țările Române, de exemplu, societatea era structurată, În principal, În două clase extreme : boieri și țărani. Meseriașii, negustorii și Întreprinzătorii - care, având nevoie de capital, apelează de regulă la serviciile cămătarilor - formau În spațiul românesc o pătură mijlocie relativ subțire, compusă mai ales din străini <endnote id=" (362)"/>. În plus, așa cum a demonstrat Nicolae Iorga <endnote id="(416, II, pp. 30 și 133)"/>, adevărații „neguțitori de bani” În Țările Române, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române, În secolele XVIII-XIX - care Împrumutau bani oamenilor de rând (celor cu „dăjdii și nevoi”), dar și comercianților, boierilor și chiar domnitorilor -, erau mai ales turcii și grecii. De altfel, termenul de „zaraf” este de origine turcă, iar cel de „cămătar” este de origine greacă. În schimb, deși apărea În unele catagrafii moldovenești, termenul ebraic pentru „zaraf” (halfon) nu a intrat În lexicul românesc <endnote id="(436, p. 83)"/>. În 1832, de exemplu, din 44 de zarafi Înregistrați În București doar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În lexicul românesc <endnote id="(436, p. 83)"/>. În 1832, de exemplu, din 44 de zarafi Înregistrați În București doar 9 erau evrei, adică 20% <endnote id="(576, p. 187)"/>. Nu e totuși cazul să cădem În extrema cealaltă. Unii cămătari care Împrumutau bani domnitorilor sau boierilor din Țările Române erau turcofoni sau grecofoni și locuiau sau nu În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
187)"/>. Nu e totuși cazul să cădem În extrema cealaltă. Unii cămătari care Împrumutau bani domnitorilor sau boierilor din Țările Române erau turcofoni sau grecofoni și locuiau sau nu În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l’impresta y no paga mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca cei mai josnici cămătari, nu trebuie crezut că toți indivizii acestui popor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca cei mai josnici cămătari, nu trebuie crezut că toți indivizii acestui popor sunt lipsiți de orice probitate” ; exemple nefericite „se găsesc și la alte popoare” <endnote id="(109, p. 47 ; 535, p. 470)"/>. La rândul său, trecând În revistă Îndeletnicirile evreilor stabiliți În spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
invers clișeul Încetățenit : „Din șirul de ocupații ale evreilor- români, negoțul cu bani trebuie mai de tot exclus, căci numai rar și cu Încetul au ajuns a se deda aci cu acest negoț” <endnote id="(164, p. 129)"/>. Oricum, numărul cămătarilor era ținut sub control de autorități, fiind plafonat, În mod artificial, prin lege. În 1836, de pildă, Sfatul Administrativ al Moldovei a hotărât ca „mulțimea zarafilor schimbători de monede să se mărginească pentru orașul Iași la număr de zece, numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulelor statornicite”. În restul țării, numărul zarafilor era limitat pe cale administrativă la doar „câte unul sau doi” În fiecare târg <endnote id="(322, p. 203)"/>. Chiar și În Polonia vecină - țară eminamente catolică și cu concentrație mare de evrei - ponderea cămătarilor evrei a scăzut simțitor Începând cu secolul al XVII-lea. Din cauza pauperizării dramatice a comunităților evreiești din Polonia și Lituania, proces care a atins un vârf În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a produs o modificare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XVII-lea. Din cauza pauperizării dramatice a comunităților evreiești din Polonia și Lituania, proces care a atins un vârf În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a produs o modificare semnificativă a structurii ocupaționale a evreilor : din cămătari care dădeau altora bani cu Împrumut au devenit mai ales meseriași și mici comercianți, care luau cu Împrumut bani de la alții, și anume de la reprezentanți ai Bisericii catolice și ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I, p. 234)"/>. Așa cum a arătat Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională poloneză, evreul este În primul rând cârciumar, În al doilea rând comerciant și abia În al treilea rând cămătar <endnote id="(127, pp. 87-89)"/>. Determinată de unele realități istorice, dar și de reflexe mentale stereotipe, această reprezentare arbitrară a structurii ocupaționale a evreilor În vechea societate poloneză este totuși sugestivă. Și În folclorul polonez evreul este asociat cu banii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsit un săcui cu bani”. În continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
israeliți”. Poetul Macedonski se lupta, fără șanse de izbândă, cu o părere generalizată În epocă. O părere alimentată de zeci de personaje din literatura cultă, de la „zaraful Imergold” al lui Alecsandri și „Goldman de la Credit” al lui Topîrceanu, până la „jidovul cămătar Ascher” al lui Alexandru Pelimon și bancherul Simon al lui Gala Galaction sau bancherul Leopold Goldstein al lui Liviu Rebreanu. O părere vehiculată nu doar de scriitorași de duzină, precum un oarecare A. Kălimănescu, În 1865 („educația și natura evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
natura evreului Îl fac așa Încât inima lui nu bate decât la sunetul aurului, restul este mut pentru el” ; <endnote id="cf. 417, p. 12"/>), dar și de somități culturale de talia lui B.P. Hasdeu : „Oricum să fie, el [= ovreiul] este cămătar mai Întâi și mai presus de toate”. Orice ar face, el este „judan usurier”. Hasdeu ajungea la această concluzie În urma analizei făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concluzie În urma analizei făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum Îl definește chiar dramaturgul). Alexandru Macedonski nu a fost singurul scriitor român care a Încercat să diminueze amploarea legendei de care mă ocup. În 1933, dr. Nicolae Leon Îi critica pe cămătarii (inclusiv evrei) din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum Îl definește chiar dramaturgul). Alexandru Macedonski nu a fost singurul scriitor român care a Încercat să diminueze amploarea legendei de care mă ocup. În 1933, dr. Nicolae Leon Îi critica pe cămătarii (inclusiv evrei) din Iașiul sfârșitului de secol XIX pentru dobânzile mari pe care le practicau. Dar el n-a vrut să generalizeze și nici să cadă În capcana unui clișeu facil : „Zicătoarea populară : «Avar ca un evreu» este falșă. Paul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice evreu un manipulator de bani și-i considera pe toți cămătarii ca fiind evrei era o gândire bazată pe un stereotip venerabil. În Franța, de exemplu, acest tip de gândire a devenit expresia exagerării prin excelență. Când sunt confruntați cu o exagerare evidentă, francezii folosesc de regulă zicala Tous les banquiers
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exemplu, acest tip de gândire a devenit expresia exagerării prin excelență. Când sunt confruntați cu o exagerare evidentă, francezii folosesc de regulă zicala Tous les banquiers ne sont pas des Juifs <endnote id="(3, p. 75)"/>. În general, imaginea evreului cămătar a fost receptată emoțional și excesiv de ambele părți. Concluziei exagerate de genul „toți cămătarii sunt evrei” i-a fost opusă o concluzie răsturnată, dar la fel de exagerată : „nici un cămătar nu e evreu”. În mod evident, simțindu-se culpabilizați, mai ales evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu o exagerare evidentă, francezii folosesc de regulă zicala Tous les banquiers ne sont pas des Juifs <endnote id="(3, p. 75)"/>. În general, imaginea evreului cămătar a fost receptată emoțional și excesiv de ambele părți. Concluziei exagerate de genul „toți cămătarii sunt evrei” i-a fost opusă o concluzie răsturnată, dar la fel de exagerată : „nici un cămătar nu e evreu”. În mod evident, simțindu-se culpabilizați, mai ales evreii au fost purtătorii acestui al doilea tip de mesaj. Așa cum am văzut, În 1889
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]