9,862 matches
-
fața: — Prentice! mai strigă el, alarmat, În timp ce croitorul dispăruse Într-o cabină. Dintr-o altă cabină, situată În celălalt capăt al coridorului, ieși valvîrtej domnul Prentice numai În cămașă. — Ce se Întîmplă? Întrebă el, dar Rowe ajunsese deja la cealaltă cabină și se căznea să-i deschidă ușa. Peste umărul lui, putu vedea fața uluită a domnului Bridges și ochii holbați ai lui Davis. — Repede, dă-mi pălăria! exclamă Rowe apucînd melonul lui Davis și spărgînd geamul ușii. Printre cioburile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tulbura acum - cum nu-l tulburase nici În primele săptămîni petrecute În sanatoriul doctorului Forester. „Ce bine e să fii din nou adult!“ Își spunea. Cu sufletul plin de taina pe care-o cunoștea numai el, se Îndreptă spre o cabină telefonică din Bayswater. Făcuse rost, la hotel, de o mulțime de fise. Ațîțat la culme, introduse prima fisă și formă un număr, dar la celălalt capăt al firului, o voce Îi răspunse cu dezinvoltură: „Brutăria igienică vă stă la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de viață. David nu-și pierduse speranța, dar eu am presimțit totul, dragul meu Ernest, din clipa cînd am auzit-o ce trist mieuna, sărăcuța... Era o poveste palpitantă, dar Rowe n-avea vreme de pierdut, așa că Închise telefonul. În cabină era o căldură insuportabilă. Rowe consumase pînă acum fise În valoare de un șiling: Îi mai rămîneau patru numere posibile și era sigur că unul dintre ele Îi va răsplăti strădania și că va auzi glasul ce-i va dezlega
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
repezi ale inimii Îl avertizau că o dată cu glasul pe care-l va auzi ar putea afla un adevăr Îngrozitor. PÎnă acum fuseseră cinci morți... Răsuflă ușurat cînd auzi: — Aici Societatea de Gaz și Electricitate. Mai putea Încă să iasă din cabina telefonică și să lase totul În seama domnului Prentice. La urma urmei, de unde putea să știe că glasul pe care-l căuta nu era chiar glasul omului de la Brutăria igienică, sau al prietenei lui Ernest? Dar dacă s-ar duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Începuse. Și totuși, continua să ezite În timp ce asuda: nădușeala i se prelingea În ochi. Încă două numere! Deci, o șansă de cincizeci la sută! Va mai forma un număr, iar dacă acesta nu va fi cel căutat, va ieși din cabina telefonică și se va lăsa păgubaș. În definitiv, poate că la mijloc nu fusese decît o amăgire, din pricina tulburării ce-l cuprinsese În atelierul de croitorie al lui Cost... Degetul lui arătător formă, În silă, combinația devenită familială: B.A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
răspuns, să fi fost prea departe de telefon - undeva la capătul scărilor, sau chiar În stradă! Dacă nu și-ar fi lăsat imaginația să vagabondeze atîta, Rowe n-ar fi aflat niciodată că formase numărul Annei Hilfe. Ieși năuc din cabină pe strada Bayswate. Avea trei posibilități - dintre care cea mai rezonabilă și mai cinstită era să anunțe poliția. O altă posibilitate era să nu spună nimănui nimic. Și, În sfîrșit, mai exista posibilitatea de a se convinge singur. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu, e cu neputință! Ciclul se Încheiase: acum Rowe era ceea ce Digby dorise să fie, și anume un om Întreg. mintea lui reintrase În stăpînirea Întregului său trecut. Willi Hilfe scoase un fel de rîgÎială și porni repede spre o cabină W.C., cu mîna bandajată Întinsă Înainte. Alunecă pe pardoseala udă, dar se ridică numaidecît și Începu să zgîlțîie ușa cabinei. Nu reuși s-o deschidă, căci era, bineînțeles, Încuiată. Păru dezorientat, neștiind ce să facă: parcă simțea nevoia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mintea lui reintrase În stăpînirea Întregului său trecut. Willi Hilfe scoase un fel de rîgÎială și porni repede spre o cabină W.C., cu mîna bandajată Întinsă Înainte. Alunecă pe pardoseala udă, dar se ridică numaidecît și Începu să zgîlțîie ușa cabinei. Nu reuși s-o deschidă, căci era, bineînțeles, Încuiată. Păru dezorientat, neștiind ce să facă: parcă simțea nevoia să se ascundă Îndărătul unei uși, În vreo văgăună... — Dă-mi, te rog, un penny ca să deschid cabina - se milogi el, Întorcîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Începu să zgîlțîie ușa cabinei. Nu reuși s-o deschidă, căci era, bineînțeles, Încuiată. Păru dezorientat, neștiind ce să facă: parcă simțea nevoia să se ascundă Îndărătul unei uși, În vreo văgăună... — Dă-mi, te rog, un penny ca să deschid cabina - se milogi el, Întorcîndu-se cu fața spre Rowe. În clipa aceea, sirenele Începură să sune sfîrșitul alarmei. Era un zgomot Învăluitor, venind parcă de pretutindeni: Rowe avea impresia că Însăși pardoseala closetului public se tînguia sub picioarele lui. Mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
abandonat la marginea cîmpului, și senina sculptură mobilă a cimentului. Odată am fost primii care am ajuns la mașina zdrobită a unei șoferițe rănite. Casieriță de vârstă mijlocie la magazinul duty-free de spirtoase al aeroportului, femeia stătea în dezechilibru în cabina contorsionată, cu fragmente de parbriz fumuriu înfipte în frunte ca niște bijuterii. Când a apărut o mașină a poliției, cu girofarul de urgență pulsând de-a lungul autostrăzii de deasupra, Vaughan a dat fuga înapoi după aparatul foto și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fost ucis pe loc, aruncat prin parbriz ca salva din țeava unui tun de circ. A murit pe capota mașinii mele, sângele lui împroșcându-mă prin parbrizul spart peste față și piept. Pompierii care m-au eliberat mai târziu din cabina zdrobită a mașinii au crezut că sângerez atît de tare de la o rană masivă pe cord deschis. Abia dacă eram rănit. Mergând spre casă după ce-o lăsasem pe secretara mea Renata, scăpată dintr-o tulburentă relație cu mine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
unei păpuși stricate, mi-o aruncase atunci când cele două femei plecaseră, trăgând draperia la loc de parcă s-ar fi sfârșit o scenetă sexuală. În expresia ei se citea clar presupunerea că nu doar știusem ce se întâmplase și că acele cabine erau deseori folosite în aceste scopuri, dar și că eu și Catherine vom exploata experiența pentru propriile noastre plăceri complicate. Șezând în mașină lângă soția mea, am plimbat degetele pe tabloul de bord, am răsucit cheia în contact, am manevrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nimic. Femeia îmi pipăia acum pelvisul, căutând din nou un penis neascultător. I-am făcut semn să se ridice. După ce-și îndreptă părul în oglinda retrovizoare, ieși din mașină fără să se uite la mine și se duse spre cabina liftului. Bărbatul înalt cu aparatul foto străbătu cu pas hoinar acoperișul. M-am uitat prin luneta mașinii. Scaunul pasagerului era doldora de echipament fotografic - camere foto, un trepied, o cutie plină vârf cu becuri. Un aparat de filmat era montat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
soția din magazia vis unui ciudat și pervers. În jur de douăzeci de mașini accidentate erau parcate în lumina soarelui lângă zidul din spate al unui cinematograf abandonat. În capătul îndepărtat al curții asfaltate se afla un camion a cărui cabină fusese zdrobită cu totul, de parcă dimensiunile spațiului s-ar fi contractat brusc în jurul corpului șoferului. Descurajat de aceste deformații, am trecut de la o mașină la alta. Primul vehicul, un taxi albastru, fusese lovit în zona farului din stânga - pe-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
jos spre cutia de transmisie dintre scaune. Mi-am recunoscut propria mașină. Rămășițele cârligului de tractare erau prinse de bara de protecție din față, iar panourile caroseriei erau stropite cu ulei și noroi. M-am uitat cu ochii mijiți în cabină, plimbându-mi mâna peste sticla înnoroiată a geamurilor. Fără să stau pe gânduri, am îngenuncheat în fața mașinii și m-am uitat la barele de protecție și la radiator, strivite toate. Preț de mai multe minute, am privit în gol acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și le-am așezat pe manșoanele cauciucate ale pedalelor, care fuseseră împinse afară din compartimentul motorului, așa încât genunchii îmi stăteau lipiți de piept. În fața mea, tabloul de bord fusese curbat înăuntru, crăpând cadranul kilometrajului și al vitezometrului. Șezând acolo în cabina aceea deformată, plină de praf și stofă umedă, am încercat să mă vizualizez în momentul coliziunii, eșecul relației tehnice dintre propriu-mi corp, aroganța pielii, și structura inginerească ce-l susținea. Îmi aminteam când vizitasem Muzeul Imperial al Războiului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cromată a geamului, parcurgând autostrăzile într-un vis de violență și sexualitate în spatele unui parbriz nespălat. Renunțând să-l mai caut, am plecat spre studiourile din Shepperton. Intrarea era blocată de un uriaș camion de depanare. Șoferul striga, atârnând din cabină, la cei doi portari. În remorcă era o berlină Citroën Pallas neagră, cu capota lungă zdrobită într-o coliziune frontală. - Tu ai comandat-o, James, mașina aia oribilă? mă întrebă Renata, ieșind la soare în timp ce eu parcam. - E nevoie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe capota mașinii și, lovind parbrizul, se prăvăli pe acoperiș într-o masă neagră de cioburi. Mașina fu aruncată trei metri în spate pe garlinele sale, și se opri lângă șine. Capota, parbrizul și acoperișul fuseseră zdrobite de impact. Înăuntrul cabinei, familia zăcea într-o grămadă asimetrică, bustul decapitat al pasagerei din față încastrat în parbrizul spart. Tehnicienii fluturară din mâini către mulțime într-o încercare de a o liniști și se duseră spre motocicletă, care stătea pe-o rână cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
înălță mâinile într-un gest politicos de alarmă pe când capul mamei sale izbi luneta și, după o serie de salturi prin mașină, ieși prin portiera stângă. Încet, după câteva salturi greoaie, mașina se opri. Cei patru pasageri se liniștiră în cabina decorată cu cioburi. Membrele lor fosforescente, ocupate cu o enciclopedie de semafoare ignorate, se așezare din nou într-o postură grosolan umană. În jurul lor, tromba de sticlă jivrată se îndepărtă definitiv. Cei aproximativ treizeci de vizitatori se uitau cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Infirmierii de prim-ajutor se ocupau de șofer, un bărbat în vârstă care ședea sprijinit de bara de protecție din spate, cu fața și hainele stropite de sânge, ca o neobișnuită boală de piele. Ocupanții limuzinei se aflau încă în cabina adâncă a mașinii, identitățile lor fiind sigilate în spatele geamului interior înstelat. Am trecut pe lângă locul accidentului, strecurându-ne în față în coloana de mașini. Catherine se ascunsese pe jumătate în spatele scaunului din față. Ochii săi inexpresivi cercetau urmele de derapaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
La cincizeci de metri mai încolo, cei doi îngrijitori de noapte ședeau în dughenele de sticlă de lângă pompele pustii de benzină, citind reviste cu benzi desenate și ascultând un radio cu tranzistori. Am urmărit rolele cum măturau taxiul. Ascunși în cabină, în vreme ce apa clăbucită lovea geamurile, șoferul ieșit din tură și soția lui erau două manechine invizibile și misterioase. Mașina din față avansă câțiva metri. Stopurile de frână iluminară interiorul Lincolnului, poleindu-ne în roz. În oglinda retrovizoare am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în luciul deformat al stâlpului cromat al geamului de lângă încheietura mâinii mele, în panourile afundate ale capotei Lincolnului. M-am gândit la infidelitățile trecute ale lui Catherine, legături amoroase întotdeauna vizualizate în minte, dar niciodată observate. Un îngrijitor ieși din cabina de plată și se duse la automatul cu țigări de lângă zona de lubrifiere. Reflexia sa în cimentul ud se îmbină cu luminile mașinilor care treceau pe autostradă. Apa țâșnea din suporturile metalice de deasupra mașinii dinaintea noastră. Jetul de spumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de banchetă, îi depărtă coapsele și începu să-i maseze pubisul, căutându-i anusul cu degetul mijlociu. Se aplecă spre ea pe-un șold, adoptând amândoi poziția diplomatului rănit și-a tinerei femei pe care-i văzuserăm stând împreună în cabina limuzinei zdrobite. O ridică peste el, înfigându-i frontal penisul în vagin, cu o mână la subsuoara ei dreaptă, cu cealaltă sub fesă, cu aceleași mișcări pe care le făcuseră infirmierii ca s-o ridice pe femeie din mașină. În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
țineam ochii ațintiți la proteza ei ortopedică, la coapsele și genunchii ei deformați, la umărul stâng tremurând, la părțile corpului său ce păreau să facă semne mașinilor imaculate de pe platformele rotitoare, invitându-le să-i înfrunte rănile. Când urcă în cabina unui mic sedan japonez, ochii ei blânzi îmi văzură corpul nevătămat în aceeași lumină verde-albăstruie care cădea și peste mașinile acelea cu o geometrie perfectă. Vaughan o conduse de la o mașină la alta, ajutând-o să urce pe platforme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
japonez, ochii ei blânzi îmi văzură corpul nevătămat în aceeași lumină verde-albăstruie care cădea și peste mașinile acelea cu o geometrie perfectă. Vaughan o conduse de la o mașină la alta, ajutând-o să urce pe platforme și să intre în cabinele prototipurilor stilizate, în mașinile special proiectate, în limuzinele de lux pe a căror banchete din spate ședea ca regina ostilă a acelei tehnarhii hiperactive. - Plimbă-te cu Gabrielle, Ballard, mă îndemnă Vaughan. Ține-o de braț. O să-i facă plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]