3,300 matches
-
obiecției de neconstituționalitate, arată că sesizarea de neconstituționalitate nu îndeplinește una dintre condițiile fundamentale de admisibilitate, respectiv condiția obiectului controlului de constituționalitate. Criticile formulate de autorii sesizării au un caracter pur formal și general, fără să evidențieze un raport de cauzalitate între prevederile legii supuse controlului de constituționalitate și presupusele vicii de neconstituționalitate determinate de nerespectarea Legii fundamentale. De asemenea, se mai arată că, având în vedere că argumentele prezentate de autorii sesizării au caracter general (tipizat) și nu sunt formulate
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
debitorul este persoană juridică și numai în cadrul procedurii insolvenței. În ceea ce privește condițiile răspunderii, Curtea a arătat că răspunderea civilă în discuție presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) săvârșirea unei fapte ilicite, (ii) existența prejudiciului, (iii) existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și (iv) vinovăția făptuitorului, iar, în conformitate cu dispozițiile Codului civil [art. 1.357 alin. (1)], cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare și, prin
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență; (ii) simplul fapt că nu s-ar fi ținut contabilitatea potrivit legii nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență; (iii) normele juridice care reglementează organizarea și ținerea evidențelor contabile sunt cuprinse în Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
ținerea contabilității nu este producătoare de prejudicii, nu este suficientă simpla existență a neținerii contabilității în conformitate cu legea, ci mai este necesar ca prin această faptă să se fi produs starea de insolvență, adică să existe o legătură de cauzalitate între faptă și starea de încetare a plăților, faptă ce poate constitui nu doar o faptă ilicită din punct de vedere civil, ci poate realiza conținutul infracțiunii de bancrută frauduloasă sau al unor infracțiuni ori contravenții la regimul fiscal; (vi
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
infracțiunii de bancrută frauduloasă sau al unor infracțiuni ori contravenții la regimul fiscal; (vi) pentru ca nerespectarea prevederilor referitoare la evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, este necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a legăturii de cauzalitate între faptă și intrarea în insolvență a debitoarei; (vii) întrucât acțiunea necesită stabilirea unei legături de cauzalitate între fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
prevederilor referitoare la evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, este necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a legăturii de cauzalitate între faptă și intrarea în insolvență a debitoarei; (vii) întrucât acțiunea necesită stabilirea unei legături de cauzalitate între fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără a se concretiza modul în care această faptă a dus la insuficiența activelor; (viii) indiferent dacă este
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale (Decizia nr. 370 din 3 iunie 2021, precitată, paragraful 28). ... 20. În ceea ce privește legătura de cauzalitate, Curtea a reținut că între fapta ilicită și prejudiciu (starea de insolvență, în terminologia legii) trebuie să existe o relație directă de la cauză la efect, în sensul că lipsa disponibilităților se datorează faptei prevăzute de lege, neintrând în domeniul
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
debitorului. Or, conform dispozițiilor criticate, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată/suportat de membrii organelor de conducere și/sau de supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. Săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele prevăzute limitativ
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
expres, așa cum este în cazul art. 53 alin. (1), art. 52 alin. (2) sau art. 80 alin. (1) din Codul muncii. În plus, nu poate fi ignorat faptul că pot exista situații în care lipsa prestării muncii are o cauzalitate obiectivă, străină de voința angajatorului, precum în ipoteza în care măsura plasamentului a fost revocată și nu există un alt copil cu privire la care să se fi instituit o atare măsură. De altfel, nu se poate susține nici că
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
constituțional, în sensul că situația prezumției relative trebuie dovedită sub aspectul probării faptului neconformării obligației, precum și a celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăția. Față de această împrejurare, se susține că sintagma „atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă“ este contrară principiului prezumției de nevinovăție și principiului egalității în fața legii. ... 6. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt doar menționate dispozițiile constituționale
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
civile delictuale pentru faptele ilicite reglementate la art. 169 alin. (1) lit. d) teza întâi din Legea nr. 85/2014 - ținerea unei contabilități fictive, provocarea dispariției unor documente contabile sau neținerea legală a contabilității -, respectiv dovedirea culpei și a legăturii de cauzalitate dintre faptele precizate și prejudiciu - elemente de natură subiectivă, care altfel ar fi fost extrem de dificil de dovedit. Reglementarea prezumției relative nu este de natură să înfrângă principiile constituționale privind egalitatea în fața legii sau prezumția de nevinovăție, câtă
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
care au următorul cuprins: „(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: [...] d) [...] În cazul nepredării
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: [...] d) [...] În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă;“. ... 12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii civile și ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. De asemenea, având în vedere referințele
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
3) și (5), art. 53 și art. 56 din Constituție, se arată că autorii acesteia reclamă în mod formal nerespectarea prevederilor constituționale fără a argumenta respectivele abateri sub forma unui conținut concret și efectiv, cât și a unui raport de cauzalitate care să determine relevanța din punct de vedere constituțional. Astfel, după cum reiese din jurisprudența Curții Constituționale, criticile de neconstituționalitate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, iar invocarea prevederilor Legii fundamentale pretins a fi încălcate nu trebuie să aibă
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
măsuri specifice pentru revenirea la starea de normalitate la nivelul obiectivului Mina Salina Praid. (2) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului implementează măsurile necesare, ținând cont de recunoașterea de către autoritățile publice competente a naturii evenimentului și a legăturii de cauzalitate directă dintre inundații și pagubele suferite de operatorii economici afectați. (3) Măsurile prevăzute la alin. (2) se implementează prin intermediul unor scheme de ajutor de stat și de minimis elaborate cu respectarea art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța
HOTĂRÂRE nr. 530 din 2 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298511]
-
Omului în materia principiilor menționate în susținerea excepției, arată că dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 sunt constituționale, întrucât, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate, judecătorul-sindic nu pronunță o hotărâre în baza prezumției de cauzalitate între faptă și prejudiciu, ci are obligația, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de procedură civilă, să stabilească situația de fapt în baza unui probatoriu complex - dezbaterea asupra tuturor împrejurărilor cauzei, prezentarea apărărilor și susținerea părților - și numai după aceea
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
care au următorul cuprins: (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: [...] d) au ținut o
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
fapte: [...] d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă; ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) cu privire la principiul prezumției de nevinovăție și
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
privește condițiile răspunderii prevăzute de art. 169 din Legea nr. 85/2014, prin jurisprudența antereferită, Curtea a arătat că răspunderea civilă întemeiată pe dispozițiile acestui articol de lege presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, existența prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția făptuitorului. Totodată, în conformitate cu art. 1.357 alin. (1) din Codul civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare“ , iar astfel faptele
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
se face dovada că persoana în cauză a încălcat o obligație contractuală. În acest sens sunt și prevederile criticate în cauză, potrivit cărora, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă, prezumția fiind relativă. ... 15. Cu privire la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, prin Decizia nr. 370 din 3 iunie 2021, precitată, paragrafele 24 și următoarele, Curtea
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență. Așadar, simplul fapt că nu s-ar fi ținut contabilitatea potrivit legii nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență. ... 16. În acest context, Curtea a observat că normele juridice care reglementează organizarea și ținerea evidențelor contabile sunt cuprinse în Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
privind ținerea contabilității nu este producătoare de prejudicii, nu este suficientă simpla existență a neținerii contabilității în conformitate cu legea, ci mai este necesar ca prin această faptă să se fi produs starea de insolvență, adică să existe legătură de cauzalitate între faptă și starea de încetare a plăților. Această faptă poate constitui nu doar o faptă ilicită din punct de vedere civil, ci poate constitui conținutul infracțiunii de bancrută frauduloasă sau al unor infracțiuni ori contravenții la regimul fiscal. Astfel
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
al unor infracțiuni ori contravenții la regimul fiscal. Astfel, potrivit art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, criticat în speță, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă admis de lege. Referitor la acest caz de angajare a răspunderii persoanelor care au contribuit la insolvența debitorului, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
și poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă admis de lege. Referitor la acest caz de angajare a răspunderii persoanelor care au contribuit la insolvența debitorului, Curtea a reținut că prezumția de existență a culpei și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu există numai în ceea ce privește faptele ilicite comise după intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014, cu respectarea art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Totodată, Curtea a învederat și faptul că, în orice procedură
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
majoritară era în sensul antrenării răspunderii, concluzia se întemeia însă pe o prezumție judecătorească. În noua reglementare, prezumția este una legală, astfel încât, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă, astfel încât autorul faptei o poate răsturna prin predarea contabilității. Pentru ca nerespectarea prevederilor referitoare la evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, Curtea a reținut ca fiind necesară
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]