580 matches
-
atmosfera de familie din căminul unui geometru concediat În timpul ocupației (postul micului dejun cu cicoare și pesmet) ca și prezentarea „modei“ din anii 1943-1944, cînd se purtau pantofi cu tălpi de lemn, apărători pentru urechi și paltoane făcute din pături cazone. Și faptul că odată tata ne-a adus, sub poala paltonului, cu mare risc, niște melasă de la fabrica lui Milisić, unde lucra ca zilier, avea pentru Enciclopedia morților o Însemnătate la fel de mare ca diversiunea militară provocată la Clinica de oftalmologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul taragotului care se prelingea peste cîmpie, și atunci aruncă țigara pe podea și o stinse cu cizma sa de husar căreia Îi fusese desprins pintenul. „Domnilor, sînt gata!“ Aleasă anume pentru simplitatea-i cazonă, scurtă ca ordin, fermă precum o sabie trasă din teacă, dar atît de rece, acel enunț trebuia să fie pronunțat ca o parolă, fără patos, ca atunci cînd spui după o beție: „Noapte bună, domnilor!“. Deși atunci i se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
diferitele secții de poliție pentru a verifica dosare sau mai știu eu ce, parchează la cel puțin două străzi distanță, iar când pleci de aici, te duci jos, la frizerie. Al, frizerul primarului Bowron, te va scăpa de tunsoarea asta cazonă și te va face să arăți mai puțin a polițist. Vreau să-mi dai măsurile tale pentru pulover, cămașă, haină, pantaloni și pantofi și vreau să te întâlnești cu mine la miezul nopții la secția West Hollywood. Voi aduce legenda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
noastră de acuma, Ce a mai rămas din tine? Huma! Doar huma cu de aur fire, Ce, de atâta siluire, Degrabă nici pe ea, o, Doamne, N-o vom cunoaște-n veri și toamne. Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o mină De sfeclă și de nicotină în care
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în care sunt înmormântate Vieți de soră și de frate Tu, preschimbată într-o fermă în care-o mână dură, fermă Se vâră pân’ la cot și-nhață Tot ce am muncit de dimineață Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o gară în care cine vrea coboară, Prin care
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Prin care cine vrea se plimbă Scuipând în datini și în limbă, Schimbată crud de minți demente în cruce de experimente: îți bat piroane-n mâni, picioare, Te stingi și parcă nu te doare, Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!” După simpozion, Grigore Vieru a plecat către Chișinău cu mașina parlamentului, cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Leule? Ce-i asta, Leule?" Până la urmă, acesta, exasperat, i-a replicat: "Domnule general, unitatea mea nu constă dintr-un closet!". Jienescu, după câte știu, înainte de a face școala de pilotaj fusese învățător. Păstrase ceva din asta, era mai degrabă cazon, genul de plutonier major... Nu avea suflet de aviator". * Nadia participă, în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele militare de la
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
începutul anului 1945, mai exact la începutul lunei martie, la București, guvernul Rădescu este schimbat și generalul Vâșinski, care la începutul tratativelor cu regele, s-a purtat manierat, văzând că nu-și poate duce la îndeplinire sarcina politică, folosește comportamentul cazon hotărându-i regelui că România trebuie să execute ceeace hotărăște și ordonă tov. Stalin. După multe frământări, discuții cu generalii sovietici și rege, dar mai cu seamă a alegerilor supravegheate și cu ”îndrumarea” Moscovei s-a ajuns la instalarea noului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
începutul anului 1945, mai exact la începutul lunei martie, la București, guvernul Rădescu este schimbat și generalul Vâșinski, care la începutul tratativelor cu regele, s-a purtat manierat, văzând că nu-și poate duce la îndeplinire sarcina politică, folosește comportamentul cazon hotărându-i regelui că România trebuie să execute ceeace hotărăște și ordonă tov. Stalin. După multe frământări, discuții cu generalii sovietici și rege, dar mai cu seamă a alegerilor supravegheate și cu ”îndrumarea” Moscovei s-a ajuns la instalarea noului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ei își consumă energia divină pentru sufletele noastre, în schimb scriitorii, de cele mai multe ori, își pierd energiile gonflabilizându-și orgoliile. Nu-mi place să mă înregimentez unei generații, în "sânul" unei grup cu astfel de indivizi probabil că-i o viață cazonă, de multe ori ești obligat să-i lustruiești cizmele rivalului tău, celui care abia așteaptă să te arunce peste gard. Și atunci cum mai dispui de libertatea... faptelor tale? Prefer să rămân în compania personajelor, chiar de-s atinse de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai mult incitare decât opreliște. * Împotriva sabiei nu te poți opune cu flori de crin. * Dacă mă ataci, nu-mi cere să fiu slab. * În casa mea, sunt mai puternic decât năvălitorul. * Disciplina este un exercițiu intelectual, nu o instrucție cazonă. * Arta nu decorează existența, o înnobilează. * Frumosul te încântă numai dacă te frământă. * Floarea nu este un obiect, ci o operă. * Nu-mi pare rău că voi muri, dar regret că nu voi mai putea trăi. * Întregul nu se poare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
că n-aș duce tratative cu Kent sau cu Leeth decât în măsura în care mi-ar folosi la dobândirea victoriei. Sper că înțelegi, nu-i așa? Grosvenor îl găsi pe căpitanul Leeth pe puntea de comandă. Căpitanul îl întâmpină cu o cordialitate cazonă: - Lupta asta dintre savanți ne-a pus pe noi, militarii, într-o situație penibilă. Suntem nevoiți să apărăm puntea de comandă și sala motoarelor, pentru a ne face astfel datoria față de expediția noastră. Este exclus, desigur, să-i lăsăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
organizat. Dar oare realizam eu sfârșitul care se pregătea? Îmi dădeam eu seama ce anume se întâmpla cu noi, cu mine? Oare neistovitul du-te-vino de peste zi și nevoia neîncetată de un polonic de supă și de o coajă de pâine cazonă, care făceau pereche cu spaime de diferite mărimi, mai lăsau să se strecoare și ceva care să semene cu înțelegerea situației generale? Oare băiatul de șaptesprezece ani devenea conștient de începutul sfârșitului, de toată prăpastia și de măsura a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în învecinatul Karlsbad se aflau rușii, în oraș se găseau americani cu pielea albă și cu pielea neagră; urmăream cu curiozitate apariția lor. Veneau fără zgomot, în ghete cu șireturi și tălpi de cauciuc. Ce contrast cu zgomotoasele noastre cizme cazone. Eram uimiți. Și se prea poate ca mie să-mi fi impus respect faptul că învingătorii mestecau gumă cu atâta stăruință. Și că abia dacă făceau un pas pe jos; mereu, până și pe distanțe scurte, se deplasau neglijent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îl cărase acasă. îl privise atunci cu luare-aminte, zile în șir, dar nu putuse să-i dea de rost și-l abandonase într-un colț al camerei. Abia acum i se păru că-i deslușește tâlcul. Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească, pe care cineva o compartimentase în 12 casete, probabil pentru a păstra în ordine, fără să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt tip de obiecte mărunte. Pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o numise cu un cuvânt special. Se hotărî să citească în întregime carnetul, de la început, dar pe prima pagină găsi scris: "Oricine ar dori să citească acest jurnal, să nu o facă!". Bătrânul renunță. Urmau câteva casete ce reprezentau lumea cazonă a personajului. O sticluță cu lichid albicios și cu săruri depuse pe fund era probabil o probă de urină, căci pe eticheta tip a sticlei se putea citi: EFORIA SPITALELOR CIVILE. PENTRU RECRUTARE. ANALIZA NR. 613. Numărul fusese completat de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
colț al etichetei se putea bănui o jumătate de amprentă. Urma apoi o tabacheră mare de tablă, în care se strânseseră o mulțime de lucruri mici și inutile dar care, privite laolaltă, indicau într-un fel o dimensiune a condiției cazone a gornistului: două cheițe, o cruciuliță de tablă, un blacheu îndoit, un nasture de manta, o brichetă neîndemânatic meșterită dintr-un cartuș, un pachețel aproape gol de hârtie "LUX" pentru țigarete, un ban găurit pe care era scris "Bun pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cealaltă, cu creioane și cerneluri diferite, cifrele erau tăiate zilnic prin câte o cruce sau mai multe o dată printr-o linie. Câteva date ale anului erau însemnate în mod special, fără să-și deconspire în vreun fel semnificația. Acest ritual cazon, al numărării cu înfrigurare a zilelor, se încheia pe data de 18 septembrie, în dreptul căreia fusese scris cu majuscule: LIBERARE. Încadrat de pereții casetei următoare și prins într-o piuneză, te privea blajin și parcă surprins gornistul. Uniforma era sărăcăcioasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în care te poți ușor rătăci printre semnificații și arhetipuri. Ce este acest obiect care servește drept titlu și copertă? O aflăm la pagina 132, unde autorul, continuându-și jocul, dă o descriere detaliată a "cutiei": "Era o veche valiză cazonă de lemn, țintuită pe canturi ca să nu se tocească, pe care cineva o compartimentase în 12 casete, probabil pentru a păstra ordine, fără să se amestece, diferite soiuri de nasturi, mărgele, semințe sau alt tip de obiecte mărunte. (...) În fiecare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ostaș începător la Școala de ofițeri din Bacău, când pentru o vină oarecare m-a pedepsit și m-a înjosit ca demnitate umană - strivindu-mă cu dispreț ca pe cea mai umilă și efemeră vietate. Deși eram sub asprele legi cazone, în disperarea mea, i-am amintit că tocmai unul ca mine îi pusese condeiul în mână și a ajuns ofițer. Acest episod l-am redat clar în „Călător... prin vâltoarea vremii”. Să nu mi se ia în nume de rău
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
tineret, de pe timpuri. După ce, transpirat, a luat loc, pe fotoliul de alături de cel al doamnei director, una, din sală, s-a ridicat În picioare și, fără să aștepte să fie Întrebată ce dorește, a și pornit-o, În pas oarecum cazon, către prezidiu. A urcat. S-a dus la Neculai. L-a sărutat. Și a rostit, Întorcându-se cu fața către asistență: fetelor - mie, gata!, mi-a bătut ceasul; ceasul măritișului, vreau să zic. Ridicându-i mâna În sus, a victorie
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fost și eu, la rândul meu, unul dintre locuitorii unei țări fără de culori, o țară ce își avea înscrisă în stemă promisiunea bogățiilor fără de sfârșit. Și totuși, undeva, departe de această țară în care fericirea te contamina cu energia ei cazonă, se afla un pământ în care mai existau culori, iar jucăriile nu se nășteau doar din mâinile dibace ale bunicilor. Atunci când locuitorii țării fără de culori își întindeau pe blocuri și în curți antenele lor, ca niște zmeie de metal, ajungeau
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pentru ca plusul pe care-l aduc limbii să fie manifest. Or, tocmai asta înseamnă cultura. De unde rezultă și că puținătatea culturii unui popor dă seama de o sărăcie a limbii. Una din formele de cădere a limbii o reprezintă limbajul cazon; este urmată îndeaproape de limbajul politic. Față de regulile sociale limba este un transcendental. Abia acordul tacit pe care-l reprezintă limba face posibilă existența a ceva de genul contractului social. Așa cum un cuvânt nu are un sens decât prin raportarea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de familie din căminul unui geometru concediat În timpul ocupației (postul micului dejun cu cicoare și pesmet) ca și prezentarea „modei“ din anii 1943‑1944, când se purtau pantofi cu tălpi de lemn, apărători pentru urechi și paltoane făcute din pături cazone. Și faptul că odată tata ne‑a adus, sub poala paltonului, cu mare risc, niște melasă de la fabrica lui Milisić, unde lucra ca zilier, avea pentru Enciclopedia morților o Însemnătate la fel de mare ca diversiunea militară provocată la Clinica de oftalmologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul taragotului care se prelingea peste câmpie, și atunci aruncă țigara pe podea și o stinse cu cizma sa de husar căreia Îi fusese desprins pintenul. „Domnilor, sunt gata!“ Aleasă anume pentru simplitatea‑i cazonă, scurtă ca ordin, fermă precum o sabie trasă din teacă, dar atât de rece, acel enunț trebuia să fie pronunțat ca o parolă, fără patos, ca atunci când spui după o beție: „Noapte bună, domnilor!“. Deși atunci i se păru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]