811 matches
-
culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al XVIII-lea, Însă cu o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica și cu aristotelismul, care constituiau baza noii conceptualizări ce se anunța. Unitatea de semnificație dintre suflet și trup pe care o pretindea această antropologie era respinsă În favoarea unui dualism care Își avea rădăcinile În filosofia platoniciană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
non-egalitate. Or, primatul acordat exigenței de egalitate implică abolirea finală a diferențelor. Care sunt originile intelectuale ale unui asemenea proiect de suprimare a surselor de nediferențiere? Acest raționalism ideologic și dogmatic Își are rădăcinile Într-o interpretare superficială a gândirii carteziene. Pentru Descartes, deși putem concepe o societate pur rațională, atemporală, unică și universală, societatea existentă este În mod necesar temporală, deci irațională, diversă și variabilă. Acest lucru conduce la distincția Între „ceea ce poate fi remodelat după normele rațiunii, sufletul individului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1928; Formale und transzendentale Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", Niemeyer, Halle, 1930; Cartesianische Meditationen und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nations et sur les principaux faits de l'histoire depuis Charlemagne jusqu'à Louis XIII (1756). Numai că acolo, sub influența Iluminismului, principiul conducător al istoriei era rațiunea omenească, și nu Providența divină, așa cum apare în creștinism 4. Pentru spiritele carteziene, am putea numi această incursiune metafizică o filozofie creștină a istoriei, deși cuvântul "creștină" ar trezi idiosincrasiile intelectualilor "spirituali, dar nu religioși" (sic!) sau, dimpotrivă, ar sugera, pentru alții, o ambiție prea mare din partea autorului în tratarea unui subiect atât
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a realității lumii pe plan istoric și afirmarea substanțială a existenței, a lumii prin Hristos. Aceasta e toată Istoria și aceasta este orice istorie"78. Heliocentrismul și antropocentrismul devin pilonii noii viziuni modernist-mecaniciste asupra lumii, mintea umană cu metodele ei carteziene de a tranșa realitatea înconjurătoare căpătând o tot mai mare autonomie față de incertitudinea credinței. În viziunea creștină asupra istoriei, cântecul de lebădă al teologiei politice enunțate de Eusebiu este dat de Bossuet, autorul unui original manual de istorie ad usum
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
neînsuflețite. Omul se detașează net de vecinii săi, căci el are o putere, legată fundamental de folosirea rațiunii, care este aceea de a vorbi. La fel cum procesele general problem solver ale lui H. Simon ne ancorează în schema deciziei carteziene (culegere de informație, deliberare și alegere dihotomică), la fel și acest ineism al facultății limbajului nu ne îndepărtează deloc de Descartes: teoria clasică a limbii, ale cărei contururi le trasează Descartes în Discours este direct determinantă pentru mecanismul lui Simon
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
există superioritate de "natură", nici diferență de esență între omul-mașină și mașina-animal. Numai o complicare a organelor. Iată ce este foarte aproape de temele actuale ale auto-organizării. Dacă este așa, ne spune La Mettrie, împingînd în fond pînă la capăt mecanismul cartezian, nu ar fi de luat în considerare crearea unei mașini mai mașină decît omul? Mai performantă? Care ar face tot ce el face, și mai mult încă? La fel cum omul face mai mult decît animalul? Astfel, ar fi suficient
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mașini mai mașină decît omul? Mai performantă? Care ar face tot ce el face, și mai mult încă? La fel cum omul face mai mult decît animalul? Astfel, ar fi suficient să ridici obstacole tehnice pentru a scăpa de dualismul cartezian (metafizica sa) și de diferența substanțială om-mașină, păstrînd total metoda sa. Mașina, optimism al rațiunii, ar putea atunci să triumfe. Dacă limbajul este manifestarea cea mai explozivă a diferenței între om și mașină, și dacă putem face mașina să vorbească
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și de diferența substanțială om-mașină, păstrînd total metoda sa. Mașina, optimism al rațiunii, ar putea atunci să triumfe. Dacă limbajul este manifestarea cea mai explozivă a diferenței între om și mașină, și dacă putem face mașina să vorbească folosind raționalitatea carteziană, diferența este anulată. Paradox al unei poziții care refuză dualismul lui Descartes, adoptînd viziunea sa asupra rațiunii. Numele lui Chomsky se înscrie aici cu litere de aur. Această legătură este bine subliniată de Don Norman în Twelve issues for cognitive
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un anumit loc32. Programul pentru a îndeplini această sarcină este rezultatul acestei poziționări. Într-un cuvînt, reprezentarea internă este replica justă a ceea ce este dat de exterior, sub formă de chunks, semnelor asociate. Dualismul lui Simon este foarte fidel dualismului cartezian: există ready-made structures în spirit, gata să atragă semne deja asociate în realitate. Structuri asociative ale spiritului, care corespund asociativității lucrurilor în lume. Nimic nou, decît o foarte cunoscută banalitate; este antica teorie a unei corespondențe, termen cu termen, între
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
el nu dispune de ecranul magic, posedă cel puțin procedeul, protocolul deciziei-miracol, este, și el, magician. V. Concepțiile mecaniciste și mass-media Așa cum s-a văzut în legătură cu inteligența artificială, punctul de plecare al unei reflexii despre comunicare este întotdeauna schema clasică, carteziană, reprezentativă. În această schemă fragmentată, mecanică, emițătorul este atotputernic. El, subiectul activ, principele, este cel care trimite bila de biliard, mesajul care va lovi receptorul. Puterea înseamnă să decizi pentru celălalt, subiect pasiv, plin de reverență și gata să-și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
al unei relative orbiri în observarea societăților noastre complexe și aleatorii. Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării Comunicarea este, aici, mesajul pe care un subiect emițător îl trimite unui subiect receptor pe un canal. Ansamblul este o mașină carteziană, concepută pe modelul bilei de biliard, ale cărei traseu și impact asupra receptorului sînt întotdeauna calculabile. Cauzalitate liniară. Subiect și obiect rămîn separate și foarte reale. Realitatea este obiectivă și universală, exterioară subiectului care o reprezintă. Reprezentarea și caracteristicile sale
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
exterioară subiectului care o reprezintă. Reprezentarea și caracteristicile sale constituie fundamentul însuși al acțiunii și al percepției. Poziție dualistă, dragă lui Descartes, orice ar spune susținătorii unei inteligențe foarte artificiale. Și nu va fi singurul lor paradox distanțarea de dualismul cartezian, făcînd uz din plin tocmai de schema lui Descartes, reprezentativă, care a consacrat relația între două substanțe diferite, corp și spirit, subiect și obiect, om și lume. Reprezentarea este singurul mod de a garanta realitatea subiectului și realitatea naturii. Reprezentarea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
totalitate centrată pe ea însăși, nu poate fi instrumentalizat pentru scopuri exterioare. Voința este aici identică cu puterea. În locul și spațiul unui subiect, care poate pentru că vrea, avem un organism care se presupune că vrea doar pentru că poate. În locul impetus-ului cartezian, conatus-ul lui Spinoza. Dacă subiectul există, este un element care redă totul, pliat în interiorul structurii organice totale. Participă la tot și comunică cu totul, cu condiția să se situeze bine în acest tot, să exprime ceea ce poate favoriza bunele interferențe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
al generației a cincea de calculatoare. Concluzia capitolului al III-lea: Confuzia, a treia definiție a comunicării Făcuți să dispară: mesajul, subiectul emițător, subiectul receptor. Suprimate: realitatea subiectului, realitatea lumii; apusă: realitatea interactivă a indivizilor. Eliminată orice referință la reprezentarea carteziană, care pune la distanță subiectul și obiectul. Eliminată, de asemenea, orice referință la expresia spinozistă, la delicata inserție a unui subiect complex într-un mediu complex. Aici, comunicarea nu mai este decît repetarea imperturbabilă a aceluiași (tautologie) în liniștea unui
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
clasificare foarte diferită de cea a lui Don Ihde, în "Technics and Praxis, a philosophy of technology", în Boston Studies in the Philosophy of Science, D. Reidel publishing Company, 1979, vol. XXIV. 16 Ele coincid, de asemenea, cu teoria clasică, carteziană, a deciziei. Vezi despre acest punct Critique de la décision, Presses de la Fondation nationale des Sciences politiques, ediția a IV-a, 1992 (introducere) și, de asemenea, lucrarea noastră Critique de la communication, Le Seuil, ediția a III-a, 1992 (introducere). 17 Les
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în ochii ei, ci se întorceau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive - parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului universal, pluripartidismul - este denunțată violent ca un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social românesc. Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social românesc. Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
utilitate a unei ierarhii de forme logice bine constituite poate fi recunoscut "idealul" aristotelic al unui instrument de cunoaștere infailibil, care să ne conducă în siguranță către adevăr și către respingerea rezultatelor incorecte ale gândirii; dar putem recunoaște și idealul cartezian și leibnizian al unei științe care să cuprindă doar adevăruri necesare: mathesis universalis. Metoda de constituire a ierarhiei în cauză, odată descoperit fenomenul coparticipării conștiinței (prin actele sale) și obiectului ei (intențional) la orice fapt de cunoaștere, la structura oricărei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de gen. Pentru a înțelege în profunzime și pentru a opera schimbări în mecanismele sociale și culturale care contribuie la reproducerea inegalității/polarității de gen ar fi nevoie să punem în discuție însăși paradigma gândirii liniare și dihotomice a raționalismului cartezian care a fundamentat modernitatea europeană și în limitele căreia continuăm să gândim și să acționăm în contexte actuale de viață postmodernă. Alegeri dificile sau diferite? Condiția femeilor între supunere, sacrificiu de sine, renunțare și resemnare? Pe parcursul anilor, am observat multe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de opțiuni sau cu opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de 50%. Curbele de inteligibilitate sunt reprezentate ca în figura 1.13. Pentru auzul normal (N) curba
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe care existențialismul o identifică sub termenii inautenticului. Dar a numi ceea ce este propriu umanului, calitatea specifică de a fi om, s-a dovedit o chestiune dificilă până la imposibilitate. A căzut întregul eșafodaj explicativ ce a funcționat din perspectiva inspirației carteziene și în nici un caz găsirea în om a umanului ca esență neutră, obiectivă și peste tot la fel prezentă nu mai putea însemna o soluție explicativă. În acest orizont ne găsim astăzi și suntem siliți să ne aplecăm iarăși și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nota Vladimir Streinu 1 - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania”2. În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. „Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de „literatură”, Șerban Cioculescu se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stratul prim al personalității criticului comentat; cel de-al doilea strat, mai adânc, al criticii streiniene îl reprezintă „obsesia demnității profesionale”. Opunânduse confuziei de valori proprie anilor 1926-1944, Vladimir Streinu a imprimat acțiunii lui critice „o anume linie hotărât raționalistă, carteziană în marginile esteticului.”2 Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: „Cu trecerea timpului, marginea „raționalistă” a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult la culoare, în sensul unui misionarism logic intratabil, de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]