5,129 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, luni seară, o atenționare nowcasting Cod galben de ploi și vijelii. Între orele 21:15 și 22:15, în județul Arad - zona localităților Cernei, Craiva, Beliu, Hasmas, Arcchis, Cărând, în județul Bihor - zona localităților Olcea, Ucuris, Hodisel, Oclusă de Beiuș, Șoimi, Dumbravita de Codru și Husasau de Tinca, Miersig, Sititeleg, Osand, Gepis, se vor semnala frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, averse de ploaie care vor cumulă izolat
God Galben de furtună by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77177_a_78502]
-
la gură, acesta trimițând cuvintele filtrate de pânza tăiată probabil dintr-un steag vechi, tricolor... Se vedea o dungă galbenă, rămasă acolo din drapel... - înseamnă că ăla s-a ars, zise veterinarul. Și cât s-a canonit, ce muncă să care peștele noaptea. A făcut contravenția și spun că s-a ars!... Doi răspunseră, dar nu se auzi ce, că scuipau amândoi cojile semințelor aruncate direct în gură, - erau dintre cei care nimereau. Popa și dascălul ședeau mai la o parte
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
bu-buit de tobe din de-păr-ta-re -, când am vă-zut po-li-țiș-tii de pe ho-luri și de la bu-fet. În Bar-ba-dos foloseam în comun niș-te ter-fe-loa-ge fer-fe-ni-ți-te și scriam pe fie-ca-re pe-tic alb de hâr-tie, atât de pre-țioa-să era edu-ca-ția pen-tru noi. Nici mă-car nu vi-sam să fa-cem rele. Aici, in clă-di-rea asta mare, voi aveți ne-vo-ie de paz-nici că la în-chi-soa-re și ele-vii fac ori-ce ca să distrugă. Nu în-țe-leg ură asta ame-ri-ca-nă față de or-di-ne. - Trebuie s-o vezi că pe dra-gos-te față de
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra, a se ușchi vs. a o ușchi, a o șterge, a o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru Bobârniche 1996/2003, Volceanov 1998/2006), nu și în DEX; în Micul
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
plecă solemn. Și iar mă gândii la pianul prințesei Trubețkoi... * Nu cu mult înainte, văzusem muzeul din Tobolsk, căsuța de lemn care adăpostea pianina prințesei Trubețkoi, din cea mai nobilă familie a Rusiei, exilată la Tobolsk. Pianul, subțire, plăpând, fusese cărat prin nămeți, tocmai până-n centrul Siberiei. L-am văzut cu ochii mei, singuratic, în odăiță de lemn, șubred, mâncat de vreme, având aspectul unei fosile imemoriale, sugerând doar ideea, spiritul. Nici nu ți-ar fi trecut prin minte să-l
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
România, cu atât mai bine. Ar fi, ca să zic așa, un noroc chior pentru bătrâneii care vom fi. Numai astăzi Acum câteva zile, în curtea unui spital de copii din Cluj: în liniștea unei dimineți de sâmbătă, un tată își cară după el copilul cu handicap grav, pe sub ferestrele saloanelor, într-un fel de plimbare. Copilul urlă - un tânguit macabru, un plâns bolnav și trist - urlă continuu. Părintele tace, îl mângâie, imploră băiatul care nu-l aude și nu-l pricepe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
apropia cu mers de melc. Cum să nu văd, Gheorghe? Ii moș Dumitru Carpen cu ai lui. Se duc la târg. Da’ ce care încărcate au! Se îndoaie osiile nu alta! Se îndoaie, nu se îndoaie, dar fac parale? Fac! Cară tot timpul. Ori îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe drumuri - a vorbit Alecu, cu părere de rău în glas. Ce ar fi să-l rugăm pe moș Dumitru să ne ia și pe noi în cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumitru și cu Pâcu au mai zăbovit în drum, să socotească cam de câte ori ar trebui să mai facă drumul la târg. Pâcule, dacă dă Dumnezeu vreme bună și pe noi ne ține sănătoși, în vreo zece drumuri am mântuit de cărat grâul - a apreciat situația moș Dumitru. Gândește-te, Dumitre, că acușica începe să vremuiască și va trebui să așteptăm omătul, că altfel nu prea poți ieși la șleau. Până a începe să vremuiască avem destul timp ca să terminăm cu grâul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
iei o mârțoagă și... Dumitre, dacă gândești așa despre mine, am să mă supăr foc! Ca să-ți treacă supărarea, am să-ți spun ceva vesel. Spune, Dumitre, că și așa sunt cătrănit. Un evreu avea o gloabă de cal și căra apă cu sacaua la târgoveți. O vindea cu cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pădure ne așteaptă partea ce mai grea a drumului - a propus moș Dumitru, cu vădită pornire spre dădăceală a noului venit. Cunosc drumul, moș Dumitre. Il cunosc de când eram tânăr holtei. Am făcut și eu, dragă-doamne, un pic de cărăușie...Căram, însă, altceva - a vorbit Vasile Hliboceanu. Ce cărai, gospodarule, dacă nu-i cu supărare? a întrebat Pâcu. Căram piatră. Numai că drumul cu încărcătură îl făceam la deal... De unde luai și unde duceai piatra, om bun? a fost curios Gheorghe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
drumului - a propus moș Dumitru, cu vădită pornire spre dădăceală a noului venit. Cunosc drumul, moș Dumitre. Il cunosc de când eram tânăr holtei. Am făcut și eu, dragă-doamne, un pic de cărăușie...Căram, însă, altceva - a vorbit Vasile Hliboceanu. Ce cărai, gospodarule, dacă nu-i cu supărare? a întrebat Pâcu. Căram piatră. Numai că drumul cu încărcătură îl făceam la deal... De unde luai și unde duceai piatra, om bun? a fost curios Gheorghe Amnar de această dată. Păi se știe că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a noului venit. Cunosc drumul, moș Dumitre. Il cunosc de când eram tânăr holtei. Am făcut și eu, dragă-doamne, un pic de cărăușie...Căram, însă, altceva - a vorbit Vasile Hliboceanu. Ce cărai, gospodarule, dacă nu-i cu supărare? a întrebat Pâcu. Căram piatră. Numai că drumul cu încărcătură îl făceam la deal... De unde luai și unde duceai piatra, om bun? a fost curios Gheorghe Amnar de această dată. Păi se știe că piatră se găsește doar la Măgură. O luam de acolo
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noi amărâții - nu s-a lăsat Pâcu. Da’ ce, eu am făgăduit ceva? Eu n-am făgăduit nimic. Eu am spus doar că am să am grijă...Asta nu înseamnă făgăduială...Mai bine spuneți când credeți că se termină de cărat grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cărat grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra porumbul - a încheiat vorba evreul. Numai că atunci, jupâne, ar cam trebui să mai pui câțiva bănuți peste ce ne plătești acum. Pe vreme de iarnă îi altcum și pentru dobitoace și pentru noi - a spus Pâcu, făcându-i discret
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să-l aștepte cu liftul. Lionel confirmă. De la parter se aude glasul inconfundabil al lui madame Agnès: — Ce se-ntâmplă cu liftul la etajul patru? Întrebarea rămâne fără răspuns. — Bună ziua, domnișoară Liliane, spune Lionel, de cum intră în liftul care poate căra maximum 200 de kilograme. — Bună ziua, domnule Lionel, răspunde ea, încercând să-l potolească pe Robespierre, care ar vrea să-l muște puțin pe Lionel dacă ar fi lăsat să ajungă până la el. Șansa lui Lionel este că liftul ajunge la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mele de gheață cu sângele tău catifelat, susurând în cămăruțele inimii mele. tu ești odihna vieții mele de coride, de poștalioane de ceață, de săgeți zbârnâind odihna mult așteptată cu lumină, cu îmbrățișări de mușchi cald de copac, cu furnici cărând fărâmituri de pâine către buzele noastre. nouă în primul loc: găsești că ploaia ușurează așteptarea ta, apele curgând în partea de sus a cerului tău, cel de deasupra cerului celorlalți, împrospătează gândurile tale, liniștesc sufletul tău, aduc prosperitate grădinii tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mai drag, miezul nostru de dulce, ființa comună de ronțăit părți de aer, viori și nisip împreună. pașii au durut, ecourile au dărâmat piscurile muntelui, vorbele noastre s-au rotunjit ca ouăle de ornitorinc mușchii noștri au fost folosiți la cărat saci în canton feminitatea ta a devenit o batistă scăpată pe jos pe bund, penga thae pe unde mă plimb, de atunci, încontinuu, când vreau să te chem să vorbim când sărbătoresc moartea trecutului tău ceartă șase în primul loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
întregul vieții tale, adună-mă în căușul palmelor tale. cu mult prea mult șase în primul loc: culegi un braț de papură albă ușoară de pe malul de apus al lacului kanas, lacul tău secret, un braț cât de mare poți căra tu, îl aduci degrabă către prispa grădinii suspendate a dragostei tale, încarci ceva papură albă, din cea uscată de vântul cald khamsin, și în spinarea tigrului qilin, tigrul care aduce prosperitate cuibului tău, vii cu toată încărcătura aceasta prețioasă pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
puteri de elefant și suflet de căpri oară. după lungi plimbări, pe malul lacului kanas găsești două pietre mari, rotunde și plate, le legi de gâtul prietenului tău drag și împingi și tu cât poți de la spate, fără grabă le cărați și le așezați, una peste alta, despărțite de o altă piatră, mai mică, la aproximativ o sută de becuteci de mijlocul grădinii tale, înspre miazăzi, drept în centrul pietrelor sculptezi, cu un corn de cărăbuș-hercule adult, un făgaș, să treacă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
urechii drepte și îi dai un bănuț vechi, din cei moșteniți, și o optime de măr uscat pe ziarul bunicii. focul pe care îl vezi cu un ochi îți va căli lancea sticloasă a dragostei tale. amurg, vase spălate tristețea cară de la mine la tine două vagoane de vase spălate cu care să mâncăm din nou aceleași motive de tristețe. amurgul îți transportă prin nervii mei întinși culorile tristeții, ca un poștaș corect. eu, ca un iubit corect, le-aș fi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cald într-un mare ținut, tu nu îți cucerești creștere vecinii, tu doar desăvârșești plantele tale, vietățile tale, geografia ta, și îl aștepți pe prințul tău bun, shangdi di liwu. avuțíí mari vor intra pe portița verde a grădinii tale, cărate în spinare de broaște țestoase bune, de galapagos. tu dăruiești ceva din aceste avuțíí tuturor cunoscuților care sunt în nevoie. dacă te gândești că nu le știi tu pe toate și ai putea păcătui, lasă furnicile albe să facă treaba
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
care munceam de dimineața până seara în fabrica de împlinit mici dorințe, de confecționat mici trepte de viață pe care să mă pot urca, de producție a unui minim de combustibil pentru inima mea extenuată, un lung anotimp secetos am cărat saci grei de nisip în care am sperat să sclipească un grăunte măcar am purtat un război obositor în care nu am cucerit teritorii dar mi-am pierdut alergatul sprinten de la v-ați ascunselea mi-am tocit genele lungi. cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
L-am potcovit bine. Cine-mi mai cumpăra mie boii acuma la târg? Și de unde să mai găsesc alți boi și alt car? Așa, treaba-i făcută; la jumătatea drumului mi-a ieșit ploconu-n cale, și eu l-am înhățat! Car zdravăn, încăpător, care merge, pe deasupra, și singur. Pui în el jumătate de sat și nici nu-ți pasă. Ei, vezi, da' ce mă fac eu cu casânca făgăduită Smarandei și cu turta dulce pentru gloată? Nu-i nimic, mă urc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de-a gata la picioare și să te mai și roage, pe deasupra, să-i primești. Nici asta nu se ia din drum... Vezi ce-nseamnă să te ții bățos? Numai că stau și mă chitesc: oare cum pacatele mele să car cogeamite burduful cu parale acasă? Cu iapa? Acu', las' c-ar cam deșăla-o, da' cum să-i aburc sus? Să-nham iapa la sac, iară nu merge, că sacu' n-are roate, să tot umblu cu el când la deal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
glagorie aveam, da' nu știam ce să fac cu dânsa. De-acu' las' pe mine! Și dacă i-a da prin cap cornoratului să iasă iar din baltă, l-oi îmbrobodi cum i-a sta mai bine și mi-a căra și banii în bătătură. (iese Codârlic) He, he, gând la gând cu bucurie! Mi-ai sosit, drace? Drept să-ți spun, de data asta chiar te așteptam. Te-aș mânca de drag ce-mi ești, da' nu pot de urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]