839 matches
-
a educației fizice. I.1 GIMNASTICA ÎN ANTICHITATE China antică Filozoful chinez Confucius (551-479 î.e.n.) a subliniat pentru prima dată importanța exercițiilor fizice, pe care le-a inclus în cele șase „arte liberale” care stau la baza educației: muzica, ceremonialul, caligrafia, scrima, aritmetica și arta de a conduce carul. Mai târziu, medicul Kong-Fu preluând o parte din exercițiile respective a creat un sistem de educație fizică medicală ce a fost introdus în ritualul religios. Acest sistem se baza pe exerciții de
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
de la Sf. Sava. Începând din secolul al XIX-lea, s-a observat o preocupare tot mai mare pentru practicarea exercițiilor fizice în diferite școli particulare, exerciții ce erau predate de profesori străini, care au deschis școli de gimnastică, scrimă, muzică, caligrafie. Introducerea educației fizice în școli s-a realizat, pentru prima dată, prin apariția „Legii instrucției din 1864”, art.113, (în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza), a fost introdusă gimnastica și muzica ca discipline obligatorii în liceu, dar, din lipsă de
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie și a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La școlile mănăstirești din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoștințe de toponimie, de istorie și geografie, meșteșugul caligrafiei și al miniaturii, arta gravurii și a picturii bisericești. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu și preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah (1770-1771) și, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
și poezia. O primă plachetă este tipărită în Mexic, cu titlul Cele șapte anotimpuri (1961), iar a doua carte, antologia Poezii, apare în 1974. Poetul trăiește intens prezentul, vâltorile vieții născând mereu energii pentru timpul și viața „de-acum”. Totuși, caligrafia versului nu poate ascunde „praful neputinței” și cenușa „idealului înfrânt”. E mult mai intens dorul de pământul natal, autorul încheind apoftegmatic: „O singură doină / și numai o vorbă / ne vine de-acolo și merge aici / și-o singură cale așază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
Streten Petrovici, Moara de vise, Craiova, 1989; Petre Bakevski, Poeme, Craiova, 1989; Florica Ștefan, Experiența nonpoetică, Novi Sad, 1990; George Astaloș, Robespièrre, Drobeta-Turnu Severin, 1991; Mimmo Morina, Marettimo, Craiova, 2000; Oliver Friggieri, Ritual în amurg, Craiova, 2001; Casimiro de Brito, Caligrafii, Craiova, 2001; Eugenio de Andrade, Ruinele amintirii, Craiova, 2001; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Blaje Koneski, Ion Deaconescu. Spre zilele copilăriei, CL, 1982, 5; Al. Raicu, Viziuni pictate pe un vas de brumă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
cu Carla, eu tot am spus că el e nașul spiritual al Carlei. L-am invitat și la doctoratul meu în Comisie, unde mi-a făcut varză doctoratul, în patru pagini. Mi-a făcut toate observațiile, inclusiv la stil, la caligrafie. Ținea foarte mult la soția și la fiica lui. Era un familist convins. Fiica lui, celebra Raluca Știrbăț, este un talent uriaș. S.B.: Cum era Mihai Nistor? D.T.: Cu Mihai Nistor am făcut cultură estetică, după Radu Negru, prin ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
varză; în vileag; vileag; vine; vîsla; vorba; o vorbă; vrăji; zi (1); 743/302/97/205/0 scrie: pix (96); frumos (38); citește (27); scrisoare (22); carte (21); poezie (21); stilou (21); caiet (15); școală (15); litere (11); urît (11); caligrafie (10); învață (10); notează (10); poezii (10); tema (10); compune (9); mult (9); cărți (6); citeț (6); desena (6); examen (6); foaie (6); îngrijit (6); poet (6); povești (6); versuri (6); citi (5); gîndește (5); redactează (5); scrisori (5); ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apoi la Roma. Paralel cu studiile la Școala de Belle-Arte (1857-1864) frecventează cercurile literare și artistice din capitala Franței. După revenirea la București (1865) este numit profesor de estetică și istoria artelor la Școala de Arte Frumoase și profesor de caligrafie la Școala Normală, după aceea la Liceul „Sf. Sava” din București. Se află printre fondatorii Ateneului Român, unde va ține numeroase conferințe despre artă, despre formarea gustului artistic sau despre istoria picturii românești. Participă la toate expozițiile de artă plastică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
Astronomic. Din 1990 este redactor la „Luceafărul” și redactor-șef adjunct al suplimentului acestei reviste, „Nouăzeci”. În 1994 este angajat ca redactor la secția culturală a cotidianului „Adevărul”; deține în „Adevărul literar și artistic” rubricile „Caiet de citire și de caligrafie. Fragmente de jurnal” și „Biblioteca rulantă”. Debutul editorial se produce în 1988, când îi apare volumul Cuvânt înainte. Este vorba de fapt de un semidebut - din două motive. Cu un an înainte, în 1987, publicase, în colecția „Cartea cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
fiind, în bună măsură, un ecou cultural intertextual. Sursele care alimentează acest mecanism sunt texte șablonizate, frânturi de texte, citate ultracunoscute, autori cu o circulație aproape generală. Principalii autori-sursă sunt Mihai Eminescu și I. L. Caragiale. Caiet de citire și de caligrafie (2003), volum postum, șantier al unui proiect care ar fi urmat să încorporeze două volume de câte 333 de fragmente, recuperează și remontează o parte a publicisticii risipite în revistele „Adevărul literar și artistic” și „Luceafărul”. Culegerea este tot un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
altceva: „un jurnal cotidian și liturgic, în același timp sacru și profan, banal și esențial pe aceeași pagină” (C. Stănescu). Fiind o culegere unitară în sensul că spiritul autorului poate fi întâlnit în fiecare pagină, Caiet de citire și de caligrafie are, altfel, o alcătuire destul de eterogenă: poeme, fragmente de jurnal propriu-zis, ciorne, reflecții despre artă, eseuri religioase, amintiri, schițe după realitate, fișe de lectură etc. Se completează în nuanțe și detalii ceea ce fusese mobilat în scrierile anterioare: piesele de mobilier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
strălucite altfel, sunt pasagere. Tragicul existenței este reasumat împreună cu comicul ei inerent. [...] Disocierea ironică, spectaculoasă, sfârșește într-o îmbrățișare sentimentală. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Familia Popescu, București, 1987; Cuvânt înainte, București, 1988; Arta Popescu, București, 1994; Caiet de citire și de caligrafie, îngr. și postfață Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Marin Mincu, Doi poeți postmoderniști, RL, 1988, 15; Nicolae Manolescu, Un tramvai numit dorință, RL, 1988, 41; Radu Enescu, „Cuvânt înainte”, F, 1989, 2; Traian T. Coșovei, „Familia Popescu”, CNT, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
o bursă de stat în valoare de cinci galbeni pe lună, fapt carei va permite să se dedice cu mai multă temeinicie studiilor pe care le termină în 1870. În urma unui concurs, din anul 1867, ocupă catedra de desen și caligrafie a Seminarului de la Socola. Vizitarea expoziției Școlii de Arte fru- moase în 1870 de către Ministrul Instrucț iei, Gheorghe Costaforu, îi va aduce lui Stahi o bursă de studii și perfecționare pentru un an, în străinătate, în valoare totală de 2500
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
impichato insino alla mattina vengniente che fu a' dì 22 di detto. E detta mattina messer Lodovico Adimari, vichario dello arcivescovo di Firenze, mandò....,195 prete, a spichare el detto stercho dalla detta Nostră Donna. [Notă la sfârșit, într-o caligrafie din secolul șaptesprezece:] Primo richordo quando gittò Antonio Roinaldeschi la brutura alla nostră Nunziata. *** + Iisus. Maria. 1501 Registru. Cum într-a unsprezecea zi a lui iulie, 1501, pe când Antonio Rinaldeschi trecea prin mică piața Santa Maria Alberighi, a adunat de pe
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
gravura neconvențională modernă. Materialitatea încetează să fie doar un atribut veșmânt al unei forme și se reconfigurează într-un atribut concret al însuși semnului plastic. Astfel, transparența unui gri sau adâncimea catifelată a unui negru, rigoarea unei incizii lineare sau caligrafia sinuoasă a unui alt traseu se dovedesc atrăgătoare indiferent dacă figurează ceva concret sau reprezintă doar un gest neintermediat al artistului. SERIGRAFIE - SERIGRAVURĂ Avem de-a face în acest caz cu un element de mare specificitate: sita serigrafică, dintr-o
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mâna cu dânsul, cu această mare personalitate. În ziua aia nu m-am mai spălat pe mână! - Ce a însemnat Parisul pentru dumneavoastră? - A fost, poate, șansa mea de a nu mă pierde așa, ca un profesoraș de desen și caligrafie prin vreun orășel de provincie. După asta am început să expun des și să primesc diferite premii, care mi-au permis să mă dezvolt ca artist. Acolo m-am recules, mi-am pus ordine în gânduri, reușind să elimin tot
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ar arăta cu totul altfel, incomparabil mai bine. O lectură deloc complezentă Am descoperit în LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ (nr. 5, mai, 2013), sub semnătura lui Dan Cristea, o lectură deloc complezentă a cărții lui Dan C. Mihăilescu „I.L. Cararagiale și caligrafia plăcerii”. Cronicarul literar al revistei Luceafărul de dimineață judecă eseul lui Dan C. Mihăilescu așezându-l în balanță cu două dintre interpretările cele mai solide ale epistolarului caragialian, datorate lui Nicolae Manolescu și Gelu Negrea. În comparație cu acestea, iată cum vede
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
După șaptezeci și ceva de ani, aceeași impresie mi-a lăsat-o, la aceeași bucată - la B.B.C. clasic - Paul Robson. Pe carnetul de note și frecvență din prima clasă - zece pe toată linia - scria că elevul trebuie să aibă o caligrafie frumoasă - tata se amuza citind recomandarea - eforturile corpului didactic convergeau în aceeași direcție. Scrisul lizibil și ordonat, cu litere drepte și de aceeași mărime, mi s-a alterat cu mult înainte de a deveni scriitor. Când a devenit ilizibil, era prea
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
legende domoale, în versuri cuminți. Poeziile unei tradiții stricate. Biserica de altădată, volumul, după destule altele, al lui Ion Pillat, din 1926, arată, la Cartea Românească, pe vremea tinereții ei dintîi, ca o pictură de școlar ieșit din ora de caligrafie. Portocaliu cu vioiciunea nedusă, mărginind un contur de oglindă, cu linii groase și scris frumos. Descleiat, dar - legătoriile de mai demult... - prins și cu ață, îmi dă, totuși, frisonul imediatei lui risipiri, în același praf care-i mănîncă imaginile, tabloul
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
încântare celor pentru care literatura e, ca să-l citez pe Hemingway, o sărbătoare neîntreruptă. Cum suntem în Anul Caragiale, găsesc potrivită parcurgerea câtorva din cărțile nou apărute (în urmă cu câteva luni am recomandat semi-albumul Ioanei Pârvulescu): I. L. Caragiale și caligrafia plăcerii. Despre eul din scrisori, de Dan C. Mihăilescu (Humanitas), I. L. Caragiale. Fatalitatea istorică, de Mircea A. Diaconu și Caragiale. Marele paradox, de Gelu Negrea (ultimele două la Cartea Românească). Sunt abordări diferite, ba chiar antitetice, dar merită citite fie
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
inferiorității celui comentat, pe cînd Ioan răsună mai cărturărește, mai distant". Un personaj scos din uitare e fiul scriitorului, Constantin, căruia i se creionează un portret complex, nicidecum doar caricatural așa cum îl știam. Pentru asta se citează scrisori, se compară caligrafii, fizionomii, se adună deci cu o grijă de colecționar împătimit mici fragmente și se reface arheologic piesa originală. Se fac tot aici mărunte și curioase observații, unele memorabile: "Somnului îi lipsesc visele. Nicăieri nu întîlnim povestit nici cel mai mărunt
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
destul. A așteptat să treacă efectul endorfinelor și cînd gura i-a revenit în poziția obișnuită, nu chiar pungă, dar cu distanțe între comisuri și urechi, a considerat că poate da expresie impresiilor. Sintetic: Plaiu'lu'Dinescu e ca la caligrafie, alternare de gros și subțire, cu o peniță (dacă mai știe cineva ce e aia) care face și figuri, zgîrie hîrtia velină, mai lasă cîte un "porcușor", mă rog, ca în orice scris de mînă vie, nu de tipar. Analitic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
pentru a salva aparențele". Apoi începe să ne povestească în ce fel aceste "defecte" și limite au devenit funcționale în diplomație. Episodul se termină, ca tot ce-i bun, prea repede, lăsîndu-ne, pînă luna viitoare, sur notre soif. * Tot de caligrafia subțire ține și o primă parte dintr-o proză confesivă de H.-R. Patapievici, "Frau mit Herz" și mătușile mele, cu un subiect drag tuturor prozatorilor și psihanaliștilor, descoperirea sexualității în copilărie, tratat sensibil, fără umor, încît ai putea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
specific de notificări de lecturi, impresii fugare, intens estetizate, confruntări ale artelor cu viața și viceversa, cu o predilecție aparte arătată artelor plastice (Radu Petrescu e un pictor refulat). Sub condeiul său, sevele realității se evaporă, lăsînd un reziduu cristalin, caligrafia vieții înseși sacrificată în actul scriptic: "Joi. Dau lui Paul Lăzărescu traducerea din italienește pe care m-a rugat acum cîteva zile să i-o fac, apoi R. N. mă anunță că marți voi avea Istoria lui Călinescu, în amfiteatrul
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
fără de priviri,/ unul se-aruncă pe altul să-l înghită/ la capătul unei neînchipuite/ singurătăți de foame” (Cîmp de maci). Găsim astfel dovezile unei dedublări a eului poetic. Pe de-o parte avem a face cu un echilibru, cu o caligrafie tranchilizantă de tip romanic, pe de alta cu o turbulență, cu acea „barbarie” indigenă de care se plîngea Cioran, străduindu-se a se „salva” în limba franceză. Lipsind un sfert de veac din România, Ilie Constantin a avut prilejul a
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]