11,903 matches
-
din nou la semnele de pe calendar, de data asta distrat, fără să mai tresară de câte ori privirea i se oprea pe cruciulița verde, apoi rupse cartonașul bucăți, bucăți, strânse fărâmele în palmă și plecă la bucătărie. Apăsă pedala coșului de gunoi, capacul se săltă dezvelind conținutul învălmășit degajând un miros fad. Renunță și luă papucul de pe pedală. Se deplasă la baie și aruncă bucățile din calendar în WC. O vreme le privi cum plutesc dezordonat în apa din vas, uneori putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dezlânat, zic un poate vin... dar care nu-l exclude pe Cezar din schema viitorului imediat și atunci ce-am zis pare cusut cu ață roșie, Prințesa Miau mai zice un haaai... lung și neconvingător și se lasă râzând sub capac pe spate în timp ce noi, ceilalți, facem un șurub în aer care nu concurează la nici o olimpiadă, doar consumă câteva secunde în care cădem de acord să fim absenți, adică n-a fost nimic, deși fusese, dar e minor și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ploaia creionul și radiera ziua și noaptea stejarul și ghinda 53 Indică acțiuni neobișnuite Un elev alege un cuvânt, iar alții indică acțiuni neobișnuite care îi pot fi atribuite. De exemplu cuvântul: Stiloul... plânge este disperat că ș-a pierdut capacul râde în hohote mă ajută să... plânge amarnic cu lacrimi de cerneală îmi spune că... zâmbește prietenos. Cele mai frumoase expresii Învățătorul anunță o temă pentru fiecare rând de bănci. Apoi, elevii trec pe rând la tablă și notează expresii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cât mai ușor Înțeles, Dionisie Începu să se Învârtă În jurul mesei, cu mâinile la spate, cu privirea când În tavan, când la cratițe. Târșâitul egal al papucilor săi de casă era cu un ton mai jos decât tânguirea mâncărurilor de sub capace. Mulțumit parcă de ce auzea, Precup continuă: Știrile se Împart, de când e și presa, În două: știri interne și știri externe. Corect? Într-un fel corect, murmură Gheretă. Ochii i se luminau puțin câte puțin, precum pământul după o eclipsă totală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
va așeza și ea la masă, În fața unei căni de ceai, cum obișnuia de multă vreme Nimic nu l-ar fi oprit pe domnul Moduna să atace movila de cârnați afumați din mijlocul mesei, Înălțată chiar de el pe un capac de lemn cu diametrul unei roți de „Pegas” pliant, dacă În pragul ușii deschise fără zgomot n-ar fi apărut Flavius-Tiberius, fiul lor. Doamna Moduna Îl recunoscu numaidecât după fularul roșu pe care i-l croșetase În anul pensionării, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să-i zâmbească lui Brândușă cu toți dinții săi de aur adevărat. Neavând nici un dinte de aur, Brândușă se feri să-și dezvelească dantura sănătoasă de cal Încă tânăr, cu care, la nevoie, putea scoate, după un obicei al locului, capacul unei sticle de bere, dar nu ezită să mormăie o Înjurătură antisemită, chit că Ajan era doar armean, cu gândul la ziua când va putea investi și el ceva bani În câteva măsele de aur. Chiar dacă după moarte ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
necesare de obicei unui dormitor. În colț era un șifonier. O noptieră cu o întreagă colecție de pahare cu apă de vechimi diferite și-un ceas deșteptător cu cifre digitale roșii - 4.34 p.m. -, un scrin doldora de deodorante și capace, un flacon de multivitamine și rămășițele unui sul de hârtie igienică, folosit până la partea unde hârtia se încrețește, ca degetele după baie. Toate lucruri obișnuite într-un dormitor - numai că nu le recunoșteam pe nici unele. Nimic nu mi se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de depozitare, spitale abandonate, ieșiri antiincendiu, acoperișuri, pivnițe, biserici în paragină, cu turle periculoase, mori părăsite, canale victoriene, tuneluri întunecate, pasaje de trecere, sisteme de ventilație, scări, lifturi, coridoarele mizere și întortocheate din spatele cabinelor de probă ale magazinelor, ascunzișurile de sub capacele canalelor și din spatele tufișurilor de lângă macazurile de cale ferată. Î: Ce este Comitetul de Explorare a Ne-spațiului? R: Membrii acestui comitet cartografiază, explorează și cercetează ne-spațiul. Îmi pare rău pentru felul expunerii. Astăzi e o zi proastă. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a ieșit așa cum trebuia puțin mai devreme în ziua aceea. Apoi, datoria mea e să ascult fără să o contrazic și să fiu pregătit dacă izbucnește în lacrimi. Am scos o sticlă de Amstel din rucsac și i-am desfăcut capacul. Am tras o dușcă și i-am oferit-o ei. Ea a luat o gură și mi-a dat-o înapoi. Îmi pare rău, zise ea. — Pentru ce? Nu cred că vreau să facem sex. — Asta nu contează. Un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am spus asta, nu? Domnul Nimeni stătea lângă scaunul său, cu ochelarii din nou pe nas. Avea geanta de piele deschisă și era întors cu spatele, pentru a înghiți tablete dintr-un flacon mic, de plastic. — Chimicale, zise el, punând capacul flaconului și lăsându-l să cadă înapoi în geantă. Poate reconstitui o persoană din compuși chimici și fire, o poate face să continue să se miște și să vorbească... miracolele științei moderne. Se așeză, punându-și din nou laptopul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Mi-am găsit un prieten. — Poate pentru că ai fost așa de convingătoare când i-ai vorbit despre tonul ăla. Ea zâmbi. Am desfăcut o conservă și i-am servit-o lui Ian pe fundul gamelei răsturnate a lui Scout, umplând capacul cu puțină apă. — Ți-am spus c-o să se întoarcă, zise, așezându-se din nou lângă foc. Ian torcea, dând din cap în ritmul fălcilor care mestecau lacome. — Așa-i, am încuviințat. Apoi am zis: Tocmai mă gândeam că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu piciorul și nemișcat, în fața mea. Ochii mei dureroși se uitau fără să vadă. O pungă de plastic de deasupra mormanului conținea o cutie, probabil o cutie de pantofi. Lăsasem o urmă de picior pe ea și un colț al capacului se ridicase, făcând plasticul bleumarin să se întindă și, în mijloc, chiar să se rupă. În cutie se afla ceea ce părea a fi un teanc de lenjerie atent împăturită. Curiozitatea, ca un film rulat în sens invers, puse cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de brațele și mă sărută. Când ne despărțirăm, zâmbi. — Ești cam netot uneori, știi asta? — Mda, am spus. Scout, te rog să ai grijă. — O să am. Se așeză pe marginea bărcii, își udă ochelarii și intră în cușcă. Am închis capacul și vinciul a zăngănit coborând-o mai adânc în apă. Am ridicat mâna într-un salut reținut. Scout îmi răspunse la fel, dispărând jos în albastru. Următoarele cincisprezece minute nu fură decât o așteptare încremenită și încordată. Bulele de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fetele, vé mut la casa voastré, gîndi Nicolai Arsenievici și dupé aceea, cînd gîndul pérea cé se scursese și se creé o pauzé În mintea lui Nicolai Arsenievici, Nicolai Arsenievici se aplecé și mai tare peste cușcé și lovi În capacul de tablé. Iepuroaicele au sérit speriate și s-a auzit tropéitul lor puternic, pe podeaua de plasé. 55tc "55" - Ce faci acolo, Șasa? Șasa se Întoarse și-l vézu pe tata, care sépa, se vede cé de mai multé vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
S-au auzit strigétele și praful s-a ridicat. Aici e primul hop, chiar În coadă iazului. Soarele e deja deasupra pédurii și lumineazé tot autobuzul și praful se vede cum plutește. Cineva calcé pe scaun, se ridicé și deschide capacul. Ceață se ridicé și ea. Prin cele cîteva ferestre deschise, Începe sé miroase iazul. Al doilea hop Îi aruncé pe toți În aer și se-aud strigéte de bucurie și-ncep pariurile, care mai tare sare. Mai este Încé-un hop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
note, plecînd de la o melodie basarabeană. Faptul ăsta nu spune nimic despre felul românului de-a trăi lîngă altul, de alt neam? Șichy saltă din fotoliu pe picioarele frumos cabrate și se îndreaptă spre pian ("Pot să..."), îi ridică grijuliu capacul și începe să apese clapele: "Cucuruz cu frunza-n sus/ țucu-i ochii cui te-o pus./ De te-o pus cu patru boi,/ țucu-i ochii amîndoi". Asemănarea cu imnul Israelului e clară. Ce surpriză, cînți la pian! Știi Poemul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Sfoara o petrec prin coala îndoită anume, trag de ea și iese ceva à la Hartung. Din tentația mai-binelui, exersez cu sfoara. Așa-zișii Picabia, Kandinsky, Arp, Mondrian, colajați cu bilete de autobuz, cu timbre, cu pliculețe de ceai, cu capace de Ness, umplu pereții redacției. Se poate descifra orice în colajele mele: un fluture înghițind un elefant, o libelulă ori un Concorde, harta României într-o gură de rechin, o gură căscată a urlet, un elefant cu gît de girafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la datorie. Schimbam stîngul cu dreptul, să-i cumpăr lui Iordan ciocolată ungurească de la Romarta Copiilor. Mînca și bea în doze fatale, mi se părea mie. Veșnic mort de foame-sete, lăsînd în urmă o dîră de hîrtii de ambalaj, dopuri, capace de bere. Mi-l imaginam cap compus de Arcimboldo, din fructe și legume. Cu vișine pe buze, căței de usturoi în jurul gîtului, sptîncene de sparanghel, ciorchini de struguri acoperind fruntea, două felii de lămîie pe pomeți și codița de la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
țipătul pescărușilor și, în urechi, valurile bufnind digul. "Dansezi? Îți dă voie moșoteiul să dansezi?" Era același "repăr" neras, din gară. La limita dintre sala de mese și discotecă, Iordan, cu ceasul pe masă (purta un ceas, ca Nababul, cu capac), sugea picioarele unui munte de crabi. "Încearcă stridii, tataie, sînt afrodisiace". Mătancureala, zdamătii ("poate nu știi peste cine-ai dat"), pumnii; "repărul" cu sîngele zbucnit pe nări, într-o panglică lată. "I-am scos vorbele pe nas. Uite ce sînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ar putea să-ți fie frică? M: Nimic nu pare să ne despartă, Pulcheria. Mi-e iarăși frică. La fel ca mai înainte. Ah, blestematul ăsta de telefon!!! (Apasă nervos pe buton și întrerupe brusc legătura. Trântește în același timp capacul de la laptop.) (Ea mai ascultă încă o vreme pe fir. Liniște totală... Râde triumfătoare. Închide telefonul, laptop-ul, se ridică și coboară din vagon. Se stinge lumina. După câteva clipe se aprinde din nou și de data asta intră chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
orașul la rangul de grânar al lumii. Vasele erau monoxile, bărci săpate dintr-un singur trunchi, dar de stejar, boante la provă și la pupă, legate câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără pulbere. Sutele de mii de ambarcațiuni încărcate cu grâu și miere de albine fierbinte așteptau, cu capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără pulbere. Sutele de mii de ambarcațiuni încărcate cu grâu și miere de albine fierbinte așteptau, cu capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas bun, fluturându-și eșarfele însângerate. Și fetele au urcat în bărci. Capacele au fost trântite cu zgomot și ferecate. Se auzeau gemete și strigăte înfundate, monoxilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de mii de ambarcațiuni încărcate cu grâu și miere de albine fierbinte așteptau, cu capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas bun, fluturându-și eșarfele însângerate. Și fetele au urcat în bărci. Capacele au fost trântite cu zgomot și ferecate. Se auzeau gemete și strigăte înfundate, monoxilele se clătinau de zvârcolirile trupurilor, dar mulțimea era atentă la dirijarea bărcilor pe țărmul mâlos până când curenții fluviului le va atrage în larg. După o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luat pe trei lei de la un derbedeu care le împărțea dintr-un IMS, un leu bucata. Dă-mi să văd, zice Roja pe un ton care parcă nu era al lui și întinde mîna după una din sticle, îi rupe capacul, și-o duce la gură și începe să bea pe nerăsuflate. Luați-o mai încet, dom’ Șef, zice Gulie, lăsați-ne și nouă, nu vă lăcomiți că nu i sfîrșitul lumii. Ce se aude? sare ca ars Tîrnăcop, focuri de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
șofatul, nu zic nu, o fi și ea un talent pe care cu siguranță îl ai, însă eu o văd mai degrabă ca pe o soluție de conjunctură, o ocupație pasageră. — Știu că vreți să mă încurajați, zice Sena ciocănind capacul delcoului cu mînerul șurubelniței, dar cu toate astea, va fi greu să-mi găsesc locul. — Mai mult decît atît, aș vrea să-ți dau încredere în forțele proprii, adaugă domnul Președinte. — De-ar fi totul atît de simplu ca manevrarea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]