1,049 matches
-
și obrajii supți. - L-am poftit și pe el, spuse Kent, dar a refuzat să vină. E de părere, însă, că o astfel de experiență nu poate strica nimănui, dacă felina se va supune de bunăvoie. - Ce-ai pus în castronul acela? Îl întreba Smith. - Am identificat substanța care lipsește, răspunse Kent. E potasiul. În trupul lui Jarvey n-au mai rămas decât două treimi sau trei pătrimi din cantitatea normală de potasiu. După cum știi, în celulele corpului omenesc potasiul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
efect otrăvirea acestuia. Am descoperit că din celulele lui Jarvey lipsește o anumită cantitate de potasiu, fără ca ea să se fi revărsat în sânge. Nu sunt sigur ce semnificație are fenomenul, dar am intenția să aflu. - Bine, dar ce conține castronul? îl întrerupse cineva. Savanții își lăsaseră revistele și cărțile, pentru a privi cu interes scena. - În castron sunt celule vii, într-o suspensie cu potasiu. Știți că le putem crea pe cale sintetică. Poate că monstrul ne-a refuzat hrana pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ea să se fi revărsat în sânge. Nu sunt sigur ce semnificație are fenomenul, dar am intenția să aflu. - Bine, dar ce conține castronul? îl întrerupse cineva. Savanții își lăsaseră revistele și cărțile, pentru a privi cu interes scena. - În castron sunt celule vii, într-o suspensie cu potasiu. Știți că le putem crea pe cale sintetică. Poate că monstrul ne-a refuzat hrana pe care i-am oferit-o o la prânz tocmai din pricină că ea nu conținea suficient potasiu. Sunt convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
decât un animal, așa cum pari să crezi, s-ar putea să fie satul după ce s-a hrănit cu trupul lui Jarvey - dacă într-adevăr s-a hrănit. Îți închipui, de asemenea, că nu va fi deloc bănuitor. Totuși, întinde-i castronul - poate că reacția lui ne va lămuri oarecum. Experiența propusă de Kent era destul de rațională, în ciuda faptului că șeful secției de chimie era animat de setea de răzbunare. Monstrul dovedise deja că poate reacționa violent la un stimulent neașteptat. Reacția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
poate reacționa violent la un stimulent neașteptat. Reacția pe care o avusese când fusese închis în ascensor nu putea fi trecută cu vederea. Cel puțin, așa credea Grosvenor. Corl îi lasă pe cei doi oameni să-i pună în față castronul - nici măcar nu clipi din ochi. Cei doi se retraseră grabnic, iar Kent se apropie. Corl îl recunoscu - era bipedul care pusese mâna pe armă, în dimineața aceea. După ce-l privi o clipă, își îndrepta atenția asupra castronului. Perii de pe urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pună în față castronul - nici măcar nu clipi din ochi. Cei doi se retraseră grabnic, iar Kent se apropie. Corl îl recunoscu - era bipedul care pusese mâna pe armă, în dimineața aceea. După ce-l privi o clipă, își îndrepta atenția asupra castronului. Perii de pe urechi identificară prezenta amețitoare a idului în castron. Era o emanație slabă, atât de slabă, încât nici n-ar fi simțit-o dacă nu s-ar fi concentrat. Și apoi, idul se afla într-o suspensie ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
doi se retraseră grabnic, iar Kent se apropie. Corl îl recunoscu - era bipedul care pusese mâna pe armă, în dimineața aceea. După ce-l privi o clipă, își îndrepta atenția asupra castronului. Perii de pe urechi identificară prezenta amețitoare a idului în castron. Era o emanație slabă, atât de slabă, încât nici n-ar fi simțit-o dacă nu s-ar fi concentrat. Și apoi, idul se afla într-o suspensie ce-l făcea aproape necomestibil. Totuși, vibrația era destul de puternică pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ar fi simțit-o dacă nu s-ar fi concentrat. Și apoi, idul se afla într-o suspensie ce-l făcea aproape necomestibil. Totuși, vibrația era destul de puternică pentru a-l face pe Corl să înțeleagă de ce-i ofereau oamenii castronul. Corl se ridică, mârâind, apucă vasul cu ventuzele de la marginea unuia dintre tentaculele sale și aruncă zeama în obrazul lui Kent, care se dădu înapoi cu un urlet. Corl azvârli cât colo castronul și-și petrecu un alt tentacul pe după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Corl să înțeleagă de ce-i ofereau oamenii castronul. Corl se ridică, mârâind, apucă vasul cu ventuzele de la marginea unuia dintre tentaculele sale și aruncă zeama în obrazul lui Kent, care se dădu înapoi cu un urlet. Corl azvârli cât colo castronul și-și petrecu un alt tentacul pe după mijlocul omului care urla. Nu-i păsa de arma atârnată la brâul acestuia. Dar după ce-l azvârli pe Kent într-un colț, își dădu seama, înciudat, că ar fi fost mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
au dat drumul ca să ne urmărească. Nu au renunțat. Vor să-i conducem la ea. —Păi, spuse Uri, citind notița lui Maggie și scuturând din cap. Ouăle nu sunt rele. Și cafeaua. O servesc în căni mari. Aproape cât niște castroane. Continuară în felul ăla, discutând tot felul fleacuri. Vorbiră despre ce s-a întâmplat, știind că ar părea ciudat dacă nu ar face-o. Dar nu rostiră nici un cuvânt despre ce aveau să facă în continuare. Cel puțin, nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Încrunta Încă din sprâncene. Au stat cu toții acolo, fără să se miște, până când cineva și-a amintit de desert. Un miros dulceag, liniștitor a invadat Încăperea când Cevriye s-a apucat să toarne budinca de orez din ceaunul imens În castroanele mici. În timp ce Cevriye continua să Împartă cu o ușurință exersată budinca, Feride o urma presărând nucă de cocos rasă În fiecare castron. Ar fi fost mult mai bună cu scorțișoară, spuse Banu pe un ton plângăreț. N-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
liniștitor a invadat Încăperea când Cevriye s-a apucat să toarne budinca de orez din ceaunul imens În castroanele mici. În timp ce Cevriye continua să Împartă cu o ușurință exersată budinca, Feride o urma presărând nucă de cocos rasă În fiecare castron. Ar fi fost mult mai bună cu scorțișoară, spuse Banu pe un ton plângăreț. N-ar fi trebuit să uiți să cumperi scorțișoară. Lăsându-se pe spătarul scaunului, Zeliha Își Înălță capul și inspiră adânc, de parcă ar fi tras un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acea indiferență oscilantă slăbind din nou. Nervii ei cedară sub presiunea lucrurilor care se Întâmplaseră și a celor care nu se Întâmplaseră În acea zi lungă și infernală. Cuprinse cu privirea Întreaga masă, simțindu-se din ce În ce mai vinovată la vederea fiecărui castron cu budincă de orez ornată cu fulgi de nucă de cocos. Apoi, fără să Întoarcă ochii, murmură cu o voce atât de moale și de subțire, Încât parcă nu era deloc a ei. Îmi pare rău... spuse. Îmi pare foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o fată pe care o Întâlnise În acel grup. Dikran Stamboulian a privit cu ochi pofticioși mâncarea așezată pe masă și s-a Întins după un borcan cu ayran. Era o rețetă americanizată, cu prea multe cuburi de gheață. În castroanele de lut de nuanțe diferite se aflau multe din felurile sale de mâncare preferate: fassoulye pilaki, kadin budu köfte, karniyarik, chureck abia făcut și, spre Încântarea unchiului Dikran, bastirma. Deși spumega Încă, furia i s-a domolit la vederea castronului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
castroanele de lut de nuanțe diferite se aflau multe din felurile sale de mâncare preferate: fassoulye pilaki, kadin budu köfte, karniyarik, chureck abia făcut și, spre Încântarea unchiului Dikran, bastirma. Deși spumega Încă, furia i s-a domolit la vederea castronului cu bastirma și s-a topit cu totul când lângă acesta a zărit celălalt fel preferat al său: burma 2. În ciuda faptului că dieta sa fusese Întotdeauna strict supravegheată de soția sa, În fiecare an unchiul Dikran mai adăugase Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
s-a jeluit mătușa Varsenig cu un linguroi În mână și cu o dezamăgire atât de adâncă În ochi, Încât a făcut-o pe Armanoush să se Întrebe dacă nu cumva era vorba despre ceva mult mai vital decât un castron de manti. — Nu pot, mătușă, a răsuflat cu greutate Armanoush. Mi-ai umplut deja farfuria cu khadayif. Lasă-mă să-l termin pe ăsta, e mai mult decât destul. — Păi, nu voiai să miroși a carne și a usturoi, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
2 cană de coji de potocală 2 linguri de apă de trandafiri Garnitură 2 linguri de scorțișoară 1/2 cană de migdale curățate și mărunțite ½ cană de sâmburi de rodie Pregătire Majoritatea ingredientelor trebuie Înmuiate cu o zi Înainte În castroane separate astfel: Într-unul din castroane puneți boabele de năut, acoperiți-le cu apă rece și lăsați-le peste nopate la Înmuiat. Puneți grâul și orezul, spălate bine mai Înainte, Într-un castron separat și acoperiți-le cu apă. Înmuiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
2 linguri de apă de trandafiri Garnitură 2 linguri de scorțișoară 1/2 cană de migdale curățate și mărunțite ½ cană de sâmburi de rodie Pregătire Majoritatea ingredientelor trebuie Înmuiate cu o zi Înainte În castroane separate astfel: Într-unul din castroane puneți boabele de năut, acoperiți-le cu apă rece și lăsați-le peste nopate la Înmuiat. Puneți grâul și orezul, spălate bine mai Înainte, Într-un castron separat și acoperiți-le cu apă. Înmuiați smochinele, caisele și cojile de portocală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trebuie Înmuiate cu o zi Înainte În castroane separate astfel: Într-unul din castroane puneți boabele de năut, acoperiți-le cu apă rece și lăsați-le peste nopate la Înmuiat. Puneți grâul și orezul, spălate bine mai Înainte, Într-un castron separat și acoperiți-le cu apă. Înmuiați smochinele, caisele și cojile de portocală În apă fierbinte 1/2 de oră, storceți-le și apoi păstrați apa În care le-ați Înmuiat; mărunțiți-le, amestecațile cu stafidele aurii și puneți-le deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o rudenie de neexplicat cu dispărutul. E atît de familiar! Deodată Înțelege: este zîmbetul unuia care l-a Întîlnit și el pe Diavol. Telescu Îi este frate Întru Mefistofel. Cu toții cad de acord că le place mirosul merelor răscoapte. După castroane de borș de varză și piroști cu smîntînă și sos de mere, Tiffany și Milena pleacă la o ședință foto, „coperta și posterul“ unei mari reviste de modă. Wakefield se desparte cu regret de deliciile vii reprezentate de noile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
electrice? Fortificații? Anton rîde. — Mai bine. E un loc În vecinătatea unui siloz de rachete. Rachete balistice intercontinentale. Wakefield a remarcat silozurile de rachete care punctau peisajul, niște garduri albe și curățele care Îngrădeau ceva ce semăna cu capacul unui castron de supă. La sute de metri sub pămînt ședeau focoasele nucleare. — Halal protecție. Mai degrabă, ținte. — Ei, spune Anton, toată lumea apreciază un pic de atenție, nu-i așa? Wakefield rămîne fără replică: fără replică În fața vastității Vestului, fără replică În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o întâlnești pe Fran în felul ăsta. Ben se înroși tot, amintindu-și trupul gol al lui Fran, primul pe care-l văzuse vreodată în afara revistelor porno răsfoite îndelung. Copleșit de sfială, se așeză la masă și își turnă în castron jumătate de pachet de cereale Bran Flakes. — E foarte frumoasă. — Da, încuviință tatăl său, este. Foarte. Apropo, nu c-aș avea ceva împotriva unei diete sănătoase, dar știu că detești Bran Flakes. — Așa e, îi dădu dreptate Ben, continuând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ține-le cu inima-n gât. Toată vrăjeala asta. Poate că nu ești destul de nemernic. — Chestia asta s-a demodat, Ben. Generația ta trebuie să trateze femeia ca pe-o ființă cu drepturi egale. — De ce? Ben își umplu din nou castronul. Mâncarea părea să se evapore când era el acasă, iar Jack trebuia să încarce întruna dulapurile de provizii a doua zi după ce le umpluse. — Fetele de la școală ne tratează ca pe niște gunoaie. Sunt mai deștepte decât noi, mai atente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dinspre bucătărie sunetul de rău-augur pe care îl scoate un câine când se linge pe bot, se repeziră jos, țipând. Wild Rover lătră în semn de recunoștință. — Al naibii câine. A mâncat pâinea cu usturoi. — Cel puțin ne-a lăsat castronul cu spaghete. — Asta numai pentru că n-aveau parmezan, se încruntă Jack, cu un aer amenințător. Deși se simțea puțin vinovată de viteza cu care păreau să sară peste rând, Fran îi era totodată profund recunoscătoare lui Laurence pentru că obținuse atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lipsa de activități, de fapt. Totul e să mă ocup cu ceva. Să citesc. Dar deja după câteva rânduri încep să mă gândesc la altele... s-aștept mesele... se deschide ușa, avem un locaș acolo, în gratia a doua. Dai castronul și-ți pune mâncarea. Dimineața, ceai, o feliuță de brânză din care poți să dai la păsărică, puțină margarină, biscuiți. Îmi place, nu-mi place, nu am altceva, că mănânc înainte de o țigară. A fost o perioadă când ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]