4,021 matches
-
pășeau deja pe strada Mese. Ajungând autocrator, Andronic III a dat frâu liber înclinațiilor sale. În ciuda unei anumite culturi și a inteligenței sale, el era un om nestăpânit și violent. Fiind un spirit războinic, el a condus personal în luptă cavaleria nu o singură dată, iar pe mopnedele sale a poruncit să fie reprezentat în armură. Andronic III se simțea stingherit de eticheta curții, era foarte înfumurat și credea în bunăvoința lui Dumnezeu față de dânsul până într-atât, încât, lăsându-se
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]
-
Григорьевич Шкуро" ("Шкура"); ucraineană: " Андрій Григорович Шкуро ") 7 februarie 1887 - 16 ianuarie 1947) a fost un general-locotenent al Armatei Albe. s-a născut în stanița Pașkovskaia, în apropierea orașului Yekaterinodar într-o familie de cazaci. Șkuro a absolvit „Școala de cavalerie Nicolaev” în 1907 și a fost repartizat în cadrul Armatei cazacilor din Kuban. În timpul primului război mondial, Șkuro a fost numit comandant unei unități specializată în războiul de gherilă, în fruntea cărora a executat o serie de acțiuni îndrăznețe în spatele liniilor
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
de Denikin, el a devenit comandantul brigăzii cazacilor din Kuban, ale cărei efective au crescut rapid până la cele ale unei divizii. Șkuro a fost avansat la gradul de general-locotenent în mai 1919, fiind numit la comanda unui întreg corp de cavalerie căzăcească. Șkuro a fost un lider militar carismatic și îndrăzneț și deși bravura sa friza nesăbuința, (a fost rănit de mai multe ori), el era recunoscut și pentru înțelepciunea strategică. Cu toate aceste, numeroși lideri ai Armatei Albe l-au
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
a răzbuna moartea tatălui său. Asediul Riverrunului este condus de Jamie Lannister, în timp ce lordul Tywin își ține armata în sudul râului Trident, pentru a-l împiedica pe Robb să avanseze către Debarcaderul Regelui. Cu o mișcare îndrăzneață, Robb își desparte cavaleria și infanteria, prima trimițând-o spre Riverrun, iar a doua spre armata lui Tywin. Tywin, căruia i se alătură eliberatul Tyrion, respinge pedestrimea lui Robb, dar descoperă prea târziu că aceasta era doar o momeală. Curând după aceea, forțele lui
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
, conte de Palota, principe de Antrodocco (n. 3 februarie 1759, Fénétrange/Finstingen, Lorena - d. 26 decembrie 1831, Viena), a fost un general de cavalerie austriac. După ce a absolvit colegiul din Pont-à-Mousson, Frimont a intrat în 1776, ca simplu soldat, în Regimentul austriac de husari Nr. 8 „von Tersztyánszky“. În timpul războiului pentru succesiune din Bavaria (1778-1779) a fost înaintat la gradul de locotenent, iar în timpul
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
simplu soldat, în Regimentul austriac de husari Nr. 8 „von Tersztyánszky“. În timpul războiului pentru succesiune din Bavaria (1778-1779) a fost înaintat la gradul de locotenent, iar în timpul războiului contra turcilor, în 1789, a fost înaintat la gradul de căpitan de cavalerie ("Rittmeister"). Din 1792 până în 1800 s-a distins de mai multe ori în primul Războaiele napoleoniene, în special la Mannheim, astfel că a fost avansat comandant al noului regiment de vânători călare "Anton Mignot de Bussy". În 1796, pe când era
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
până în 1800 s-a distins de mai multe ori în primul Războaiele napoleoniene, în special la Mannheim, astfel că a fost avansat comandant al noului regiment de vânători călare "Anton Mignot de Bussy". În 1796, pe când era doar căpitan de cavalerie, după luptele de la Frankenthal a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia ("Maria-Theresia-Orden") în rang de cavaler. În campania din 1800, s-a distins în Bătălia de la Marengo din 14 iunie 1800, în apropierea localității italiene Alessandria, în calitate de comandant al cavaleriei
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
cavalerie, după luptele de la Frankenthal a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia ("Maria-Theresia-Orden") în rang de cavaler. În campania din 1800, s-a distins în Bătălia de la Marengo din 14 iunie 1800, în apropierea localității italiene Alessandria, în calitate de comandant al cavaleriei, fapt pentru care, în anul următor a fost avansat la gradul de general maior. În războiul din 1805 a slujit din nou Italia. Vitejia sa dovedită în Bătălia de la Caldiero i-a adus laudele Arhiducelui Carol, duce de Teschen. Ca
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
Italia. Pentru chibzuința și curajul de care a dat dovadă în bătălia de la Fontana Fredda, a primit a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia ("Kommandeurskreuz des Militär-Maria-Theresienordens") în rang de comandor. În 1812 a comandat în Rusia o divizie de cavalerie din cadrul Corpului de armată "Karl Philipp Fürst zu Schwarzenberg". În 1812 a fost avansat general de cavalerie și numit la comada Corpului de armată "Carl Philipp von Wrede", al 5-lea Corp de armată din Armata de arme întrunite. Alături de
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia ("Kommandeurskreuz des Militär-Maria-Theresienordens") în rang de comandor. În 1812 a comandat în Rusia o divizie de cavalerie din cadrul Corpului de armată "Karl Philipp Fürst zu Schwarzenberg". În 1812 a fost avansat general de cavalerie și numit la comada Corpului de armată "Carl Philipp von Wrede", al 5-lea Corp de armată din Armata de arme întrunite. Alături de acest Corp de armată a avut un rol esențial la victoriile de la Brienne/La Rothiere și Arcis-sur-Aube
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
reconstitui o forță militară viabilă, astfel că, neamenințată, Prusia se pregătește de război și se alătură Coaliției. Campania se desfășoară în Saxonia, debutând pe 28 aprilie 1813 la Saale și apoi la Weissenfels, în urma căreia Mareșalul francez Bessières, comandant al cavaleriei, este ucis de o ghiulea. Urmează, pe 2 mai, o victorie franceză importantă la Lützen, care însă nu poate fi exploatată, din lipsă de cavalerie. Lipsa cailor, consecință a dezastrului din Rusia, va marca profund soarta acestei campanii. Urmare a
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
aprilie 1813 la Saale și apoi la Weissenfels, în urma căreia Mareșalul francez Bessières, comandant al cavaleriei, este ucis de o ghiulea. Urmează, pe 2 mai, o victorie franceză importantă la Lützen, care însă nu poate fi exploatată, din lipsă de cavalerie. Lipsa cailor, consecință a dezastrului din Rusia, va marca profund soarta acestei campanii. Urmare a victoriei de la Lützen, regele Saxoniei se poate întoarce în capitala sa, Dresda, în timp ce Imperiul Austriac dă semne că s-ar putea alătura Coaliției. Napoleon învinge
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
Mareșalul Oudinot la Gross Beeren, iar Blücher îl bate pe Mareșalul MacDonald la Katzbach. În acest timp, Napoleon atacă "Armata Boemiei" la Dresda, învingând-o și producându-i pierderi grele. O stare proastă de sănătate a Împăratului și lipsa unei cavalerii suficiente permit armatei lui Schwarzenberg să se retragă, evitând distrugerea. Pe 30 august, armata franceză suferă un dezastru, generalul Vandamme fiind învins și capturat, împreună cu două treimi din corpul său de armată la Kulm. În timp ce Napoleon îl bătea pe Blücher
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
Kurban Bayramı. El și-a păstrat alături doar un grup de 30 de oameni din garda personală și s-a pregătit de sărbătoare la cartierul general din satul Ab-i-Derya de lângă Dușanbe. Aici avea să fie surprins de atacul brigăzii de cavalerie bașchire a Armatei Roșii de sub comanda lui Iakov Melkumov (Agop Melkumian). În conformitate cu unele surse, Enver și cei mai mulți dintre oamenii săi au încălecat și au atacat brigada Armatei Roșii. În timpul acestei șarje de cavalerie, Enver ar fi fost răpus de o
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
să fie surprins de atacul brigăzii de cavalerie bașchire a Armatei Roșii de sub comanda lui Iakov Melkumov (Agop Melkumian). În conformitate cu unele surse, Enver și cei mai mulți dintre oamenii săi au încălecat și au atacat brigada Armatei Roșii. În timpul acestei șarje de cavalerie, Enver ar fi fost răpus de o rafală de mitralieră. Yaver Suphi Bey, aghiotantul lui Enver, a scris în memoriile sale că pașa a murit datorită unei răni produse de un glonț care l-a nimerit deasupra inimii. Pe de
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
și s-a ascuns timp de patru zile în satul Chaghan. Ascunzătoarea ar fi fost descoperită de un ofițer al Armatei Roșii care s-a infiltrat deghizat în sat. Enver ar fi fost ucis de însuși Melkumov în timpul șarjei de cavalerie asupra satului. Istoricul David Fromkin susține varianta morții în luptă a lui Enver. El afirmă că, în momentul în care bașchirii au atacat, Enver a atacat călare, cu Coranul strâns în mâna stângă. După încheierea luptelor, trupul decapitat al lui
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
85% din forțele lor armate. Pe front au fost deplasați între 1,6 și 1,8 milioane de soldați, 250.000 de camioane și alte vehicule, 67.000 de piese de artilerie, 4.000 de tancuri și o divizie de cavalerie. Avioanele Luftwaffe erau detașate din cadrul Legiunii Condor, formație de elită, ai cărui militari câștigaseră experiență în timpul războiului civil spaniol (1936 - 1939). Forțele aeriene germane erau reprezentate de 1.180 avioane de vânătoare (în special Messerschmitt Bf 109), 290 bombardiere în
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
germană a folosit vechiul cuirasat "Schleswig-Holstein" pentru bombardarea Westerplatte, o secțiune a Danzigului, care era în stăpânirea Poloniei, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Versailles din 1919. Forțele poloneze au fost reprezentate de aproximativ 800.000 de soldați, inclusiv 11 brigăzi de cavalerie, două brigăzi motorizate, 30.000 de piese de artilerie și 120 de tancuri. Forțele aeriene poloneze au avut aproximativ 400 de avionae, dintre care 160 avioane de vânătoare PZL P.11c, 31 PZL P.7a și 20 P.11a, 120
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
traversat oceanul dorind să cucerească și America. Și pe Noul Continent a repurtat mari succese, fiind angajată la New-York City Opera și Philadelphia, întreprinzând turnee de-a lungul și de-a lațul Statelor Unite cu „Țoșca”, „Aida”, „Andreea Chenier”, „Turandot” și „Cavaleria Rusticana”. A întreprins turnee și în America Latină, la Caracas în Venezuela împreună cu tenorul Ferrucio Tagliavini și baritonul Guelfi, apoi a cântat în Guatemala, Sân Salvador, Porto Rico și Mexico. Între anii 1953-1962 a funcționat că profesoară la Școala de Muzică
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
atins 700.000.000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. Conform planului de mobilizare, România putea mobiliza cinci corpuri de armată (15 divizii, dintre care zece active si cinci de rezervă), două divizii de cavalerie și cinci brigăzi de călărași; în total, o forță de 301 de batalioane (cu 260 de mitraliere); 99 de escadroane (cu 22 de mitraliere) si 227 de baterii (din care două de obuziere grele și nouă de asediu), cu un
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă), contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski), format din o divizie de infanterie și o divizie de cavalerie rusești și Divizia sârbă, cu un efectiv total de circa 30.000 de oameni. Concentrarea trupelor rusești s-a realizat în raionul Medgidia-Peștera, însă cu întârziere, abia la 1 septembrie 1916. Raportul general de forțe era unul foarte bun pentru
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
viscolul puternic care a blocat trecătorile începând cu ziua de 14 noiembrie 1916. Bătălia de la Sibiu s-a desfășurat între 26-29 septembrie 1916, în ea fiind angajate forțele Corpului 1 Armată român (Diviziile 13 și 23 infanterie și Brigada 1 cavalerie) și forțele Armatei 9 germane (Corpul 39 rezervă și Corpul Alpin). Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
octombrie 1916. Obiectivul forțelor germano - austro-ungare era de a trece munții Carpați prin trecătorile Surduc (Lainici) și Vâlcan. În acest scop a fost constituită o grupare comandantă de generalul Paul von Kneussl, compusă din Divizia 11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii de artilerie. Planul de operații german prevedea fixarea de front în pasurile Vâlcan și Surduc și executarea unei duble învăluiri la flancurile dispozitivului românesc. În
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii de artilerie. Planul de operații german prevedea fixarea de front în pasurile Vâlcan și Surduc și executarea unei duble învăluiri la flancurile dispozitivului românesc. În același timp, Divizia 6 Cavalerie trebuia să treacă peste dealul Arcanului și să înainteze spre câmpie, fără a ține cont de rezultatul luptelor din munți, pentru a deschide drumul trupelor care dădeau atacul frontal. Ideea de bază a operațiunilor de acolo a fost și este
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
și să înainteze spre câmpie, fără a ține cont de rezultatul luptelor din munți, pentru a deschide drumul trupelor care dădeau atacul frontal. Ideea de bază a operațiunilor de acolo a fost și este de a deschide drum masei de cavalerie în regiunea deluroasă română, în scopul de a o utiliza apoi, în primul rând, pentru a executa o largă învăluire a grupărilor române care se aflau în fața ei." Atacul german a survenit chiar în preziua în care Marele Cartier General
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]