563 matches
-
cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și Dâmbovicioara, între cheia Peșterii și cheile Dâmbovicioarei, fiind o depresiune tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
din bazinul inferior al Văii Iadului și reprezintă exurgența apelor din Peștera-ponor Sâncuta și din Depresiunea carstica Ponoare ce alcătuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
din bazinul inferior al Văii Iadului și reprezintă exurgența apelor din Peștera-ponor Sâncuta și din Depresiunea carstica Ponoare ce alcătuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede, coordonate . De la halta C.F.R.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
de apă. În miocen, atolul a fost ridicat semnificativ: fundul lagunei a ajuns la 10 m deasupra nivelului 0. Se presupune că în același timp insula a fost supusă unei eroziuni puternice, în urma căreia s-au produs schimbări în relieful carstic. Drept rezultat, partea centrală a insulei a fost inundată, formându-se o lagună de mică adâncime. În numeroasele adâncituri și spații goale dintre rămășițele de corali s-au acumulat diferite depuneri bogate în fosfor. Inundarea insulei cu astfel de substanțe
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
abrupte (Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, crește calcaroase, peșteri, cheiuri, văii, păduri, pajiști și fânețe) ce adăpostește o gamă floristica și faunistica variată, specifică Meridionalilor. În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate comunitare: "Păduri de fag de tip
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) să se restabilească limitele și suprafața parcului național. Acesta cuprinde zona carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
acestuia. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și peisagistică. Parcul național reprezintă un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văii; păduri, pajiști și fânețe) care dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag de
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, cu o mare diversitate biologică. Parcul natural cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Complexul carstic "Tăușoarele-Zalion" din Munții Rodnei este alcătuit din Peștera Izvorul Tăușoarelor și Peștera Jgheabul lui Zalion. Rezervația naturală "Tăușoare-Zalion" de la Gersa a fost declarată monument al naturii în principal datorită prezenței cristalelor de gips și a unor fosile cu importanță științifică
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă sălile mari ale acestei peșteri tinere și active ce adăpostește relativ puține formațiuni carstice Se remarcă apariția a numeroase anthodite de gips și aragonit a căror elemente depășesc uneori 10cm lungime și sunt grupate în așa fel încât au aspectul unor crizanteme de piatră. Interesantă este și apariția unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
situat în partea central-sudică a Franței, fiind cea mai veche unitate de relief, ceea ce-i conferă o mare varietate a peisajelor și a formelor de relief. Are aspectul unui uriaș platou de calcar și de granit cu peisaje vulcanice și carstice de o rară frumusețe. Spre culoarul Rhône, culmile descresc de la sud spre nord, în extremitatea sudică regăsindu-se munții Ceveni (Cévennes), urmați la nord de munții Vivarais (vârful Mont Mézenc 1754 m), apoi de munții Lyonnais, Beaujolais și Charolais, unde
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
mare parte pe roci cristaline. În sud-vestul Masivului Central Francez se impun în peisaj o serie de platouri aflate la 800-1000 m altitudine, dezvoltate pe calcare puternic fisurate, ceea ce a permis apei să genereze, de-a lungul timpului, un relief carstic impresionant(văi carstice, doline, avenuri și peșteri),cu deosebire în Podișul Causses(Causse-Mejan, Causee de Sauvetere). Râurile au dat naștere unor sectoare de chei foarte adânci, adevărate canioane cu pereți apropiați de verticală, cu înălțimi de câteva sute de metri
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
roci cristaline. În sud-vestul Masivului Central Francez se impun în peisaj o serie de platouri aflate la 800-1000 m altitudine, dezvoltate pe calcare puternic fisurate, ceea ce a permis apei să genereze, de-a lungul timpului, un relief carstic impresionant(văi carstice, doline, avenuri și peșteri),cu deosebire în Podișul Causses(Causse-Mejan, Causee de Sauvetere). Râurile au dat naștere unor sectoare de chei foarte adânci, adevărate canioane cu pereți apropiați de verticală, cu înălțimi de câteva sute de metri, așa cum sunt cele
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
în agricultură, mica industrie, meșteșuguri și servicii (activitate turistică). Printre coloane vulcanice și capiteluri Masivul Central Francez are un potențial turistic extraordinar, valorificat în cea mai mare parte, deoarece zona dispune de o puternică infrastructură turistică. Peisajele tipic vulcanice și carstice, micile așezări rurale de unpitoresc aparte, pierdute în imensitatea acestui spațiu, dar și marile centre urbane cu numeroase obiective culturale,istorice și arhitecturale atrag anual milioane de turiști din toate colțurile lumii. Parc Régional des Volcans este o imensă rezervație
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat (petrografic, geologic, morfologic). Peștera „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului Meledic și Peștera cu 3 intrări sunt cele mai
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
face parte din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
face parte din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Sudic. Acesta drenează un puternic pârâu subteran. În aval el înaintează câteva sute de metri formând marmite și cascade succesive. În amonte dimensiunile galeriei sunt impresionante, pe alocuri atingând 45 m lățime și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
europaeus"); specie de plantă (ocrotită prin lege) protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Arii protejate din Apuseni -Platoul carstic Padiș, "edusoft.ro".
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
află. Este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]