509 matches
-
oponenta Într-o culpă de drept comun. * Referindu-ne la oprimarea politică și socială a familiei Alexandru Gh. Tăcu, predominant la anii și motivele persecutării, scriitorii și ziariștii denunță că, așa cum s-a Întâmplat până În 1989, comuniștii proliferându-și instrumentul carceral clandestin, au reușit să transforme România Într-o pușcărie fioroasa, iar pe cei rezistenți să-i reducă la o simplă expresie biologică, demnitatea pentru ei Însemnând un indiciu al excluderii de la viață. Ordinea publică era chemarea la tăcere și obedienta
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Gestul scriitorilor și ziariștilor care i s-au alăturat merită subliniat pentru că permanent este nevoie de solidaritate. Dosarele de urmărire informativa pe numele acestor oameni nu au raport de Închidere. „Operațiunea VENUS” din dosarul 84901/1983 operează non stop. Mentalitatea carcerala și lupta subterană prin folosirea informatorilor, adesea reactualizați din rândurile scursurilor, dar și din lumea rafinată, continuă. Trebuie analizată, combătuta, eradicată. * „Torturile fizice nu trebuie povestite”, pentru că au fost „torturi de neînchipuit”, neindurate „de nici o imaginație”, l-a sfătuit Suzana
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
uita și cer În continuare dreptatea care se cuvine mulțimii lovite fizic dar și moral. Rândurile din carte ori din jurnal referitoare la cele de mai sus sunt și rămân dovadă simțului cetățenesc al unor condeie care și În negrul carceral au reușit să rămână alături de semenii lor, arătând impostura, originile și cauzele râului. Oamenii care dau forță și speranța vieții. Alături de ei și Împreună cu ei, Alexandru Gh. Tăcu știe că justiția l-a răpus până și pe Cristos, condamnându-l
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Alin Mureșan este absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității-Babeș-Bolyai', Cluj-Napoca, secția Jurnalism (2006). A semnat articole în revistele Memoria, Tribuna, Steaua. A colaborat la realizarea volumului Experiențe carcerale în România comunistă, coordonat de Cosmin Budeancă (Editura Polirom, Iași, 2007). Este expert al Serviciului Muzee-Memorie din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. I-am mulțumit lui Dumnezeu că n-a făcut omul veșnic. Acest gând a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
minuțioasă, detaliată, pe îndelete, fărâmă cu fărâmă, pas cu pas, astfel încât toată lumea să afle și să înțeleagă-nu și să accepte!-ceea ce s-a petrecut la Pitești între 1949 și 1951, și nu doar acolo, ci și în alte spații carcerale înrudite. Din acest punct de vedere, care a fost, de altfel, și scopul principal al cărții, lucrarea este într-adevăr monografică și aplicată, construită după fișele cronologice ale evenimentelor și sprijinită pe portretele personajelor principale. Și merită pe deplin să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sistematică împotriva opozanților politici, fie ei reali sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, 'dușmanii poporului' provenind atât din rândurile 'burgheziei', cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste). Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1953, aproape sigur cu destinația Râmnicu Sărat, pentru anchetă. A fost și el condamnat și executat în decembrie 1954. Capitolul IV Instantanee macabre Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă o idee precisă despre condițiile în care s-au desfășurat schingiuirile, trebuie să luăm în considerare toate aspectele regimului de detenție uzitat în această perioadă. Astfel, nu e deloc de neglijat faptul că, începând
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și pentru omisiune de denunț. Va trece, în 1950, la Gherla, prin reeducare instituită de unul Ungureanu, student la Medicină. În 1952, după 4 ani și 3 luni, va fi eliberat. O frază, acoperitoare pentru toți cei trecuți prin iadul carceral comunist, încheie mărturisirea lui Petru Tudose: "Mă gîndesc, cîteodată, ce ar fi putut să fie și ce a fost viața mea. Pentru ce n-a putut să fie, de vină a fost, probabil, comunismul; pentru ce-a fost, tot comunismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțin direcționarea opresiunii primitive în principal contra intelectualității. Trimis, în 1950, la închisoarea de tranzit din Ghencea, cunoaște, între alții, pe Mihail Manoilescu, fost ministru de externe, generalii Gheorghe Mihail și Nicolae Coroamă, pe Petre Țuțea, care își fermeca auditoriul carceral cu discursurile sale. Va lucra la Canal pînă la închiderea lui în 1953. După 5 ani ajunge la Ministerul de Interne pentru a continua ancheta începută la Securitatea din Brașov pentru finalizarea dosarului de trimitere în judecată. Aici va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Gherla. Aici sînt trimiși țăranii, frontieriștii, muncitorii. În momentele de vîrf, închisoarea are peste douăsprezece mii de persoane, aproape cîți locuitori avea orașul. În 15 iunie 1958, izbucnește revolta tinerilor din camera 87, cea mai puternică revoltă dintr-un spațiu carceral. Miercurea Ciuc a fost socotit Aiudul femeii române, aici au fost exterminate femeile din grupul de partizani al fraților Arnăuțoiu. Puțini știu azi că cetatea Făgărașului nu a fost doar un punct turistic, ci o închisoare cu condiții extrem de aspre, devenită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
persecutații pentru credință au fost și soții Grossu (Cu Dumnezeu în catacombe). După ani grei de detenție și chinuri supraomenești, cei doi se vor exila în Franța, Colette Bruteanu, care semna NicoleValéry-Grossu (autoare a unei zguduitoare cărți despre experiența ei carcerală, Binecuvîntată fii, închisoare!) și soțul ei Sergiu Grossu. În Franța era la mare cinste comunismul. Prin 1969 au loc, la Palatul Sporturilor din Paris (trei, patru mii de locuri) își amintește Sergiu Grossu, Congresul Tineretului Muncitoresc Catolic. "Invitat monseniorul Martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
curaj extraordinar: "Din chipul conducătorului nu a mai rămas decît o caricatură"". Trei sute de exemplare vor fi difuzate, cineva din rețeaua de difuzare, cum era de așteptat, va trăda. Urmează arestările, în ianuarie 1989. Mihai Creangă își amintește de experiența carcerală: "Sper să fiu crezut că și o singură zi, și o noapte să mergi într-un arest, să știi că ți s-au luat șireturile, cureaua, ai fost controlat în toate locurile intime ca să nu ai ceva, chiar și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în lagăre și închisori din motive politice. Dintre acestea, cu aproximație 20% au murit în detenție și alți 20% la scurt timp de la eliberare. Cifrele în sine sînt seci, statistică goală. Numai concretizînd putem, cît de cît, cuantifica ororile infernului carceral, Pentru mulți poate părea inutilă înșiruirea cazurilor concrete, particulare, elocvente în sine și ilustrative; doar prin ele putem dezvălui, in concreto, abjecțiilor regimului. Cum cu un umor negru observă președintele IICCR, justiția nu doar e oarbă, cînd vine vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
făcea curte neîntreruptă, neobosită, unor frumoase, atrăgătoare psiholoage sau balerine, vizitând într-o singură după-amiază mai multe case, prestând de fiecare dată excelente „servicii” intelectuale, ținând lungi discursuri despre teme posibile și variate, vorbind, de exemplu, despre experiența sa brutală carcerală sine ira et studio, cu detașare, umor și uriașă vivacitate intelectuală, fapt ce ne permitea nouă, ascultătorilor săi, să ne „apropiem” și să înțelegem cu adevărat, dincolo de „clișeele” și „imprecațiile” pe care le exersau alți deținuți politici incapabili să-și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Populare Române". Un alt document confiscat în anul 1958 purta titlul "Însemnări pentru mine din istoria trăită", unde ep. Duma scria privitor la ep. Durcovici: "A murit de moarte ca martir, în închisoarea de la Sighet (...)”. Privitor la propria sa experiență carcerală, ep. Duma descria în același document și "suferințele" pe care le-a îndurat în cei patru ani de detenție și modul în care a fost "maltratat" de către gardieni și securiști. În anul 1960, Securitatea i-a fixat "domiciliul obligatoriu" la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ultimii ani, mărturiile despre comunism au crescut, din fericire, în progresie geometrică. Cu toate acestea, mereu aflăm ceva nou, mereu putem fi luați prin surprindere. Amintirile, rememorările, explorările - cum vrem să le spunem - au trecut încet-încet dinspre ororile din spațiul carceral către reconstituirea cenușiului vieții cotidiene, dinspre istoria elitelor către istoria oamenilor comuni, dinspre viața politică spre cea domestică sau de la focalizarea vieții adulților către cea a adolescenților sau a copiilor. Totuși, memoria noastră a rămas cumva insensibilă la experiența de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
este, spunea Pașaliu, ceva care continuă, se ascunde, se transformă, o confuzie dezvolta un șir de confuzii, noi, amatorii de paradoxuri, trăim emoții rare, nemaiîntâlnite, (...).” Opera devine esență magmatica, pulsatila, imposibil de încadrat în tipare. Artă însăși, circumscrisa unei determinări carcerale, poartă germenii autodistrugerii. Naratorul principal este extradiegetic, Alexandru Ionescu, este ipostază a autorului refuzat de propria creație și devenit receptor adiegetic, ,,personaj lector”cum îl definește Eugen Simion. El este cel care imaginează o realitate viitoare, un context metaromanesc: ,, Judecătorul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un gândac uman ale cărui conținuturi afective și cognitive sunt închise într-o carapace, într-un corp străin care nu-i permite comunica- rea articulată. Samsa „simte enorm și vede monstruos”, deformarea configurează universul familiei burgheze ca pe un spațiu, carceral, meschin, cu tulburi complexe sufle- tești, cu o serie de latențe agresive. Ulterior, fiul devenit gândac descoperă o metamorfoză paralelă, tatăl conva- lescent, întreținut de el ca și ceilalți membri ai familiei, și-a redobândit brusc dignitatea și o statură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
religioase, și, totodată, confesiunea unui intelectual care judecă lumea în termenii suferinței și ai iubirii. Din acest unghi răul social și demnitatea morală a individului se văd mai bine decât în pamfletele și în confesiunile prezente, de regulă, în literatura carcerală. E suficient ca autorul să înfățișeze într-o jumătate de pagină atmosfera din infirmeria unui penitenciar la începutul anilor ’60 ca să înțelegi, cutremurat, cât de jos poate să fie coborât omul în condiții de detenție, cât de activă este suspiciunea
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Experiențe carcerale În România Cuprinstc "Cuprins" Confesiuni din noaptea detenției (Lucia Hossu Longin) 7 Cuvânt Înainte (Cosmin Budeancă) 9 Arad 13 Vasile Ciobancan 15 Corneliu Ioan Cornea 30 Maria Godea (Ionescu) 40 Sever Ursu 50 Brăila 55 Flaviu George Brezeanu 57 Adrian
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Index de antroponime 381 Index de toponime 387 Confesiuni din noaptea detențieitc "Confesiuni din noaptea detenției" Colegii mei mai tineri, de profesie istorici, Încearcă o trăire unică În felul ei, aceea de a Înregistra mărturii din fostul spațiu concentraționar, experiențe carcerale ale celor care au supraviețuit lungii nopți de detenție. De ce să deschidem inimile atâtor oameni traumatizați? Pentru a Înțelege evenimentele mai bine decât leau Înțeles la timpul acela prizonierii din gulagul românesc și, mai ales, pentru a le Înțelege cei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează atât la documente din arhive, cât și la mărturiile celor ce au cunoscut În mod direct sistemul represiv comunist. În aceste condiții, În martie 2007, a demarat proiectul „Experiențe carcerale În România comunistă”, care și-a propus: realizarea de interviuri cu foști deținuți politici; publicarea unor volume de mărturii În care să fie prezentate abuzurile, torturile și tratamentele inumane aplicate „dușmanilor politici și de clasă” din perioada 1945-1989; constituirea unei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al etniei, genului, studiilor, cât și al apartenenței politice Înainte de arestare. Desigur că În fiecare județ au rămas numeroși foști deținuți politici care nu au fost intervievați, dar suntem convinși că astfel de demersuri vor avea ecou și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină În anii următori. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști, cărora le mulțumim și pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de caz Bogdan Murgescu (coordonator) Revoluția română din decembrie 1989. Istorie și memorie Carmen Chivu-Duță Cultele din România între prigonire și colaborare Mihai Albu Informatorul. Studiu asupra colaborării cu Securitatea Dorin Dobrincu (editor) Listele morții. Deținuți politici decedați în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1945-1958 Marius Oprea Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948-1964) Gabriel Andreescu Reprimarea mișcării yoga în anii 80 Mircea Stănescu Reeducarea în România comunistă (1945-1952). Volumul I: Aiud, Suceava, Pitești, Brașov Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]