23,632 matches
-
s-a făcut între manuscrisele eminesciene și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni poezie. Nu este vorba doar de prozaica existență a familiei Popescu, a cărei convertire în poezie este deja binecunoscută ("Toată familia mea benchetuiește la local familial. Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
stereotipiile lingvistice ale discursurilor oficiale; el reconsideră aceste stereotipii, le conferă un sens metafizic. Cristian Popescu a fost un Robinson Crusoe al poeziei, care a inventariat și valorificat inteligent ceea ce a găsit pe insula existenței lui. Cristian Popescu, "Arta Popescu" (caiet de format mare, însumând 468 de pagini, cu texte scrise de mâna autorului, ediție anastatică). Se difuzează împreună cu numărul special Cristian Popescu al revistei Manuscriptum. Manuscriptum, 1-4/ 1999, număr special Cristian Popescu (cuprinde fotografii de Dora Stănescu și texte de
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Mare, cea din viziunea lui Bolintineanu, Geta Dimisianu îi spune fiecărui scriitor de azi: du-te la masa de scris, pentru cultura română mori, și-ți va fi mormântul coronat cu flori! în carte sunt reproduse însemnări din mai multe caiete, pe care Securitatea le-a confiscat în 1958 și pe care Nadia Marcu Pandrea , fiica scriitorului, le-a recuperat după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai multor caiete se află
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
mai multe caiete, pe care Securitatea le-a confiscat în 1958 și pe care Nadia Marcu Pandrea , fiica scriitorului, le-a recuperat după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai multor caiete se află la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul, indiferent de caietul în care scrie, este mereu același comentator lucid și dezlănțuit, neintimidat de nici o restricție, al evenimentelor trăite de el ca protagonist sau martor. De fapt, este vorba de 600 de pagini de fervoare intelectuală și de patetism dus până la paroxism
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
el, în 1948, să se reîntoarcă în țară, devenind azilant politic). Dl. Ierunca are marele merit de a se fi trezit la vreme, încît, în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia, în 1952, s-a căsătorit cu Virgil Ierunca. Acum renunțase definitiv la ideea obținerii doctoratului (în care crezuse pînă prin 1948-1949). Și, tot pe atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
nostru, în măsura în care noi înșine opuneam realității literatura și trăgeam în jurul celei din urmă protectoare cercuri arhimedice. Recitind Euphorion (în ediția adăugită de la Cartea Românească, 1999) și mai ales suta de pagină a Prologului, după ce am citit marea proză memorialistică din Caietul albastru, ca să nu mai vorbesc de fragmentele din Caietul alb publicate în Apostroful clujean, îmi dau seama de importanța pe care acest cult al cărții o avea pentru Balotă, în studenție, în detenție ori mai tîrziu și de faptul că
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
în jurul celei din urmă protectoare cercuri arhimedice. Recitind Euphorion (în ediția adăugită de la Cartea Românească, 1999) și mai ales suta de pagină a Prologului, după ce am citit marea proză memorialistică din Caietul albastru, ca să nu mai vorbesc de fragmentele din Caietul alb publicate în Apostroful clujean, îmi dau seama de importanța pe care acest cult al cărții o avea pentru Balotă, în studenție, în detenție ori mai tîrziu și de faptul că el se cunoștea suficient de bine pe sine ca să
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
două tendințe se dovedește o preocupare importantă pentru observatorul care se ia în serios. Mi-am dat mai bine seama de actualitatea acestui tip de discurs atunci când, îndată după cartea lui Funeriu, am început să citesc Budapesta literară și artistică, "caiet european" apărut la Editura Univers în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad György, în care cunoscutul disident maghiar meditează la ceea ce ar trebui să spună despre politica central-europeană a Ungariei la
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
marea sa colecție de literatură populară este în mare parte îndatorată contactelor cu Blajul. În această perioadă un dascăl blăjan, Ioan Micu Moldovan, își îndemna școlarii să culeagă folclor literar din satele ardelene, pe care Eminescu l-a citit în caietele acestora, iar producțiile folclorice care i-au plăcut în mod deosebit și le-a transcris în manuscrisele sale. O altă direcție tematică este cea a prieteniilor cu ardelenii, între marii lui prieteni fiind desigur Ioan Slavici, prozatorul care datorează intrarea
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
lui Maiorescu. Nu-i adevărat. Jurnalul maiorescian a fost revăzut de autor, ștergînd unele pasaje cu negru intens sau tăind cu foarfecă părți de pagina. Livia Maiorescu, care a păstrat la ea în Polonia, din 1919 pînă în 1940, toate caietele jurnalului, n-a tăiat nimic, lăsînd chiar pasajele cumplit de defavorabile ei, multumindu-se să noteze marginal, cînd și cînd, cîte o scurtă mențiune pentru descifrarea textului (de exemplu: "d-na Miyte Kremnitz", "d-ra Ana Rosetti" etc.). Această bărbărie a
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
și protest înmănunchiate într-un gest unic, recuzita ce absoarbe într-însa agitația actorului, așa cum o sugativa ar absorbi o pată de cerneală: "eu sînt cel de la periferie/ sînt elefantul desenat de un copil nătîng direct pe banca/ fiindcă pe caiet nu mai are loc(...) eu sînt cel de la margine/ sînt zidul care se năruie de singurătate/ sînt marele depozit cu puncte de suspensie/ sînt locul unde propozițiile cărții amețesc delirează și încep să se șteargă/ sînt masă pe care joacă
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
icoane din versuri din raze/ a fost smuls infinitul./ de peste tot: smuls/ adunat gram cu gram și silit/ să se restrîngă în sine/ pînă la dimensiunile unui punct.// iar punctul a fost aruncat la întîmplare/ într-o propoziție oarecare/ din caietul unui școlar cam nătîng" (Nouă glaciație). Înghețată, lumea eruptiva a expresioniștilor aspiră a-și reduce dimensiunile prin relativism și umilitate: "a înghețat lumea/ pînă în lavă vulcanului/ pînă în ochii sfinților pictați pe biserici/ pînă în sunetele care ies din
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă de Jerome K. Jerome. Livius Ciocârlie parodiază dialogurile interminabile din cartea britanicului efectul fiind, în fond, acelasi: într-o vreme de răgaz, de vacanță, fiecare personaj are impresia că muncește prea
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
Cronicar O privire senina În CAIETE CRITICE nr. 9-12 este sărbătorit profesorul Dumitru Micu la împlinirea a 70 de ani. Alături de cuvenitele articole omagiale semnate de cîțiva din foștii săi studenți, este publicat și un fragment din volumul de memorii pe care îl pregătește profesorul, Vîrste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
deloc sărbătorească. Cînd împreună cu colegii mei ne-am împărțit tematica articolelor, mi-a revenit să scriu despre Kathleen Casello; am ales-o după fotografie, după chipul simpatic de studentă silitoare, fără să am alte criterii la îndemînă. C.V.-ul din caietul program - somptuos - povestește lucruri minunate, dar experiență m-a învățat să fiu circumspecta cu asemenea prezentări; totuși, de la o laureata a unor mari concursuri ("Pavarotti", "Viñas" de la Barcelona, "Mozart" de la Salzburg) și după o carieră desfășurată cu roluri titulare în
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
India a precizat în prefață: "Cartea aceasta nu este nici un jurnal de călătorie, nici un volum de impresii, nici unul de amintiri. Cuprinde o serie de fragmente asupra Indiei; unele scrise pe loc, altele povestite mai tîrziu, alte cîteva detașate dintr-un caiet intim. Nu este, deci, o carte unitară asupra Indiei. În ceea ce mă privește, cred că o asemenea carte nu poate fi scrisă decît după șase luni de ședere în India: după trei ani, e peste putință. N-am încercat, deci
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Kubinszky, Janos, A politikay antiszemitizmus Magyarorszagon 1875-1890, Budapesta, 1976. 4. Klaus Heitman, Studii de imagologie româno-germană. Traducere și postfața de Florin Manolescu. Editură Fundației culturale române. București, 1996, pp. 66-67. 5. Vezi și Elisabeta Lasconi, Mara și modernitatea vieneza, în Caiete critice 9-10 (106-107)/1996, pp. 81-91.
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ușor să pledezi, împotriva unei tradiții stăpînite de Romeo, Julieta, Tristan și Isolda, pentru o legitimitate estetică a iubirii pusă sub auspiciile căsătoriei. Sören Kierkegaard o face totuși, cu un patos echivalent cu acela al iubirii romantice, într-unul din caietele reunite sub titlul Enten-Eller, publicat de Editură Mașină de scris de sine stătător, ca Legitimitatea estetică a căsătoriei. Cred că am avut prilejul să mă refer la structura manuscriselor lui Kierkegaard, cînd consemnam cu un an în urmă apariția altui
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
reunite sub titlul Enten-Eller, publicat de Editură Mașină de scris de sine stătător, ca Legitimitatea estetică a căsătoriei. Cred că am avut prilejul să mă refer la structura manuscriselor lui Kierkegaard, cînd consemnam cu un an în urmă apariția altui caiet, Scrisoare către un tînăr prieten. Retorica lor este cea a dialogului între doi prieteni, A și B, în multe privințe opuși, fiecare construit ca reprezentant al unei paradigme de gîndire, ca purtător al unor valori. Unul este maturul, echilibratul, moralistul
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
scriu dedicații. A fost cel mai frumos, măi emoționant cadou pe care l-am primit vreodată! Pe vremea aia, în 1929, Ionel Jianu și Petru Comarnescu făcuseră o editură și scoteau și o revistă foarte bună, Acțiune și reacțiune, subintitulata " Caiete semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX". Apărea la Institutul de Arte Grafice Vremea. Stați să v-o arăt. E o rărițate, numai cîteva numere au apărut, fiindcă Ionel Jianu o finanța, cu banii d-lui Stark, tatăl lui, un
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
al eului de a prinde contur), iar absența oricărei mîngîieri materne se adaugă procesului negării trupului: mîinile mamei ating piatra, praful, obiectele inanimate ale casei, ele numără pastilele unei boli de neînvins, dar nu se roagă, nu ating, nu brodează (caietul vechi al mamei - ca ucenică într-un atelier de brodat - devine obiectul jocului, visului, evadării copilului), nu creează nimic. Mîinile ei împietresc pîinea cinei. Tot astfel cum ochii ei nu văd copilul, cum vocea ei îi refuză acestuia dreptul de
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Cioran, dl Livius Ciocârlie nu izbutește niciodată a ajunge la sah-mat. Jocul d-sale e strălucitor, subtil și...instructiv, necesar vieții postume, celei de-a două vieți, "definitive", a ilustrului filosof-scriitor, meritând, ăn pofida unor contrarietăți, elogiile noastre. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
dorința Cronicarului de a-i determina pe cititorii săi să-și procure Euphorionul nr. 10 fie și numai pentru a parcurge întregul eseu al lui Marin Tarangul. Merită.) * Hazardul face ca, după revista sibiana, să le vină rîndul la lectură "caietelor botoșănene" HYPERION nr. 4, unde peste ce titlu dăm? Orgoliul, structura liniștită și neagresiva a ființei mele - asa se definește Ilie Constantin într-un dialog cu Gellu Dorian. Întrebat printre altele cum privește retrospectiv "concurență" să cu Nichita de la începutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]