781 matches
-
HD versus DP sunt mai degrabă modeste; Konings et al. [2002] au evidențiat că coeficientul de distensibilitate a arterei carotide comune la pacienții cu DP este semnificativ mai redus în comparație cu cel de la populația generală. Mai mult, mai degrabă surprinzător, distensibilitatea carotidiană la pacienții cu DP a fost mai bună decât la cei cu HD și chiar mai bună decât la subiecții cu IRC în stadiile predialitice. în foarte recentul studiu al grupului nostru [Covic et al., 2004] am demonstrat că, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
prognosticului [Blacher et al., 1998, 1999]. Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian, grosimea carotidă-intimă, parametrii complianței arterei carotide, diametrul aortic, viteza undei de puls în aortă și prezența calcificărilor arteriale la nivelul carotidei, aortei abdominale, axei ileofemurale și al arterelor periferice ale membrelor inferioare, determinate ecografic. Calcificările arteriale au fost analizate semicantitativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
litate. În aceste cazuri, în centre specializate, se practică valvuloplastia cu balon, care ameliorează temporar simptomatologia, restenoza producându-se în 6-12 luni sau înlocuirea valvulară transcateter (TAVI) (4). Evaluarea preoperatorie Testele preoperatorii standard includ analize de laborator, ecocardiografie, ecografie Doppler carotidiană, electrocardiogramă (ECG), cateterism cardiac, consulturi interclinice pentru evaluarea comorbidităților sau identificarea unor eventuale contraindicații ale intervenției chirurgicale. În cazul particular al pacienților în etate, evaluarea preoperatorie poate include examinarea computer-tomografică (CT) fără administrare de substanță de contrast pentru evaluarea gradului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Se observă deformarea regiunii, starea tegumentelor supraiacente, circulația venoasă, edemul, ulcerația. 3. Examenul pe segmente: - Examenul capului și gâtului Se examinează scalpul, craniul și fața; se examinează tegumentele, se palpează regiunile ganglionare în ordine descendentă: preauricular, occipital, spinal si jugulo- carotidian. Ochi: - se controlează acuitatea vizuală și se notează poziția și alinierea ochilor, eventuala ptoză palpebrală, simptome ce pot apare în tumorile bazei craniului. - se compară pupilele, se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoza
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
pentru profilaxia accidentelor vasculare. Particularități farmacodinamice la pacienții vârstnici La populația vârstnică se produc modificări ale funcționalității diferitelor organe. S a constatat o reducere a activității sistemului nervos parasimpatic, a răspunsului sistemului cardiovascular la catecolamine și a sensibilității baroreceptorilor sinusului carotidian. Reducerea activității la nivelului nodulului sinoatrial poate explica o creștere a sensibilității la efectul bradicardizant indus de betablocante sau de unele blocante de canale de calciu. Mai mult, la unele persoane vârstnice se produce mai frecvent hipotensiune ortostatică, în urma utilizării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
o severitate mai mari ale hipertrofiei ventriculare stângi [Agarwal et al., 1996; Cerasola et al., 1996; Redon și Williams, 2002], ale retinopatiei hipertensive [Biesenbach și Zazgornik, 1994], ale HTA nocturne (non-dipping) [Veerman et al., 1996] și ale arterio- și aterosclerozei carotidiene [Bigazzi și Bianchi, 1995; Ruilope et al., 1997]. Pacienții cu HTA esențială și MA prezintă morbiditate și mortalitate cardiovasculare crescute [Ruilope și Rodicio, 1993; Yudkin et al., 1998; Bigazzi et al., 1998]. Riscul CDV apare crescut chiar de la niveluri ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cu proteinurie ușoară) și 280% (DZ tip 2 cu proteinurie severă). Importanța impactului proteinuriei asupra modificărilor cardiovasculare precoce în bolile renale incipiente este confirmată de studii de mai mică anvergură. Astfel, Falaschi și col. [2000] au determinat legătura dintre ateroscleroza carotidiană precoce și factorii de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide comune. Grosimea peretelui carotidian a fost semnificativ mai mare la subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie de rang subnefrotic sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie de rang subnefrotic sau absentă; la aceștia din urmă, modificările carotidiene au fost similare cu cele ale subiecților din grupul de control. În concluzie, proteinuria reprezintă un factor de risc cardiovascular independent (o sinteză a principalelor studii este redată în tabelul I.1). Riscul CV crește o dată cu gradul proteinuriei. Ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
obligatorie. Reducerea edemului cerebral este obligatorie. Nu se administrează soluție hipertonică glucozată deoarece hiperglicemia poate genera compuși toxici în condiții de metabolizare anaerobă. Soluțiile hiperosmolare (MgSO4) pot precipita transformarea hemoragică a AVC. Se perfuzează lent soluție de Manitol 20%. Endarterectomia carotidiană (trombectomia mecanică) are rolul de a înlătura trombusul format la nivelul plăcii de aterom stenozantă. Chiar în situația plasării unor dispozitive filtrante distale pentru resturile ce se pot desprinde în timpul procedurii, există un risc de declanșare a unor accidente vasculare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a înlătura trombusul format la nivelul plăcii de aterom stenozantă. Chiar în situația plasării unor dispozitive filtrante distale pentru resturile ce se pot desprinde în timpul procedurii, există un risc de declanșare a unor accidente vasculare embolice secundare. Angioplastia și stentul carotidian constă în dilatarea pe cateter-balon a zonei stenozate și plasarea unui stent care să prevină îngustarea recurentă carotidiană. Uneori angioplastia se efectuează după plasarea stentului. Rata de succes tehnice a angioplastiei cu plasarea de stent în stenozarea carotidiană de peste 50
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pentru resturile ce se pot desprinde în timpul procedurii, există un risc de declanșare a unor accidente vasculare embolice secundare. Angioplastia și stentul carotidian constă în dilatarea pe cateter-balon a zonei stenozate și plasarea unui stent care să prevină îngustarea recurentă carotidiană. Uneori angioplastia se efectuează după plasarea stentului. Rata de succes tehnice a angioplastiei cu plasarea de stent în stenozarea carotidiană de peste 50% variază între 90-98 %, iar rata de complicatii majore periprocedurale variază între 4-10%. La cei cu accident vascular hemoragic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și stentul carotidian constă în dilatarea pe cateter-balon a zonei stenozate și plasarea unui stent care să prevină îngustarea recurentă carotidiană. Uneori angioplastia se efectuează după plasarea stentului. Rata de succes tehnice a angioplastiei cu plasarea de stent în stenozarea carotidiană de peste 50% variază între 90-98 %, iar rata de complicatii majore periprocedurale variază între 4-10%. La cei cu accident vascular hemoragic scăderea presiunii intracerebrale și edemului cerebral și reducerea hemoragiei prin controlul presiunii arteriale sunt obiectivele principale ale terapiei. Manitolul și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
din aglutinarea particulelor de colesterol. Localizarea embolilor în circulația cerebrală se face electiv pe ramurile arterei cerebrale mijlocii, dar, în funcție de anatomia cercului arterial, embolii se pot cantona în teritoriile arterelor cerebrale anterioară și posterioară. Din punct de vedere clinic, boala carotidiană se exprimă în momentul embolizării distale, la nivelul arterelor cerebrale și retiniene, de la nivelul plăcilor de aterom. Manifestările clinice sunt în consecință de două categorii - emisferice și oculare. Manifestările emisferice/corticale sunt reprezentate de scăderea forței musculare, amor- țeli, parestezii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu aceeași localizare. Afazia poate fi prezentă dacă este afectată emisfera dominantă (de obicei emisfera stângă). Manifestările oculare pot fi permanente (orbire parțială/totală la ochiul ispilateral) sau temporare (orbire monoculară tranzitorie, amaurosis fugas). În 50% dintre cazuri, simptomele bolii carotidiene precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC este de 1-2% pe an și se dublează (3-4%) la pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Înainte de decizia de revascularizare, se recomandă evaluarea prin două metode imagistice non-invazive. Angiografia este utilizată în scop diagnostic doar dacă rezultatele investigațiilor neinvazive sunt discordante (4). Evaluarea aterosclerozei generalizate Cel mai accesibil situs de evaluare a ateroscle rozeiprecoce rămâne bifurcarea carotidiană. Prezența afectării vasculare sistemice semnificative poate fi demonstrată prin ecografie, care măsoară grosimea complexului intimă-medie la nivelul ACC (se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă), ceea ce o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă), ceea ce o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul doi. O atenție deosebită trebuie acordată controlului tensiunii arteriale (TA), în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]