2,183 matches
-
momentul înălțării pâinii și a potirului de vin... Este greu să citești Eseurile ca și cum acest om n-ar fi trăit așa; greu, de asemenea, să privești aceste fapte și gesturi ca și cum Montaigne n-ar fi scris niciodată nici un singur rând... Catolicismul filosofului presupune consimțirea la regula jocului, supunerea față de legea comună a țării în care trăiește. Pe pământ musulman, Montaigne ar fi arătat, probabil, fidelitate față de religia lui Mohamed; la Persepolis, ar fi fost mazdeean; la Geneva, cu un veac mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fățarnic, nici ateu sau anticlerical: laic, zice el, așadar conștient că religia acționează asemeni unui ciment social, o ocazie comunitară utilă funcționării oricărei societăți. Religia catolică este o piesă a edificiului său politic conservator. 18. Un epicurism creștin. Fie, așadar, catolicismul dar, cu siguranță, nici vorbă de credință oarbă, de abdicare de la orice spirit critic... Astfel încât putem consimți la opțiunea îndeobște admisă de critică: un Montaigne fideist. Desigur, fideistul afirmă necesitatea de a te mulțumi cu credința și de a refuza
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înainte de Fenerbach, Montaigne afirmă că omul și-l reprezintă pe Dumnezeu după propria-i imagine, incapabil să gândească altfel decât pornind de la sine însăși. Insist să numesc poziția lui Montaigne un epicurism creștin. Oximoron foarte util pentru a clarifica acest catolicism moderat: creștin pentru că e catolic și moderat datorită opțiunii epicuriene. Pentru că Montaigne nu acceptă idealul ascetic al religiei. El vrea să-și spună Tatăl Nostru al său, să asiste la slujba religioasă, să depună câte un ex-voto, să cheme un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Constant Martha, Le poème de Lucrèce, Hachette, fără dată, dar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea. Autorul consideră că Lucrețiu nu poate fi acceptat din punct de vedere moral, precizează că nu aderă la teoriile lui, mărturisește că aparține catolicismului de cea mai bună tradiție, fapt pentru care a și fost răsplătit cu premierea de către Academia Franceză. Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Philosophumena sau refutația tuturor ereziilor Origene, Contra lui Celsius După 251: moartea lui Origene Pe la 301: Porfir publică Eneadele lui Platon 306: nașterea lui Constantin 312: convertirea lui Constantin 337: moartea lui Constantin 354: nașterea lui Augustin 360: sub Teodosie, catolicismul devine religie de stat 387: viziunea lui Augustin în grădina din Ostiaî!) 392: Teodosie interzice cultul păgân Persecuții, vandalisme, martiriul păgânilor. 396: Augustin episcop al Hipponiei 397-401: Confesiuni Pe la 401: Fericirea conjugală și Virginitatea consacrată. 412-427: Cetatea lui Dumnezeu 430
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic, creștin, și cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit, care dictează, și Diogene din Sinope, și dolorismul, și dorința, și durerea, edificarea sinelui, ediții ale Eseurilor, educația sa, emotiv
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de stat, Teodosie, codul, totalitarism, violențe autodafeuri, dispariții de lucrări, corpus cimic, corpus ciremaic, Democrit, Epicur, PSIHANALIZĂ acte ratate, denegația freudiană, idealul eului, inconștient, introspecție, lapsus, pulsiunea morții, sublimare, RELIGIE Apostoli, Matei, Petru, și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia, purificat, și răul, religie a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt de neconceput alte ideologii în afară de cea a consumului. Un hedonism neolaic, indiferent orbește față de orice valoare umanistă și care s-a înstrăinat orbește de științele umane. Ideologia anterioară, dorită și impusă de putere, era, după cum se știe, religia: iar catolicismul era, într-adevăr, la nivel formal, unicul fenomen cultural care îi „omologa” pe italieni. Acum, acesta a devenit concurent al acelui nou fenomen cultural „omologator”, care este hedonismul de masă: iar de câțiva ani, în calitate de concurent, noua putere a început
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
adevăr, la nivel formal, unicul fenomen cultural care îi „omologa” pe italieni. Acum, acesta a devenit concurent al acelui nou fenomen cultural „omologator”, care este hedonismul de masă: iar de câțiva ani, în calitate de concurent, noua putere a început să lichideze catolicismul. Căci nu este nimic religios în modelul Tânărului Bărbat și al Tinerei Femei propuse și impuse de către televiziune. Ei sunt două Persoane ce prețuiesc viața numai prin Bunurile de consum pe care ea le oferă (și, se înțelege, încă se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să mai fac pe cineva fascist (chiar dacă, uneori, tentația este puternică); pe de altă parte, evit să mai fac pe cineva catolic. Toți italienii au unele trăsături fasciste sau catolice. Dar să ne acuzăm pe rând de fascism și de catolicism - privilegiindu-i pe acei toți, care deseori sunt neglijabili - ar deveni un joc dezagreabil și obsesiv. Tu, dintr-un vechi și acritic automatism - și cu siguranță că nu fără grație și prietenie -, ți-ai permis să mă faci „catolic” (tocmai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
hindusă, una sălbatică. Tu te referi la sexofobia Sfântului Pavel (care - lucru nu complet negat chiar de către gânditori catolici mai avansați - se pare că era homosexual), dar sexofobia Sfântului Pavel nu este catolică, ci iudaică. Prin intermediul său, ea trece la catolicism (dacă se poate vorbi despre catolicism la Sfântul Pavel), și cu asta basta. Astăzi, sexofobia catolică, contrareformistă, este cea a tuturor religiilor oficiale. Eu mă disting clar de ea, în primul rând pentru că, în copilărie, nu am avut o educație
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la sexofobia Sfântului Pavel (care - lucru nu complet negat chiar de către gânditori catolici mai avansați - se pare că era homosexual), dar sexofobia Sfântului Pavel nu este catolică, ci iudaică. Prin intermediul său, ea trece la catolicism (dacă se poate vorbi despre catolicism la Sfântul Pavel), și cu asta basta. Astăzi, sexofobia catolică, contrareformistă, este cea a tuturor religiilor oficiale. Eu mă disting clar de ea, în primul rând pentru că, în copilărie, nu am avut o educație catolică (nici măcar nu am luat prima
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
gândirii (la rândul său improvizate pe un plan prin definiție subcultural, în care ideologiei marxiste îi sunt aplicate la nimereală nu exigențele sociologiei marxiste, ci ale sociologiei la modă, plus reziduurile și oribilele locuri comune ale umanismului defetist și ale catolicismului). Cu o insistență oarbă, ce îl gratifică pe el și îi șantajează pe ceilalți, intelectualul italian mediu nu scapă nici o ocazie de a se arunca cu noblețe în apărarea unei întregi serii de cauze de-acum recunoscute de întregul corp
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de ontologică, încât nu merită să fie aprofundată. Nu se caută legături între dialect și cultura populară; se ignoră sedimentarea de coduri de comportament datorate unor civilizații precedente; se consideră pur teoretic și „îndepărtat” aportul unor culte anterioare la un catolicism care a fost întotdeauna religie de clasă etc. etc. Acel ceva „diferit din punct de vedere corporal” ce definește o persoană din popor este complet refulat, sau acceptat la nivel comic. Artiștii „naivi” pot, într-un anumit sens, să acrediteze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
indisolubil, înseamnă că antiteza textelor (catolic și moralist primul, umanist și individualist al doilea etc.) este o antiteză istorică al cărei sens este parțial. Într-adevăr, în primul rând, toate civilizațiile țărănești nu sunt doar catolice: nu există întrerupere între catolicism, creștinism, păgânism, religii primitive. În al doilea rând, nu sunt naționale: ele se inserează într-un context transnațional, încă și mai vast decât „lumea a treia”. În încercarea de a răspândi sau de a întemeia mai bine conștiința „culturii claselor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cum este cazul Istoriei presei românești de N. Iorga, lucrare ce se bucură de o prezentare nu prea elogioasă, din pricina poziției autorului, care omite - în mod voit, se crede - numeroase publicații importante. Bine primită este, însă, cartea lui Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc în Transilvania. Francisc Matas semnează versuri, Al. Ciura proză, iar B. Morariu scrie despre Învierea lui Isus și... Renan. I. Frollo e autorul articolului Religie și naționalism. Medalioane sunt dedicate lui Pascal, Byron, Avram Iancu, Gh. Lazăr. Alți colaboratori
ALBINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
responsabil (Ovidiu Pecican) 19 In honorem Alexandru Zub (Alexandru-Florin Platon) 21 IMPERII, CONFESIUNI Anul 1204 în istoria Europei: un bilanț (Șerban Papacostea) 27 Aliați nord-dunăreni ai Imperiului latin de la Constantinopol: regii cumani Jonas și Soronius (Ovidiu Pecican) 37 Ortodoxie și catolicism în spațiul extracarpatic în evul mediu. Observații pe marginea unei relații conflictuale (Flavius Solomon) 43 Geneza națiunilor medievale în Europa Est-Centrală. Câteva repere istoriografice (Aurelia Felea, Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE CU OCHII CELORLALȚI Cauze ale părăsirii Moldovei de către armeni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vlaho-bulgaro-cumane, și, respectiv, 1241, momentul marii invazii tătaro-mongole. Practic, de aici înainte, știrile în care se vorbește despre români devin mai consistente, semn că balanța etnică începea să încline în folosul acestora. • Ibidem, p. 221. • Ibidem, p. 220. ORTODOXIE ȘI CATOLICISM ÎN SPAȚIUL EXTRACARPATIC ÎN EVUL MEDIU. OBSERVAȚII PE MARGINEA UNEI RELAȚII CONFLICTUALE Flavius Solomon „... După pilda sfinților regi și principi, care prin binefacerile și daniile lor au crescut și au sporit în multe chipuri închinarea și slujba către Dumnezeu, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
papalității în legătură cu cele două principate, de la sud și, respectiv, est de Carpați. Să ne amintim, aici, că, patru decenii mai devreme, în octombrie 1345, papalitatea, prin vocea lui Clement IV (1342-1352), nu își ascundea satisfacția la vestea despre convertirea la catolicism a curții domnești muntene, care, potrivit papei, ajunsese să cunoască drumul adevărului „scuturând și lepădând de la ei cu totul sămânța schismei și celelalte rătăciri cu care dușmanii mântuirii omenești ținuse împresurate inimile lor“4. Această convertire, rămasă, ca și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moldova în legătură cu implicarea centrelor bisericești slave de la sud de Dunăre 16. Observații similare, în care se face trimitere la o perioadă de început a creștinismului românesc marcată de lipsa unor instituții ecleziastice superioare, dar și de oscilația între ortodoxie și catolicism, se regăsesc și în alte surse, fie în documente ale curiei papale, cum ar fi des invocata scrisoare a lui Grigore IX din 14 noiembrie 123417, fie în • N. Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din arsenalul politic al celor dintâi domni munteni și moldoveni nu au lipsit nici gesturi care, la un moment dat, păreau chiar a lăsa deschisă opțiunea între creștinătatea orientală și cea occidentală - să reamintim aici, pentru Țara Românească, convertirea la catolicism a principelui Nicolae Alexandru, iar pentru Moldova legăturile strânse cu Biserica Romei ale domnilor Lațcu I și Petru I - de la cumpăna secolelor XIV-XV, mai întâi la sud, iar mai apoi și la est de Carpați, se poate vorbi despre afirmarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
replică a deja amintitei Episcopii a Cumanilor, distrusă la 1241 de către mongoli 37. Și înființarea altor două dioceze catolice în Moldova, la Siret (1371) • Foarte selectiv: I. Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931 (în continuare: Ferenț, Cumanii); Gheorghe Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârșitul veacului XIV, București, 1942; Wladysław Abraham, Biskupstwa lacinskie w Moldawii w wieku XIV i XV, în „Kwartalnik Historyczny“, Warszawa, 16, 1902; Carol Auner, Începutul episcopatului de Bacău, în „Revista Catolică“, București, 1912, nr. 3; idem, Episcopia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
păzește calea spre pomul vieții 4. Din perspectivă interconfesională și istorică, teologul Dumitru Stăniloae afirmă că unele curente au încercat să reducă importanța statului: pe de o parte Bisericile neoprotestante au transformat statul în Biserică, iar pe de altă parte, catolicismul a transformat Biserica în stat, ambele cazuri conducând ori la anarhie, ori la dispariția Bisericii 5. Concluzia teologului este că numai ortodoxia poate oferi calea corectă privind întemeierea raporturilor cu statul de-a lungul timpului: „Astfel, între Biserică și Stat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și sălbatice, anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura și moartea protestanților. „Tom, Tom, the piper's son, / Stole a pig, and away did run! / The pig was eat, / And Tom was beat, / And Tom went crying / Down the street“. CÎntecel din secolul al XVIII-lea, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din păcate - câte-un cap de sus. Nostalgia parului totemic, din vremea lui Țepeș, e foarte puternică și azi. Și ar mai fi ceva, legat de obediență. Amintea Marius de situația spirituală românească În comparație cu țările din jur - Polonia, Ungaria... Totuși, catolicismul nu este ortodoxism... Marius Jucan: Exact. Ștefan Borbély: Haideți să discutăm lucrurile acestea pe față. Iertați-mi această blasfemie, Însă unde a reușit educarea impecabil este la nivelul clerului și al Bisericii Ortodoxe - care nu s-a opus demolărilor de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]