616 matches
-
fabrici de petrol, un herăstrău de apă, o fabrică de lumânări de stearină, o fabrică de prelucrare a lemnului, o școală de băieți deschisă în 1862, una de fete deschisă în 1867 și una evreiască, două biserici ortodoxe și una catolică, iar principalul proprietar de pământ era „Societatea de comerț și industrie a petroleului Moinești-Tazlău-Solonțul”. La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului mai funcționau și comunele Văsâești (în aceeași plasă) și Valea Arinilor (în plasa Trotușul a aceluiași județ). Comuna
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
de piatră Centru Monument Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru Izvor, Biserica Veche Valcinet, Biserica Nouă Valcinet, Biserica Pietroasa, Mănăstirea Pietroasa, Biserica Rotundu, Mănăstirea Baia Borsa, Biserica Baia Borsa, Schitul Vinișorul), Capelă Spital, 6 catolice (Biserică Birt, Biserica Râturi, Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de Onoare al orașului,prof.Paul Pteancu,director al școlii din 1947,prelat Papal Ludovic Vida. Printre cei mai renumiți absolvenți se numără Gheorghe Chiș, membru al Academiei Române și al Uniunii Astronomice Internaționale,Monseniorul Cosma,prelat papal,rectorul Misiunii Greco Catolice române din Paris,prof.univ.Salvator Cupcea,întemeietorul școlii clujene de psihologie și director al Institutului de Igienă și Sănătate Publică din Cluj(din 1949),prof.uni.dr.Ioan Chindriș,directorul Bibliotecii Academiei Române,prof.univ.Ioan Condor,președinte al Curții de Conturi
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
germanilor și austriecilor severineni în Uniunea Sovietică. Supravițuitorii din lagărele de muncă sovietice vor fi expulzați în Germania și Austria, numai o mică parte revenind în Severin. Din această cauză, practic comunitatea luterană severineană (formată din germani) dispare iar cea catolică (în mare parte constituită din austrieci) deși redusă numeric supraviețuiește datorită altor etnii care o compun (cehi, unguri, italieni, polonezi, etc). Din pricina foametei provocate de seceta teribilă din 1946, în ziua de 15 martie 1947, sub deviza guvernului Petru Groza
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Ionescu și mulți alții. Cert este că în evul mediu a trăit aici o importantă populație de negustori germani. Numele orașului vine de la toponimul râului Neamț. În sprijinul acestei idei sunt și însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Tîrgu Neamț, în 1646, nota: "„orașul este așezat lângă un râu ... , de la care își ia numele”" (Călători străini prin Țările Române, tomul V, 1973). De la orașul Neamț și-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamț, respectiv Mănăstirea Neamț
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Păgubeni și Poiana Uzului, cu 3968 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 41 de elevi deschisă în 1864 la Dărmănești, cinci biserici ortodoxe (două la Dărmănești și câte una în celelalte sate cu excepția satului Păgubeni) și una catolică la Dărmănești, iar principalii proprietari de terenuri erau principele Al. B. Știrbei, Eug. Ghica și statul. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Comănești a aceluiași județ, având 6000 de locuitori în satele Dărmănești, Dărmăneasca, Lapoș, Plopu, Păgubeni, Poiana
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
tăbăcărie, două fabrici de pălării țărănești, una de săpun, una de lumânări de ceară albă, două școli primare de băieți cu 381 de elevi, două școli primare de fete cu 222 de fete, o școală armenească, 11 biserici ortodoxe, una catolică și una armenească. În timpul Primului Război Mondial s-au purtat lupte sângeroase în timpul cărora s-au remarcat medicul Mircea Bruteanu și locotenentul Gheorghe Enescu, alături de alți eroi ai orașului. Tot acum a căzut la datorie, luptând eroic cu o singură mână, legendarul
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen, fiind oficiată de Karl von Wedel, mareșalul curții imperiale, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care și-au pus semnătura pe actul de căsătorie. Principala ceremonie, cea catolică, a avut loc la catedrala orașului, fiind prima căsătorie a unei prințese britanice cu un prinț catolic, după câteva sute de ani. Cea de-a treia ceremonie, cea protestantă, a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
din cartierul genovez Galata. Patriarhatul Ecumenic Ortodox a fost tolerat din prima clipă după cucerire de însuși sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul. La scurt timp după instaurarea puterii otomane au existat chiar convorbiri directe între sultan și patriarh. Bisricile catolice din Galata au primit libertate de funcționare printr-un tratat anterior cuceririi Constantinopol-ului, tratat survenit între sultan și locuitorii creștini, majoritar genovezi, ca răsplată pentru neimplicarea acestora în ajutorarea bizantinilor asediați. La începuturile puterii otomane s-au aciuit sub aripa
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
care se afla un lac. Coborand, la intrarea în sat se găsesc ruinele celei mai vechi fabrici de bere din țară. Aici se fabrica berea "Ciclova". Mai in jos, se află ștrandul cu apă termală. În sat se află Mănăstirea catolica Maria Ciclova (cunoscuta si sub numele de "Mănăstirea de pe Cleanț", construită în jurul anului 1800). În mijlocul satului se află biserica ortodoxă cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", o biserica veche, dar bine întreținută. Biserica are trei clopote de dimensiuni diferite din cupru
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
comuna purta denumirea de "Mogoșești", făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Mogoșești și Muncelu de Sus, având în total 1797 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, două biserici ortodoxe și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în aceeași plasă, având 1996 de locuitori în satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria (sau Satu Nou). Imediat după al Doilea Război Mondial, regimul comunist a impus schimbarea numelui satului Principesa Maria
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
motive religioase, dar și politice, geografice și culturale, între biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (ortodoxă) s-a produs, gradual, o separare oficializată în 1054 , cunoscută sub numele de Marea Schismă. În urma acestui eveniment, atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică se consideră a fi singura biserică universală (καθολικι - catolică sau „universală”) și apostolică, ca și deținătoarea dreptei credințe (Ορθόδοξια - ortodoxă). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodoxă pune accentul pe puritatea credinței, de unde diferența de nume
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
plan bisericesc cât și familial. În anul 1762 Turnu era un înfloritor târg al comitatului Cenad de el aparținând ca filiale ale parohiei romano - catolice și târgurile Bătania și Pecica. În 1850, la Turnu funcționau două școli confesionale, una romano - catolică maghiară cu 75 de elevi și una greco-orientală a sârbilor și românilor cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau înscrise 2.368 de persoane, dintre care: 1.453 maghiari, 495 români, 332 sârbi, 51 nemți
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Gherăești și Leucușeni, având în total 1756 de locuitori, ce trăiau în 437 de case. În comună funcționau o școală primară cu 23 de elevi, o biserică ortodoxă și una catolică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2120 de locuitori în satele Gherăești și Ferdinand. În 1931, i s-a alipit și satul Pildești de la comuna desființată Pildești. După al Doilea Război Mondial, satul Ferdinand a primit
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
sat în comuna Bistra din județul Maramureș, Transilvania, România. Satul este situat la sud de granița cu Ucraina. În partea de nord-vest a satului Valea Vișeului, râul Vișeu se varsă în Tisa. În sat există o biserică ortodoxă și una catolică. Valea Vișeului este un important nod feroviar în județul Maramureș, satul având legături directe cu unele dintre principalele orașe din România, cum ar fi București, Timișoara, Cluj sau Mangalia (doar vara). În trecut, exista și un tren care lega satul
Valea Vișeului, Maramureș () [Corola-website/Science/301597_a_302926]
-
teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
era formată din satele Căușeni, Ghidion, Nistrea, Slobozia și Vadu Vejei, având în total 2944 de locuitori ce trăiau în 611 case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, populația fiind de 1502 locuitori. Satul Vadu Vejii nu mai este consemnat începând cu 1931. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
rezista mai mult împotriva cotropitorilor. Sașii au numit satul Neudorf (dupa unii ei nu au făcut altceva decât au tradus în germană denumirea latină a satului care era NOUA VILLA). În afară de biserica evanghelică în sat mai sunt două biserici: una catolică (aflată în paragină în ultimii 50 de ani) și una ortodoxă. Populația satului a fost în continuă creștere pînă în anul 1989 cînd în România au avut loc mari schimbări politice. Atunci în sat trăiau cca. 1500 de oameni. Populația
Nou Săsesc, Sibiu () [Corola-website/Science/301723_a_303052]
-
stând mărturie vie în favoarea existenței pe meleagurile noastre, a unei culturi străvechi, unitare și în continuă dezvoltare. Începuturile muzicii calviniste la noi sunt strâns legate de apariția și răspândirea protestantismului elvețian în Ungaria. Diferența între muzica bisericească reformată și cea catolică este clară, chiar dacă cele două izvoresc dintr-o sursă comună. Marea noutate a reformei a fost introducerea cântării comune în cadrul liturghei. În locul cântecelor latine au devenit folosite cele în limba maghiară. În perioada comunistă cenzura a influențat și tipărirea cărților
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
mărturii de așezare română. Pe la 1227 pe locul actualei urbi se presupune că a fost cetatea Milcovia - Civitas de Mylco, sediul Episcopiei catolice de Milcov, a cumanilor. După Neagu Djuvara ar fi fost vorba de o adevarată capitala a Cumaniei catolice ce se constituise în sudul Moldovei. Ea a fost însă curând distrusă de Marea invazie mongola, din 1241. Mai tarziu au fost prezenți în zonă și cavalerii teutoni care au ridicat aici o cetate, Kruceburg (Kreuzburg?) pe dealul Sârbă. Pe
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
total 2089 de locuitori ce trăiau în 542 de case. În comuna existau două școli mixte, una la Buhociu Mare și una la Satu Nou, având în total 40 de elevi (dintre care 6 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Siretu a aceluiași județ, având 2800 de locuitori în satele Bejghiru, Buhocel, Buhociu, Coteni (preluat de la comună Tamași), Dospinești (preluat de la comună Săucești) și Furnicari. Din 1931, comuna avea în compunere satele
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
50 de fierăstraie de apă, 4 pive de bătut sumane 11 mori de apă, o morișcă de apă pentru măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug. Ghica, N. Ghica și prințul Al. B. Știrbei. Anuarul Socec din 1925 îi consemnează o populație de 3360 de locuitori în satele Brusturoasa, Burucnișu, Camianca, Ciugheș, Cuchinișu, Palanca, Popoiu
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori (majoritar maghiari). În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori. Fosta comună Boșoteni avea acum numele de Enăchești, după
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]