1,027 matches
-
den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba încă domnește un feliu de întrecere den partea năciunaletăților“. Găzduită, la început, în casa lui Aron Pumnul, ca proprietate privată, ca să nu poată fi confiscată de autorități, biblioteca se afla la dispoziția elevilor fără un orar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
III-a puteau avea referent +plural, spre deosebire de limba actuală, când se folosesc doar pentru referenți +singular: (107) a. ...că numai dobitoacelei nu știu lucrurile mai marilor săii (Scurtă cunoștință, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 151) b. Așa sunt oameniii carii nu-și văd lucrurile salei cele rele și viiața lor cea becistnică (Viața și pildele prea înțeleptului Esop, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 202) Utilizarea formei său cu referent plural se corelează cu utilizarea pronumelui reflexiv accentuat cu referent
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ore după ingerare. De remarcat că ceapa este digerată În stomac iar mirosul este degajat prin plămâni. În plus, s-a constatat că usturoiul frecat pe talpa picioarelor se va regăsi În respirație. -afecțiuni dentare și ale cavității bucale (carii neglijate, abcese dentare, gingivită, pungi paradontale, limbă Încărcată, amigdalită); - afecțiuni ale căilor respiratorii (laringită, sinuzită cronică, rinită, angină); -xerostomie -gură uscată după vorbire Îndelungată sau dimineața după somn, prin reducerea cantității de salivă necesară să curețe bacteriile din gură; -afecțiuni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei În primul rând este necesar un tratament de fond care se adresează cauzelor ce declanșează respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii se găsesc produse care prezintă efecte colaterale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sub deal, din mal împădurit și din dumbrăvi petice de asfalturi și colțuri de patologie dentară din solul-gingie, "Dumbrava minunată" era paliativ sadovenian, Nichita Stănescu efectul placebo Sadoveanu, stabil în mers cu iluzia de staționare pe șină, CFR 500 oprirea, cariile imobilele plombate contra ploii, pictograme albastre sub streșini, prima cu o femeie, schema vestimentară specifică, ultima de bărbat și ne privește pe toți, aruncăm hîrtiile la coș în devălmășie, sterilitatea mesajelor comune, explică răuvoitorilor implicitul din pictograme grăitoare, iar numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la 9 mai 1660 (7168), spune: „Dat-am carte...rugătorilor noștri, egumenului și a tot săborul...de la mănăstirea Hlincea...ca să fie tare și puternic cu cartea domnii mele a căuta...vecinii carii vor fi fugiți din sat, din Hlincea...fie unde în țara domnii mele, să aibă a-i lua cu toate bucatele lor săi ducă înapoi la sat la Hlincea. Si nime să nu cutedze a ținea sau a opri peste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Brândzii, la Buciumi, și să strângi oameni buni și bătrâni, împregiurași de acolo, și să-i întrebi cu frica lui Dumnedzău. Iată că s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de scutiri vorbesc încă numeroase zapise domnești. - Intre zapisele domnești pe care le-am citit, mărite Spirit, am găsit pe cel din 16 nov. 1742 (7251), care spune: „Facem știre cu această carte a domnii meli dumneavoastră boieri și slujitori carii viți îmbla cu slujbili domniii meli la ținutul Ieșului că, fiind mănăstire săracă am făcut danie mea osăbită milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba mănăstirii... Insă pără
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
noroc, mărite Spirit, în a găsi câte un zapis mai altcumva. Am aici unul prin care, la 17 ian. 1744 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat a împuternicit mănăstirea Dancu să-și apere moșia Valea lui Pătrașco „despre ierbărit, adică dispre cei carii vin de cosăscu iarba și o aduc pin târgu de vând și pe aiurea, pe nime să nu lasă...măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor fi, derspre toți acei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
asupra unui blid și se inhalează aburii ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă alină durerea de măsele. Cândva de mult, durerea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Mă descopăr cu mult mai legat sentimental de coliba aceasta săracă. Îmi place să-i mângâi lemnul moale de pe pereți, care iarna îmi ține de cald, prin fibra lui naturală. Noaptea, când am insomnii, mi se pare că aud rozând carii care locuiesc în el. Nu mai știu dacă rod lemnul sau rod din mine. Gheara În dimineața asta am febră foarte mare și dureri în piept. Simt că aproape mă sufoc. E ca și cum o gheară ascuțită mi-ar zgâria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se va numi de Domnu după dispositiunile alineatului precedinte. 7) De trei membri ai instrucțiunii private numiți de Domnu dupe o listă întreita presentata de scolele private din orașele Bucuresci, Iași și Craiova. 8) De căte un delegat din partea fie carii scole profesorali și reali, numitu de Domnu, dupe o listă întreita presentata de corpul profesorale al fie carii scole. 9) De doui membri numiți de Domnu din consililu de Statu. 10) De doui membri numiți de Domnu dintre membrii curții
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
vor judeca de trebuința; ei nu vor lua parte la votu. 27. Ședințele consiliului generale nu vor fi publice. 28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii. 29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucțiunii va comunica consiliului generale tote cestiunile relative la instrucțiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite și pregătite în consiliul permaninte. 30. Consiliulu generale la finele fie carii sesiuni va presenta ministrului unu reportu, prin care
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Despre obligațiunea instrucțiunii 31. Instrucțiunea elementaria este obligatoria pentru toți copiii de amendoue secsele incepend de la optu pînă la doui-supra-dece ani împliniți ai etății. Acesta îndatorire este impusă, sub penalitățile aici mai josu prescrise, părinților, tutorilor, stapanilor, maeștrilor și ori carii, persoane ce ar ave sub îngrijire unu copilu. Copiii în etate de doui-supra-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensați de invetatura obligatoria. 32. Instrucțiunea obligatoria va coprinde urmatorede obiecte de studiu: citirea și scrierea, catechismul
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
obiectul din cele coprinse în art. precedinte. Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăți vor trebui, pește acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise și trei lecțiuni. 377. Tema fie carii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, măi coprindetoria de cat subiectul unei lecțiuni de clase. Cu tote acestea, pentru cate una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fi unu asemenea casu Apendice Instrucțiunea privată 406. Scolele sau internatele private potu coprinde ori ce invetiatura, primăria, secundaria, speciale. 407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcțiunea unei femeie. 408. Programa și regulamentele speciali ale ori carii scole private vor fi mai anteiu aprobate de Ministru. 409. Directorii Scolelor private primărie vor fi datori a adopta programa scolelor primărie publice. Cînd însă într'o scola privată se va forma una sau mai multe clasi gimnasiali, directorele scolei
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
nu vor fi cerut înscrierea, si termenul prescris mai sus, atunci imobilul espropriat va fi liberat de ori ce privilegiu, ipotecă sau alte drepturi, fără prejudiciul drepturilor femeilor, neverstniciloru și altor interdisi asupra sumei de indemnisare cuvenită proprietarului espropriat. Creditorii carii nu vor fi îndeplinit formalitățile prescrise mai sus, vor avea dreptul de reclamație în contra proprietarului espropriat. Creditorii înscriși nu vor avea, la nici unu casu, facultatea de a propune prețul mai mare, dar ei voru putea cere că indemnisarea să
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
contră, ei nu vor mai fi ascultați la ficsarea indemnității. Articolul 34 Dispositiunile legei de față atingatore de proprietari și de creditorii lor, se vor aplica la usufructuari și la creditorii lor. Articolul 35 Administrațiunea notifică proprietarilor și tutulor interesaților carii au fost declarați, sau cari s'au aretat și termenul statornicit prin art. 33, sumele ce ofereza drept indemnitate. Ofertele se vor afișa conform art. 5 din legea de față; ele se vor face în deosebi pentru că fie-care interesat să
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
cn prescripțiunile art. 17. Articolul 38 Dacă ofertele administrațiunei nu sînt priimite și termenul prescris de art. 36, administrațiunea va cere prin procurorul de la tribunal intervenirea juriului; judecătorul director al juriului va soroci pe proprietari și pe toți cei-lalti interesați carii vor fi fost declarat sau carii se vor fi aretat pentru a se procede la ficsarea sumelor de indemnisatie dupe chipul ce se legiuesce la cap. următor. Citațiunea va coprinde sumele oferite și refusate, sau vă areta cașul prevedut la
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
art. 37 de mai sus. Capitolul 2 DRSPRE JURIUL SPECIAL îNSĂRCINAT CU FICSAREA INDEMNISATIUNEI Articolul 39 În sesiunea anuală, consiliul judetianu va forma o listă permanentă de jurați, din contribuabilii domiciliați în orașul său plasa unde urmeză a funcționa și carii platescu darea fonciara cea mai mare, si anume: Pentru orașele Bucuresci, Iași, Craiova și Galați, de la 60-100, pentru celelalte orașe de residente de la 48-60, si pentru plăși de la 36-48 persoane. Din aceștia se vor trage la sortu pînă la sesiunea
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
asupra opositiunei ce ar face juratul condamnat. Tot el pronuncia și asupra cașurilor de impedecare propuse de jurat, precum și asupra escluderei sau incompatibili tatei ivite sau cunoscute în urmă chiaru a operațiunei statornicite la art. 40. Articolul 44 În locul juraților carii s'au scos de judecătorul director, în puterea art. precedinte, vor intra jurații suplementari dupe rendul esirei lor la sorți. La casu cînd numerul acestora ar fi nesidestulator, judecătorul director va trage la sorți din lista alcătuită conform art. 39
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
lor și cu decisiunea juriului. Ori ce individ care va fi cerut indemnisatiunea se va condemna la cheltuieli, ori care ar fi estimațiunea juriului, daca nu se va fi conformat dispositiunilor articolului 36. Articolul 52 Decisiunea juriului subsemnata de membrii carii au concurat la acestă, se inmaneza de către președintele juriului, judecătorului directoare al juriului care o declară esecutorie. El statueza asupra cheltuielilor și pune pe administrațiune în stapenirea proprietății, cu îndatorire a se conforma cu dispositiunile articolilor. 58 și 59. Acest
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
la epoca recensementului, cerendu de la controloru a face cuvenită constatare, si a regulă adăogirea aceloru contribuabili prin matricolele suplementarii ale acei despărțiri Partea IIi DESPRE URMARlREA CONTRIBUABILILORU INTARDIETORI. Articolul 9 În privința urmaririloru, perceptorii sînt datori: 1) A urmări pe contribuabilii carii fiindu înscriși în rolurile despartirei fia-căruia voru fi în intardiatu a veni să-și platesca contribuția ce datoreza pe fie-care trimestru. 2) A forma după roluri avertismente speciali, pentru urmărirea contribuabililoru strămutați cu locuința în alte despărțiri financiare, a le
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
împărți assemenea pe fie-care trimestru avertismentele și ordonanțele de urmărire pe la contribuabilii intardietori. 3) A communica perceptorului liste de contribuabilii descoperiți din nuou în circonscriptia loru, si de aceia ce se voru fi stramutatu, seu voru fi intrat în cașuri carii ar da de locu la descărcare de contribuțiuni precum și despre proprietățile ce aru intra în ambele catigorii mai sus menționate. 4) A concura dupe ordinile perceptorului, la ori-ce alte operațiuni cerute de interesulu serviciului de percepțiune. Articolul 13 Agenții de
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]