507 matches
-
ultimii ani, mărturiile despre comunism au crescut, din fericire, în progresie geometrică. Cu toate acestea, mereu aflăm ceva nou, mereu putem fi luați prin surprindere. Amintirile, rememorările, explorările - cum vrem să le spunem - au trecut încet-încet dinspre ororile din spațiul carceral către reconstituirea cenușiului vieții cotidiene, dinspre istoria elitelor către istoria oamenilor comuni, dinspre viața politică spre cea domestică sau de la focalizarea vieții adulților către cea a adolescenților sau a copiilor. Totuși, memoria noastră a rămas cumva insensibilă la experiența de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu vremurile și să omagieze noul ev, măsluirea câștigătorului unui concurs literar desfășurat printre elevi, repetenția pe criterii politice, folosirea copiilor ca instrumente de propagandă ori ruptura interioară a inșilor obligați de un sistem punitiv (în care viața se trăiește carceral, cum ar scrie Michel Foucault) să-și schimbe radical profesiile și, în ultimă instanță, existența sunt tot atâtea puncte de interes pe care le suscită pas cu pas, proză după proză, prezentul volum. Nu este vorba aici propriu-zis de o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
martiri? Și pe zei lingușeala îi gâdilă în mod plăcut la ureche. Mitologia este etajul incipient, descărnat de detalii, al istoriei. Să-i sărutăm în contumacie mâna lui Adam. El ne-a scăpat de plictiseală. Sisif - acest protomodel al spațiului carceral. În orice Penelopă stă la pândă o Xantipă. Ciobanul din Miorița nu putea să-și bareze cu ghioaga intrarea în legendă. Orice bărbat rănit din dragoste devine un Polifem rănit. Zeii au fost răpuși de clientelism și imoralitate. Urmează, probabil
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale ?i a sociologiei (Birnbaum, 1971) care se exprim? ani buni �n revista Trans-Action Magazine deschis? opiniilor �liberale�. S�nt denun?ațe aici anumite oficine (precum Handson Institute al lui H. Kahn ?i alte buticuri de �viitorologie�) că ?i sistemul carceral, ?colar sau medical american, sau politicile guvernamentale care compromit sociologia � a?a cum a fost faimosul �proiect Camelot� care viza dezamorsarea luptelor revolu?ionare din lume ?i care a fost abandonat datorit? protestelor a numero?i cercet?tori (Horowitz, 1967
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai degrabă într-o temă literară. Iar scopul acestui eseu nu constă în abordarea supravegherii din acest unghi. Este celebră cartea lui Michel Foucault, Surveiller et punir (A supraveghea și a pedepsi), în care autorul examinează practicile supravegherii în universul carceral și tot ceea ce acestea induc în planul gândirii politice. Foucault analizează Panopticon-ul lui Bentham, care permite unui singur gardian să supravegheze ansamblul celulelor dispuse circular, și asta fără ca deținuții să-și dea seama 1. Ei știu că gardianul acționează, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Balconul și „panoptizarea”tc "Balconul și „panoptizarea”" Cu Balconul, Jean Genet trimite, fără să îl cunoască, la prototipul supravegherii a cărui forță exemplară Michel Foucault o descoperea în A supraveghea și a pedepsi. Este vorba despre Panopticonul lui Bentham, dispozitiv carceral unde supraveghetorul ocupă o poziție centrală în mijlocul unui turn, în timp ce, pe circumferință, sunt dispuse celulele transparente care, lipsite de orice opacitate, îi permit să vadă, în orice clipă și în cele mai mici mișcări, deținuții; în schimb, aceștia nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să elaboreze conceptul „Figurilor” expuse în alcovurile bordelului Doamnei Irma. În realitate, e vorba despre o arhitectură și mai complexă, căci bordelul Balconului trimite nu numai la imaginea unui theatrum mundi pe dos, carnavalesc, deturnat, ci și la un dispozitiv carceral conceput pentru a salva ordinea și a aplica sancțiunile indispensabile, grație omniprezenței supravegherii. Doamna Irma ocupă poziția centrală, ca stăpână a casei ce controlează ansamblul camerelor în care clienții reprezentativi, veritabilă galerie simbolică a societății, se dedau unor perverse practici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
e vorba, mai întâi, despre o reprezentație teatrală inspirată de istoria recentă, asasinarea lui Marat, jucată de prizonierii ospiciului din Charenton sub conducerea marchizului de Sade, și el închis în același stabiliment. Fapt ce implică supravegherea zilnică, proprie oricărui regim carceral, supraveghere în contextul căreia a fost pregătit spectacolul ce reconstituie scenic una dintre loviturile date Revoluției Franceze și care a contribuit la eșecul acesteia. Se impune mai întâi metafora închisorii, în care se joacă un episod din Revoluție pus în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
schizofrenie colectivă ale cărei consecințe abia se pot închipui. Scriitorul evocă doar un episod din "acest uriaș proces de culpabilizare", ale cărui victime, nenumărate, se recunosc în orice strat social, dar mai ales în sfera intelectualității. O geografie a sistemului carceral, schițată în paginile următoare, indică oarecum dimensiunea fenomenului, iar un preambul la "dosarul Pitești" explică de ce operația de distrugere a memoriei colective a început cu studenții. Trebuia anulată nu numai opoziția efectivă la comunism, dar și cea potențială. Organele de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de represiune făceau din posibil sursa unei acțiuni destructive de anvergură. Câteva "biografii încarcerate" ne apropie de Nichifor Crainic, Constantin Tonegaru, I.D. Sârbu, ultimul fiind semnatar postum al unuia dintre cele mai dense și revelatoare texte ( În loc de testament) privind experiența carcerală. În alte pagini, aflăm mărturii despre acele conștiințe care s-au opus, dincolo de cortină, sistemului: Eugen Ionesco, M. Eliade, Geoge Apostu, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran. În fine, textele Speranță, disperare și memorie de Elie Wiesel, De ce nu credem în atrocități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cazul desființării mănăstirii Vladimirești. Suprimarea Bisericii Greco-Catolice BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar aproape întreaga elită ecleziastică (episcopi, canonici, preoți, profesori și protopopi) a fost aruncată în sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie ale anului 1948, asupra preoților uniți s-au exercitat presiuni incredibile, fizice și morale, pentru a-I determina să treacă la ortodoxie, după modelul pus în practică de sovietici, cu doi ani înainte, în Ucraina
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți de prezența divină figurată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vinovată, imperfectă, limitată. În primul rând, eul poetic apare ca o ființă captivă întro lume ostilă, fără a renunța însă la actul creator. Discursul său liric nu mai caută acum frumusețea, ci „urâtul“ existențial, fiindcă lumea imaginată pare un univers carceral, în care artistul rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ucigași atât de veseli și fără grijă, încât ai fi pus rămășag că niciodată conștiința nu le fusese tulburată de vreun gând de remușcare. Întâlneai însă, și chipuri mohorâte, întotdeauna taciturne" (Dostoievski, 1960, p. 14). Ca o alternativă a mediului carceral, dar cu efecte mult mai puțin devastatoare asupra personalității individului, serviciul de probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind o metodă aplicată doar anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie, apoi configurarea propriei traiectorii ideologice, îndepărtarea de modul de viață mic-burghez al familiei și ralierea la activitatea comunistă ilegală, arestarea și, în fine, experiența carcerală și concentraționară sunt relatate în episoadele lor esențiale cu un grad de detaliere variabil și, uneori, cu accente de umor stoic. În închisoarea din Caransebeș naratorul e coleg de detenție cu lideri comuniști precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național - tricolorul - într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să fi prilejuit punerea în mișcare a unei plăci turnante în viziunea sa despre lume, a cărei finalitate s-a manifestat printr-o radicală apostazie politică. Astfel că, la eliberarea sa (1912), Hervé a îmbrățișat, cu aceeași fervoare militantistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toate țările indiferent de condițiile social-economice, convingerile religioase sau nivelul cultural. În cele ce urmează, vom încerca, pe de o parte, să punctăm transformările identitare (comportamentale, psihologice, sociale și etice) pe care le suportă deținutul odată cu intrarea lui în spațiul carceral, iar pe de altă parte, cu ajutorul interviului, să surprindem factori, fapte și evenimente relevante din viața acestuia pentru actul comis: omorul. Închisoarea, înțeleasă drept „cea mai eficientă metodă de privare a potențialilor răufăcători și în același timp ca o răsplată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă asupra vieții și realității, restructurarea trecutului, formularea unor planuri de viitor, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice, premise ale reintegrării sociale. Odată intrați în spațiul carceral, deținuții trebuie să-și atribuie identități specifice: o identitate comună, o identitate socială individuală și o identitate personală specifică. Aceste trei tipuri de identitate se sprijină pe integrarea (totală sau relativă) a valorilor morale specifice. Pentru atribuirea unei identități comune
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]