KorAP: Find »[drukola/base=cărturar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...167 >

4,175 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

puternice. Alte peste zece state mai mici erau dependente fie de Qin, fie de Chu. Qu Yuan vine dintr-o familie onorabilă de aristocrați din statul Chu și a îndeplinit funcții importante de dregător la curtea regală. A fost un cărturar erudit și un diplomat remarcabil, fiind favorizat o vreme de suveranul statului Chu. În acea perioadă, regii și aristocrații se întreceau în a angaja cărturari înzestrați care să-i servească, așa încât domnea peste tot un climat de prețuire și valorificare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
statul Chu și a îndeplinit funcții importante de dregător la curtea regală. A fost un cărturar erudit și un diplomat remarcabil, fiind favorizat o vreme de suveranul statului Chu. În acea perioadă, regii și aristocrații se întreceau în a angaja cărturari înzestrați care să-i servească, așa încât domnea peste tot un climat de prețuire și valorificare a talentelor. Mulți savanți mergeau din stat în stat, ca să-i convingă pe suverani să le accepte teoriile și concepțiile. Spre deosebire de aceștia, Qu Yuan, animat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Jin de Est din secolul al IV-lea. Și-a trăit viața modest, sărac, adorând natura. Calitățile sale, simplitatea, virtuozitatea și simțul dezvoltat al dreptății, au fost admirate și elogiate de-a lungul secolelor de toate generațiile de literați și cărturari chinezi. Bunicul lui Tao Yuanming, Tao Kan, a adus contribuții însemnate la instaurarea dinastiei Jin de Est. Tatăl lui a fost, de asemenea, mare dregător la curtea imperială. El moare atunci când Tao Yuanming împlinește doar opt ani. De atunci, familia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și poemele sale Li Bai (701-762 e.n.) este un celebru poet din dinastia Tang. Deosebit de mândru din fire, el a fost înzestrat cu haruri excepționale. A avut un temperament liber și romantic, fapt care întruchipează din plin fizionomia spirituală a cărturarilor din perioada prosperă a dinastiei Tang. În ce privește locul de obârșie al lui Li Bai, există două variante. Unii susțin că s-a născut în actualul ținut Jiangyou al provinciei Sichuan, fapt atestat de altfel de numele pe care l-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
imperiului chinez. Cert este că marele poet a venit pe lume într-o familie de negustori avuți. Primind o educație îngrijită și diversificată, atât în spiritul idealului confucianist, cât și în cel al școlii taoiste, Li Bai se desăvârșește drept cărturar înzestrat, în primul rând în domeniul poeziei, apoi în pictură și muzică. Studiul științei cărții și participarea la examenul-concurs imperial constituiau dezideratele cărturarilor din China feudală. Tânărul Li Bai își dorea, de asemenea, foarte mult să urmeze o carieră dregătorească

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
atât în spiritul idealului confucianist, cât și în cel al școlii taoiste, Li Bai se desăvârșește drept cărturar înzestrat, în primul rând în domeniul poeziei, apoi în pictură și muzică. Studiul științei cărții și participarea la examenul-concurs imperial constituiau dezideratele cărturarilor din China feudală. Tânărul Li Bai își dorea, de asemenea, foarte mult să urmeze o carieră dregătorească pentru a-și pune în valoare talentul. Astfel, ajunge în Chang'an, capitala de atunci a Chinei. Faimos deja ca poet și recomandat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cu totul diferit, Li Bai și Du Fu au fost numiți, unul "Zeu al poeziei", celălalt "Sfânt al poeziei". Originar din ținutul Gong, provincia Henan din centrul Chinei, Du Fu s-a născut în anul 712 într-o familie de cărturari confucianiști. Bunicul său, Du Shenyan a fost poet, iar tatăl său, cărturar. O mare parte a tinereții și-o petrece la Duling, ceea ce îl va face să-și spună mai târziu "Duling Buyi" ("om de rând din Duling"). De mic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Zeu al poeziei", celălalt "Sfânt al poeziei". Originar din ținutul Gong, provincia Henan din centrul Chinei, Du Fu s-a născut în anul 712 într-o familie de cărturari confucianiști. Bunicul său, Du Shenyan a fost poet, iar tatăl său, cărturar. O mare parte a tinereții și-o petrece la Duling, ceea ce îl va face să-și spună mai târziu "Duling Buyi" ("om de rând din Duling"). De mic copil a manifestat inteligență și multă sârguință la învățătură. Influențat de atmosfera

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
caligrafie, pictură și muzică, dar și la călărie și mânuirea spadei. Animat de idealuri înalte, la împlinirea vârstei de 19 ani ajunge să cutreiere țara în lung și-n lat. Atunci, era o perioadă prosperă a dinastiei Tang. Ca mulți cărturari din vremea aceea, Du Fu râvnește încă de tânăr să acceadă în politică. A scris unele poezii pe placul guvernanților și a participat la examenul-concurs ținut sub patronajul împăratului, pentru a fi selecționat ca și candidat la funcții oficiale. S-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Shi (1037-1101), poet strălucit din dinastia Song, mai este cunoscut și sub numele de Su Dongpo ("Sihastrul de pe Colina de răsărit"). Originar din Meishan (provincia Sichuan), el provine dintr-o familie de literați. Tatăl său, Su Xun a fost un cărturar renumit. Educat cu multă grijă și atenție, Su Shi a fost animat încă de mic copil de idealuri nobile. În 1057, trece cu bine examenul imperial și este numit în posturi dregătorești în mai multe ținuturi (a fost inclusiv membru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
prin franchețe, bunătate sufletească și eleganță în comportament, dar în același timp era plin de vioiciune, un om care spunea răspicat lucrurilor pe nume. Tocmai datorită unei astfel de personalități și a spiritualității sale, a fost admirat și prețuit de cărturarii chinezi din perioada târzie a societății feudale. Așa-numitul "model Su Shi" s-a perpetuat timp de opt secole în China. Cu un talent desăvârșit, Su Shi a fost deopotrivă mare maestru al poeziei, al poemelor cântate și al prozei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
o originalitate extraordinară. Depășind tiparele potrivit cărora acest gen este destinat trăirilor și sentimentelor erotice și distractive, el ajunge la o cunoaștere și înțelegere mai largă a problemelor sociale și a vieții omului. Chiar dacă situația lui lăsa de dorit, toți cărturarii îi luau scrierile drept model. Pe vremea aceea chiar circula o vorbă: "De cunoști bine scrierile lui Su Shi, ai la masă carne de oaie și de vacă, dacă nu, n-ai decât să înghiți rădăcini de varză sălbatică". Din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
fiind înlocuită ulterior de dinastia manciuriană, ultima dinastie feudală din istoria Chinei. Societatea era chinuită de câteva decenii de serioase tulburări. Li Yu a primit de mic copil o educație tradiționalistă, confucianistă, de aceea, în tinerețe, la fel ca toți cărturarii vremii, a nutrit dorința de a obține prin examen imperial posturi dregătorești la curte. Participă de câteva ori la concurs, dar tot de atâtea ori îl ratează. Așa că renunță la intenția de-a mai căuta onoruri și avuție și deschide

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Li Yu a constituit o trupă al cărei regizor a fost, jucând chiar și roluri în unele piese cu toate că, în China clasică, interpretarea unui rol într-un spectacol era considerată de lumea bună o meserie umilitoare și era disprețuită de cărturari. Li Yu, însă, din pasiune pentru activitatea sa artistică, a întreprins în fruntea trupei, timp de peste 20 de ani, turnee în diferite regiuni ale țării. Această practică a contribuit la îmbogățirea considerabilă a experienței sale în creația dramaturgică și în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
zilele noastre. Influența ei a trecut demult hotarele Chinei, fiind tradusă în mai multe limbi și larg răspândită în lume. Guan Hanqing a trăit în secolul al XIII-lea, când se afla la cârma țării dinastia Yuan (mongolă). Era un cărturar elegant, deosebit de înzestrat, cu suflet sensibil și mult umor. Se pricepea la mai multe arte și meșteșuguri, recita poeme, cânta la fluier și lăută, dansa, juca Go, fiind și un vânător iscusit. A locuit mult timp în capitala Dadu (azi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și stratagemele ingenioase, prin intrigile complicate și pline de suspans, această capodoperă rămâne una din cărțile cele mai savurate de oamenii de rând și cercetate permanent de specialiști. Autorul romanului Cronica celor trei regate, Luo Guanzhong (aprox.1300-1400), este un cărturar erudit. A trăit într-o perioadă foarte tulbure. Contradicțiile etnice și de clasă deveneau tot mai ascuțite. Conducătorii dinastiei Yuan, în pragul prăbușirii, aplicau o politică de represiune cruntă, care a dus la izbucnirea mai multor răzmerițe în diferite regiuni

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
însă nu reușește să-l termine. Scriitorul se îmbolnăvește și se stinge din viață. Romanul se mai intitulează și Istoria unei pietre nestemate. Când Cao Xueqin era încă în viață, manuscrisul era deja cunoscut în capitală. După moartea sa, un cărturar pe nume Gao E, înțelegând perfect intenția scriitorului și imitând stilul său, scrie ultimele 40 de capitole ale cărții. Visul din pavilionul roșu este un roman enciclopedic. Personajele, de la odrasle ale neamului imperial, aristocrați și mandarini, până la fete și copii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și frumoase. Prozatorul arată abia la sfârșit că Xiao Cui este, de fapt, o vulpișoară. Odinioară, mama lui Xiao Cui, ca să scape de o năpastă ce s-a abătut asupra ei, s-a refugiat și adăpostit un timp acasă la cărturarul Wang Taichang. Acum, Xiao Cui a venit sub înfățișarea unei fete frumoase în familia Wang, tocmai pentru a răsplăti bunătatea pe care i-o arătase în trecut mamei ei. Pe lângă vulpișoarele de o frumusețe orbitoare, sunt și unele mai puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
mare învățat din secolul al II-lea e.n. care a devenit cunoscut de când era copil. Odată, el a fost cu tatăl lui la Luoyang, capitala Chinei de atunci. Avea doar zece ani. Șeful ocârmuirii locale, Li Yuanli, era un renumit cărturar. Kong Rong a vrut să-i facă o vizită. La intrarea în reședința lui Li, el a fost însă oprit de paznic, care, văzând că este doar un copil, n-a vrut să-l lase înăuntru. "Anunțați-l că am

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
vorbe. Despre Kong Rong se spune că, atunci când era mic, ca să le arate părinților că este un fiu respectuos, le oferea întotdeauna perele cele mai mari, iar el le mânca pe cele mici. Kong Rong a devenit, mai târziu, un cărturar vestit și a fost numit primarul unei localități. În perioada aceea de mari frământări sociale, el și-a manifestat de multe ori, prin vorbe, fapte sau în scrieri, îngrijorarea și nemulțumirea față de autoritățile vremii. În cele din urmă, Kong Rong

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Yu s-a sinucis. Mai târziu, Liu Bang a întemeiat dinastia Han, inaugurând una din cele mai prospere perioade din istoria Chinei. Descurcărețul Dongfang Shuo Poveștile despre înțelepciunea lui Dongfang Shuo circulă și acum în China. El a fost un cărturar din secolul al III-lea î.e.n., cu un simț dezvoltat al umorului. A început să lucreze ca slujbaș în Chang'an, capitala Chinei de atunci. În vremea aceea, la curtea imperială, caii erau îngrijiți de niște oameni pitici, care, deși

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Qujiang" În dinastia chineză Sui (589 e.n.-618 e.n.), la selecționarea persoa nelor talentate pentru posturile de conducere ale statului, a fost instaurat sistemul imperial de examene. Acesta a fost perfecționat treptat, iar până în dinastia Tang (618 e.n.-907 e.n.), cărturarii de rând se puteau înscrie la examene pentru a ajunge demnitari. În dinastia Tang, însă, sistemul a fost împărțit în trei trepte ierarhice: Xiucai (învățați), Juren (savanți) și Jinshi (savanți superiori). Cărturarii de rând avansau stadiu după stadiu și, la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
iar până în dinastia Tang (618 e.n.-907 e.n.), cărturarii de rând se puteau înscrie la examene pentru a ajunge demnitari. În dinastia Tang, însă, sistemul a fost împărțit în trei trepte ierarhice: Xiucai (învățați), Juren (savanți) și Jinshi (savanți superiori). Cărturarii de rând avansau stadiu după stadiu și, la final, împăratul prezida personal examenul pentru Jinshi (savanți superiori) și îi desemna apoi pe cei care i-a trecut în posturi importante. Titlul de Jinshi era obiectivul pe care urmăreau să-l

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
stadiu și, la final, împăratul prezida personal examenul pentru Jinshi (savanți superiori) și îi desemna apoi pe cei care i-a trecut în posturi importante. Titlul de Jinshi era obiectivul pe care urmăreau să-l atingă cei înscriși la examen. Cărturarii care reușeau să-l obțină, aveau mari șanse să fie promovați în posturi importante. Desigur, examenul pentru titlul de Jinshi era cel mai greu de trecut. De multe ori, dintr-o sută de candidați, doar câțiva îl luau. Numeroși savanți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Chang'an. Aici exista un lac mare cu digul în zig-zag. De jur-împrejurul acestuia creștea o verdeață luxuriantă și se găseau unele monumente istorice cunoscute precum Templul Ci'en, Pagoda Cocorului Mare și Pagoda Cocorului Mic. Aici veneau des împărați, demnitari, cărturari și savanți, ca să bea și să scrie versuri. La banchetul organizat de împărat, titularii Jinshi lăsau paharele pline să plutească pe lac. Când paharul ajungea în fața vreunui Jinshi, acesta avea obligația să-l ia și să-l golească, iar pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]