25,038 matches
-
necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani pentru costumele Doinei Levinta"... mi-a spus însă, nu fără invidie, o conferențiara universitară la catedră de costume a Universității din Seul, doamna Hye Suk Chang, una dintre vizitatoarele care au zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că un spațiu "în dezvoltare", un
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
uitat. Îi sorbeam fiecare cuvînt. Cu toții, cînd am început să scriem, i-am copiat pînă și ticurile. Nu știam nimic din trecutul lui? Pentru noi, trecutul care conta, al lui Călinescu, era acela din anii ^50, cînd fusese eliminat de la catedră, exilat la Institutul care astăzi îi poartă numele, scos din manuale și nereeditat o vreme deloc. Ce fusese înainte de epocă de interdicție nu ne interesa. Pur și simplu. Aceasta se cheamă percepție de generație. Dar nu e vorba doar de
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
teatral. Adunarea Generală din 1869 de la Șomcuta Mare s-a ținut în 10/22-11/23 august, unde, pe lîngă conferința lui I. Vulcan, pe ordinea de zi s-au discutat probleme care îl interesau direct pe tînărul poet: - înființarea unei catedre de Limba și literatura română la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
sărăcăcios îmbrăcat, se strecura pe lângă ziduri. M-am întrebat: Acesta este marele savant Racoviță? Am chemat profesorii universitari, colegi de-ai lui, și i-am întrebat de Racoviță. "Moare de foame", mi-au răspuns.[...]" Pentru că l-au dat afară de la catedră, l-au dat afară de la Academie". A murit de mizerie. Am făcut această paranteză ca să vă arăt cum astfel de comori spirituale nu sunt prețuite"(din stenograma unei vizite a dr. Petru Groza la Prezidiul Academiei R.P.R., apud Petre Popescu Gogan
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
timpul trece cu o repeziciune imposibilă. Ești acum un autor cunoscut, respectat, premiat, cu toată opera republicată recent. Și asta nu numai datorită vârstei. Cum se simte un scriitor elvețian la ceasul împlinirilor? Sunt mulțumit că după pensionarea mea de la catedră, în 1981, am avut răgazul să lucrez la ce mi-am dorit, să-mi folosesc timpul după placul inimii. Am scris mult, fără un scop material și fără să știu ce voi face mai târziu cu manuscrisele mele. Peste ani
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
luni înainte de publicarea Arheologiei, a avut loc deschiderea facultății de la Vincennes, în estul Parisului, urmare directă a protestelor studenților. În februarie același an, Foucault ține o conferință intitutală "Ce este un autor?" în fața Societății Franceze de Filozofie, iar în noiembrie catedra de istoria gîndirii filozofice a lui Jean Hyppolite, profesorul lui Foucault la Ecole Normale, este transformată în catedră de istorie a sistemelor de gîndire și pusă la dispoziția lui Michel Foucault. Ceea ce ne spune acest mic-excurs istoric-biografic este că perioada
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
studenților. În februarie același an, Foucault ține o conferință intitutală "Ce este un autor?" în fața Societății Franceze de Filozofie, iar în noiembrie catedra de istoria gîndirii filozofice a lui Jean Hyppolite, profesorul lui Foucault la Ecole Normale, este transformată în catedră de istorie a sistemelor de gîndire și pusă la dispoziția lui Michel Foucault. Ceea ce ne spune acest mic-excurs istoric-biografic este că perioada în care a apărut Arheologia cunoașterii, mai precis anul de grație 1969, marchează lansarea definitivă a autorului în
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
Z. Ornea Cariera de filosof a lui Nae Ionescu este una dintre marile paradoxe ale vieții noastre culturale interbelice. Mircea Vulcănescu, unul dintre străluciții săi studenți, scria că nu trebuie privit ca filosof de catedră. De aceea, "viața și învățătura lui nu trebuie privite didactic, ci ca eforturi ale unui om viu. Ca om viu va trebui să surprindem secretul atitudinii sale în existență, care să ni-l restituie întreg, dincolo de toate metamorfozele lui aparente
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Romanul din 1935 fructifică amintiri și din anul de studii filosofice (inclusiv atmosfera politică a timpului) și segmente din momentul acelei convertiri din vara lui 1899: Un cap cărunt, puțin calvit, trecu printre capetele negre, blonde, castanii, și pe linia catedrei - singura liberă - apăru figura lui Titu Maiorescu... Este un om de statură mijlocie, îmbrăcat cu severă luare-aminte și oferind, deocamdată, privirilor un piept lat, sub podoaba albă a maxilarului de jos - nici barbă plină și stufoasă, nici cioc napoleonian. Pare
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
față de o realitate îngrijorătoare. Vă facem cunoscut un fragment al protestului: "3 februarie 2000. Senatul Uniunii Teatrale din România a luat cunoștință cu stupefacție de faptul că domnului Cristian Pepino, regizor de mare valoare, recunoscut pe plan mondial, șef de catedră la UATC, angajat al Teatrului "Țăndărică" de peste două decenii i-a fost preferat domnul Călin Mocanu, a cărui activitate în domeniu este nesemnificativă.[...] Subliniem că domnul Cristian Pepino are nu numai o deosebită operă în domeniu, ci și competență managerială
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
nu este un exercițiu managerial? Crearea secției de Arta Actorului Mînuitor de Păpuși și Marionete, în cadrul U.A.T.C. (1990), pregătirea unor stagii de scurtă durată pentru artiști păpușari și constructori de păpuși (în colaborare cu U.A.T.C. și catedra UNESCO din cadrul acesteia), elaborarea unui dicționar al creatorilor români din domeniul artei spectacolului de animație, inaugurarea Centrului de Studii și Experimente Teatrale în domeniul Artei Spectacolului de Animație în cadrul U.A.T.C. - care își propune să promoveze atît cercetarea științifică
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
riguros și aspru, se scula la cinci dimineața și se culca la nouă seara. Muncea fără istov. Voia să publice, încă în India fiind, cîteva lucrări, sperînd că numai în acest fel va sili rectoratul din București "să fundeze o catedră specială de Istoria și Filosofia Religiilor și să pună bazele unei "Școli orientale", în care aș putea preda sanscrita și pali. Așa că vă rog încă o dată să aveți răbdare să-mi pot sfîrși studiile cu succes". Și, peste o lună
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
amoroase ale fostei sale amante, Mite Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu începuturile devenirii lui Tzigara-Samurcaș, care a fost, totuși după temeinice studii în Germania, din 1900 director al Fundației Universitare Regele Carol I, în 1912 profesor suplinitor la catedra de istoria artei la universitatea bucureșteană, director al Muzeului de Artă Națională din 1906, neizbutind să se titularizeze profesor la București, ci, în 1926, la Cernăuți. Piatra de temelie a Muzeului Național a izbutit să o pună în 1913. Dar
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
savantului față de Const. Stere) și a deschis un adevărat război împotriva lui Tzigara-Samurcaș, cerînd licențierea lui din toate slujbele oficiale, inclusiv din învățămînt. A făcut-o, tot atît de vehement, și rectorul universității, profesorul Athanasiu. Abia și-a putut menține catedra la Universitatea din Cernăuți. Și asta după ce profesorul de istoria artei a publicat, în 1920, volumul Mărturisiri silite, în care oferea detalii despre felul cum și-a îndeplinit misiunea de prefect al Poliției Capitalei, cu probe despre loialitatea sa față de
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la universitate. A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele Carol I (viitoarea B.C.U.) și, apoi tocmai în 1906, cu sprijinul suveranului, a devenit profesor. A făcut o carieră strălucită în învățămînt și în știința românească (evident a
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
important, ce riscuri prezintă un anumit comportament. Văd lucrurile diferit de scriitorii din secolul al XVIII-lea, când era la modă literatura despre prietenie. M.P.M.: Ai fost foarte apreciat în calitate de profesor universitar, de ce ai luat hotărârea de a renunța la catedra de limbă și cultură romanșă de la universitate? I.C.: Am predat ca profesor 12 ani, căci am fost numit profesor plin la 40 de ani. La 52 de ani mi-am spus că-i momentul să mă opresc, fiindcă sunt destui
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
structuri, reorganizări, restructurări și așa mai departe. Sigur că cineva trebuie să se ocupe și de asta, dar după 12 ani mi-am putut permite să pun punct. M.P.M.: Gion Deplazes mi-a scris îndurerat în momentul renunțării tale la catedră considerând că romanșii au pierdut forța lor cea mai importantă. I.C.: Înțeleg reacția lui Gion Deplazes, problema e că noi suntem puțini la număr și forțele noastre sunt limitate. Pe urmă, a avut întrucâtva dreptate, căci s-a pus problema
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
cea mai importantă. I.C.: Înțeleg reacția lui Gion Deplazes, problema e că noi suntem puțini la număr și forțele noastre sunt limitate. Pe urmă, a avut întrucâtva dreptate, căci s-a pus problema organizatorică a oportunității de a mai menține catedra. Deși în momentul în care eu am renunțat aveam deja un înlocuitor cu pregătire corespunzătoare în domeniu, poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
dreptate, căci s-a pus problema organizatorică a oportunității de a mai menține catedra. Deși în momentul în care eu am renunțat aveam deja un înlocuitor cu pregătire corespunzătoare în domeniu, poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
eu am renunțat aveam deja un înlocuitor cu pregătire corespunzătoare în domeniu, poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Clujul natal, după generația lui Blaga, D.D.Rosca, Liviu Rusu, daca nu ar fi avut loc catastrofă comunismului postbelic! Dar omul e sub vremi și dl. Balotă, după ce fusese, din anul al patrulea de facultate, preparator la psihologie pe lînga catedră lui Stefănescu-Goangă, a avut parte de slujbe pasagere la Cluj, apoi, din 1954, prin înaltă protecție a unui fost coleg de liceu, una la București, de funcționar - datorită poliglotiei sale - la un Centru de Documentare Medicală. I se acrise de
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
culturi filosofice, încadrate în tradiția culturii umaniste. Dintr-o altfel de perspectivă, cam aceeași chestiune fundamentală e discutată în studiul Eclectismul că maladie filosofica. Aici apare, în prim plan, ideea că istoricii filosofiei nu sînt, de fapt, filosofi. Filosoful de catedră e asimilat cu situația unui ghid de muzeu. De aici primejdia cameleonismului filosofic, profesorul expunînd detașat toate operele filosofilor. Ba chiar P.P.Negulescu, unul dintre descendenții lui Maiorescu, socotea, într-o carte a sa (la origine un curs universitar) că
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
De fapt însă istoricul filosofiei are totdeauna propria să filosofie, încît opinia lui Negulescu este o aspirație iluzorie. Expunînd opera altor filosofi mari, o face din perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
opera altor filosofi mari, o face din perspectiva propriei filosofii. Dar, neîndoielnic, există primejdia (asemenea unei maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru realizarea unității naționale. Tatăl său fusese vicetribun în oastea lui Axente Sever, iar după mama era nepotul mitropolitului Al Sterca Sulutiu, cel care spunea că numai moartea îl va
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]