1,285 matches
-
județul Sibiu. 233. Takacs Ibolya-Ildiko, născută la 26 aprilie 1975 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Bartha Francisc-Andrei și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 88677 Markdorf, Marienstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Carpenului nr. 16, județul Sibiu. 234. Veltan Istvan, născut la 9 decembrie 1944 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Laszlo și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71394 Kernen, Endersbacherstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
județul Timiș. 14. Bensch Alină, născută la 6 iunie 1968 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Vintilă Gheorghe și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 53804 Much, Krahmerweg 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Carpenului nr. 13, sc. B, ap. 7, județul Brașov. 15. Cioară Adriana, născută la 24 decembrie 1974 în localitatea Lenauheim, județul Timiș, România, fiica lui Mihalache Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 53925 Kall, Kolnerstr. 53, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
1 Codificarea speciilor în rețeaua națională (4 x 4 km) ────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul crt. Denumirea speciei speciei 1. Alun turcesc ALT 2. Anin alb AN 3. Anin negru ANN 4. Arțar tătărăsc AR 5. Arțar american ARA 6. Brad BR 7. Carpen CĂ 8. Castan porcesc CAP 9. Castan comestibil CAS 10. Corcoduș CD 11. Cer CE 12. Cireș CI 13. Cărpinița CR 14. Cenuser CS 15. Dud DD 16. Diverse moi DM 17. Diverse rășinoase DR 18. Diverse țări DT 19
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) au apărut puncte de extracție în jurul cărora degradarea elementelor mediului s-a accentuat. În regiunile deluroase înalte (la peste 450 m altitudine) relieful este intens fragmentat, există un grad de împădurire ridicat (gorun, fag, carpen), văile sunt înguste. Defrișarea versanților pentru extinderea suprafețelor cu pășuni a stimulat, datorită pantelor mai mari și rocilor argiloase, alunecările de teren, formarea torenților, șiroirea. În aceste regiuni predomină așezările rurale mici și mijlocii desfășurate în lungul văilor și la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie. Dimineața se arăta de o limpezime de cleștar. Când am intrat pe drumeagul ce duce în fața bisericii, soarele urcase pe cer abia vreo două suliți. Înaintam încet la umbra păduricii de carpen, stăpânindu-ne cu greu bătăile inimii. Deodată, în plină lumină - ca o bijuterie îndelung lustruită - a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am rămas pe loc, cu respirația tăiată. Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
moldoveni. 11. „Doliu”, în Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al inexhaustibilei fenomenalități. — E ceea ce José Ortega y Gasset rezumă, foarte sugestiv, în titlurile a două paragrafe din eseul său Gânduri despre roman, anume: § Romanul, gen tărăgănat și § Romanul, gen stufos. — Cum, se miră Vasile Elisav, în fața erudiției tinerei Carmen Carpen, l-ai citit și pe Ortega y Gasset?! — Cine mai sunt și ăștia, zise Nora. — |știa doi e numai unul singur, ca, uneori, noi două, zise Carmen. Apoi, către Vasile Elisav: da, în traducere; în rest, sunt sigură, iubite dom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cel în ipostază de critic, categoric) că personajele acestei cărți, adică noi, nu se diferențiază mai deloc la nivel... — Verbal, am priceput, îl întrerupse, nu fără o urmă de blazare în ton, Nora Aron. — Cât despre autorul însuși, continuă Carmen Carpen, cam care-i este propriul regim idiolectal?! — Sunt sigură, iubită Carmen, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ai dublat semnul întrebării prin unul al mirării, al unei mirări dojenitoare... După cum tot atât de sigură sunt, dom profesor, că, în sintagma cititorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Șerban Foarță Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Nora Aron intră în camera de baie. Se auzi, din încăpere, jetul galben. Vasile Elisav nu-l auzi (sau se făcu că nu-l aude). Îl auzi doar Carmen Carpen (dar se făcu, și ea, că nu-l aude). Se auzi, apoi, cascada. Se auzi,-n perete, lanțul closetului, ca un pendul. Se auzi, în fine, robinetul. Prosopul nu se auzi. Se auzi declicul pudrierei, rujul — nu. Era târziu: aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
pe care și ea, pentru puțin, o frecventase). — De-a știrbușonul, zise Nora, plictisită. — De-a „mor de sete,-n marginea fântânii“, villoniză (sau orléansiză) profesorul Vasile Elisav. — De-a mor de sete, sete de amor, îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și, eventual, roșcată), conchise peremptoriu Carmen Carpen. — Pe care s-o mânuie ca pe o liță, se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu probleme cu siguranțele-i de cupru... — Ce oliță,-și zise, în sinea lui, Vasile. — Altfel, cum ar mai fi, el, macho, se întrebă Nora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu probleme cu siguranțele-i de cupru... — Ce oliță,-și zise, în sinea lui, Vasile. — Altfel, cum ar mai fi, el, macho, se întrebă Nora Aron, cvasiretoric. — De unde, propria lui cuprofilie, conchise apodictic Carmen Carpen. — Muclesu, răcni Vasile Elisav, bătând cu pumnu-n masa de acaju, roșcată, — rumen, și el, la față ca arama: coprofilia e morbidă! — Es war einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
lui cuprofilie, conchise apodictic Carmen Carpen. — Muclesu, răcni Vasile Elisav, bătând cu pumnu-n masa de acaju, roșcată, — rumen, și el, la față ca arama: coprofilia e morbidă! — Es war einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l șicaneze pe proful Elisav, spunând că vede,-n el, un sadic sadea... — ... sau get-beget, întări Carmen. — Sadic, în măsura-n care, dom profesor, vorbiți la rece de atacul cerebral al Ceahlăului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
al Ceahlăului literaturii noastre. — Al literaturii noastre-n proză, ținu să precizeze Carmen. — Vestea bună, zise Elisav, e că, pe când Conu Mihail din Ieși este Ceahlăul, Ceahlăul nu e Conu Mihail. — Altă răutate fără noimă, ripostă Nora Aron sau Carmen Carpen. — Ei, asta-i bună, se iți Vasile. Dacă zic „atacul cerebral al Ceahlăului“, e fiindcă ăsta-i munte, iar muntele are creieri: „creierii muntelui“, parcă așa se spune... Oricum, vă mulțumesc, scumpele mele, că vă țineți gaie după mine; sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
se spune... Oricum, vă mulțumesc, scumpele mele, că vă țineți gaie după mine; sau, mai degrabă, după ce vă spun, admonestându-mă metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se readresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — Ubi tu gay, ego gay, traduse, incorect politic, Elisav. — Guai, exclamă Nora Aron în italiană, idiom în care acest monosilab înseamnă „vai!“. — Și se utilizează, evident, glumi Vasile Elisav, în caz de necaz... „Caz de necaz“, reluă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Telemo-ce? — Al telefonului mobil, adică unul fără priză, nici șnur, al unui fost coleg... — Pe care-l recunoști doar după sunet?! Ai, așadar, un curtezan, se cam pleoști Vasile Elisav. — Astăzi, se spune un gagiu, ținu să-l corecteze Carmen Carpen. — Sau prieten, vru să dreagă busuiocul, fără să reușească, Nora Aron, căreia dragă îi era, din școală, musafira ei. Vasile se pleoști de tot, ca o mimoză senzitivă, căci una pudică ar fi fost cazul, poate, să se coloroze, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Nora Aron să deturneze discuția-n derizoriu. Aflasem, parcă, dintr-o anecdotă: un banc pe care, din păcate, l-am uitat. — Eu, de asemenea, făcu Vasile Elisav, care oricărei anamneze îi prefera, în ocurență, amnezia. — Știți, dom profesor, zise Carmen Carpen, cum își recruta Caesar combatanții? Îi punea-n situații-limită... Vorba lui Sartre, adăugă Nora Aron. — Iar cei ce se împurpurau la față erau admiși în detrimentul celor ce se împalidau. — Eu, înroșindu-mă la față, simt, paradoxal, că mă fac palid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
nour,/Visând, precum visează recrutul tunul său... “, se trezi Vasile Elisav că tălmăcește în română... Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorințe ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent, dulce Carmen, conchise ferm Vasile Elisav, în limba clară a lui Caius Iulius. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Săltând voios în viața personală Emil BRUMARU De obicei, săltând voios în vârsta personală (și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]