1,198 matches
-
în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri morfologice reprezintă principala etiologie a cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri morfologice reprezintă principala etiologie a cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c.-vegetații; d.-cateterism cardiac, PTCA, etc. 3. disecție; 4
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
crescută sau scăzută; c. zgomotele cardiace: zgomotul I diminuat, zgomot IV prezent datorită complianței ventriculare scăzute, uneori galop protodiastolic; zgomotul IV este localizat parasternal stâng și periapexian dar are valoare diagnostică limitată deoarece, frecvent, se poate întâlni la pacienții cu cardiopatie ischemică cronică sau la pacienții peste 45 de ani. Apariția unui suflu sistolic mitral sau tricuspidian denotă prezența unei insuficiențe mitrale ischemice, a unei insuficiențe tricuspidiene (IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AV, asistoliei sau tahiaritmiilor ventriculare), migrenă, sindrom Raynaud, etc. Apare la persoane mai tinere, de obicei de sex feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate pune în evidență semne de cardiopatie ischemică cronică sau de insuficiență ventriculară stângă în timpul perioadelor ischemice. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma de repaus nu oferă elemente caracteristice pentru angina variantă, dar în timpul crizei dureroase se constată în două sau mai multe derivații supradenivelarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
severă, disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima lună de viață. Incidența lor crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima lună de viață. Incidența lor crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din ele se manifestă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
crește la un an la 7,8‰, iar la 5 ani la 9‰, deoarece o parte din ele se manifestă mai clar în anii următori. Frecvența este mai mare la sexul masculin [20, 35, 36, 37]. DEFINIȚIE Bolile cardiovasculare congenitale (cardiopatiile congenitale, malformațiile cardiace congenitale) sunt definite ca anomalii ale structurii sau funcției cardio-circulatorii, care sunt prezente de la naștere, chiar dacă ele sunt descoperite mult mai târziu [17, 35, 37]. Ele cuprind malformații/ malpoziții ale inimii și/sau ale vaselor mari din
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
imediata vecinătate a acesteia, datorate unor defecte de dezvoltare ale aparatului cardiovascular în timpul embriogenezei și vieții intrauterine, marea majoritate a malformațiilor congenitale cardio-vasculare apărând între săptămâna a 5-a și a 8-a de dezvoltare [10]. CLASIFICARE Clasificarea clinică a cardiopatiilor congenitale se bazează pe un criteriu clinic ușor de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-a și a 8-a de dezvoltare [10]. CLASIFICARE Clasificarea clinică a cardiopatiilor congenitale se bazează pe un criteriu clinic ușor de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de apreciat și anume prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prezența sau absența cianozei (prag de apariție - 5 g% hemoglobina redusă în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în sângele capilar). a. Cardiopatii cianogene: -precoce cu shunt dreapta-stânga (D-S) cu cianoză precoce; -tardive: cu shunt stânga-dreapta (S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
S-D) inversat, cianoză tardivă. b. Cardiopatii congenitale necianogene. Principalele cardiopatii congenitale întâlnite în practica curentă sunt următoarele [10, 20]: I. cardiopatii congenitale cianogene cu shunt dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
gradientul este constant în același sens - shunt unidirecțional S-D/D-S, când variază semnificativ - shunt bidirecțional); -rezistența la evacuare a fiecăreia din cele două cavități unde există comunicare/ anomalie; -dimensiunea comunicării. Concluzionând, putem spune că în stabilirea diagnosticului de cardiopatie congenitală următoarele criterii sunt considerate de importanță evidentă: -clinic: prezența sau absența cianozei în repaus și/sau la efort; -aspectul circulației pulmonare; -aprecierea cavităților inimii modificate de hipertrofie sau dilatare pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prezența sau absența cianozei în repaus și/sau la efort; -aspectul circulației pulmonare; -aprecierea cavităților inimii modificate de hipertrofie sau dilatare pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste trei criterii orientează diagnosticul spre una din grupele de cardiopatii congenitale, după care diagnosticul complet poate fi stabilit cu ajutorul datelor clinice coroborate cu explorări complementare adecvate. Principalele consecințe fiziopatologice ale cardiopatiilor congenitale sunt: insuficiența cardiacă, cianoza, hipertensiunea pulmonară, endocarditele infecțioase, durerea toracică, sincopa și moartea subită, fiecare dintre acestea sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe baza datelor clinice, radiologice, ECG, ecocardiografice și invazive. Aceste trei criterii orientează diagnosticul spre una din grupele de cardiopatii congenitale, după care diagnosticul complet poate fi stabilit cu ajutorul datelor clinice coroborate cu explorări complementare adecvate. Principalele consecințe fiziopatologice ale cardiopatiilor congenitale sunt: insuficiența cardiacă, cianoza, hipertensiunea pulmonară, endocarditele infecțioase, durerea toracică, sincopa și moartea subită, fiecare dintre acestea sau împreună manifestându-se specific și cu complicațiile secundare lor (degete hipocratice, policitemie, abcese cerebrale, embolii paradoxale, retinopatie, hemoptizie, squatting, convulsii hipoxice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
urmare a lipsei de dezvoltare completă a formațiunilor embriologice care dau naștere acestui sept. Această comunicare realizează un shunt între circulația sistemică și cea pulmonară [10, 20]. Este o malformație cardiacă relativ frecventă care permite supraviețuiri îndelungate comparativ cu alte cardiopatii congenitale. Are o predominanță netă la sexul feminin, alte boli asociate cu DSA fiind: trisomia 21, sindromul Ellis, sindromul Holt-Oram etc. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii sunt de obicei asimptomatici. Dacă există un shunt important stânga-dreapta pot apărea: fatigabilitate, dispnee de efort (30-70
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prezența drenajului venos pulmonar aberant. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o boală cardiovasculară congenitală caracterizată prin existența unui orificiu de comunicare la nivelul septului interventricular care determină apariția unui shunt [10]. Este una dintre cele mai frecvente cardiopatii congenitale la copil, apărând într-o proporție de 20-25% izolată, iar dacă DSV apare asociat cu alte malformații cardiace, frecvența sa poate atinge 50% din totalul malformațiilor cardiace. Frecvența cu care se întâlnește este între 1,5-4,5 ‰ de nou-
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]