652 matches
-
-ți astupi bine urechile cu coada rămasă de la mâță, pe care o tai în două pentru amândouă urechile. În tot timpul cât fierbe ceaunul, toți dracii în frunte cu Talpa Iadului urlă ca turbați, se învârt în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți fii ai lui Scaraoțchi, foarte aproape de tine, vor încerca să-ți scoată ghetele din picioare, să te
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
te stuchiască în față! Ție să nu-ți fie frică, nu-ți pot face nimic, nu mai au nici o putere asupra ta! După ce cântă cocoșul și se crapă de ziuă, dracii speriați dispar de mama focului cu toții. Rămâi singur cu ceaunul în față. Atunci iei oasele, căci se desprind ușor, unul câte unul, le strângi în dinți și te uiți în oglindă! Când nu te mai vezi, înseamnă că ai găsit osul fermecat. Când îl scoți din gură și te uiți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de peste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente; aripă; aripi; bătută; blanch; boală; borș; bou; bucată; caiet; cal; cancer; canibalism; capră; cartofi; cașcaval; ceafă de porc; la ceaun; cîrnaț; cîrnați; coaptă; Crăciun; cuptor; cuțit; delicioasă; deliciu; dezgust; dietă; fermă; fibre; ființă; fin; forță; fragedă; frigider; de găină; a găti; gătită; gras; grețos; halcă; inapetent; a se informa; ingredient; instinct; împuțită; înghiți; îngrășare; însîngerată; leu; liniștit; lună; lux; macră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica(11); friptură(9); cu brînză(8); bună(8); acasă(7); fierbinte(7); gustos(7); moale(7); Moldova(6); bun(5); lapte(5); România(5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proaspăt (2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2); acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obiect (10); sticlă (9); ulcior (9); cratiță (8); Titanic (8); spart (7); gol (6); veselă (6); călătorie (5); de croazieră (5); ocean (5); porțelan (5); adînc (4); cu apă (4); borcan (4); bucătărie (4); căldare (4); lighean (4); ambarcațiune (3); ceaun (3); frumos (3); iaht (3); marinar (3); sînge (3); de sticlă (3); suport (3); alimente (2); ancoră (2); butoi (2); cadă (2); ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să-i fii recunoscătoare... CHARLOTTE: Vorbești prea frumos, domnule, pentru o biată fată ca mine și eu n-am meșteșugul dumitale ca să-ți răspund la fel. DON JUAN: Sganarel, ia privește-i mâinile! SGANAREL: Aoleu, stăpâne, sunt negre ca fundul ceaunului. DON JUAN: Ce tot vorbești, nepriceputule? Sunt mâinile cele mai frumoase de pe lume, îmi îngădui să le sărut, minune? CHARLOTTE: Prea mare cinste pentru mine și dacă știam ce le-așteaptă, le frecam acasă cu tărâțe. DON JUAN: Ia spune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de multe ori. Cînd mămăliga se uită nesărată e a bine. Cînd n-ai pîne neagră, pui în loc de mutătoare*, cînd ai scos rădăcina, mămăliga veche. Să nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Cînd n-ai pîne neagră, pui în loc de mutătoare*, cînd ai scos rădăcina, mămăliga veche. Să nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
inimă cum iese din căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului, de vreme ce altarul și icoanele ard sub ceaunul ienicerilor. Semnele escatologiei se adeveresc. Toată piața Coloanei lui Arcadius se umple de capetele demnitarilor greci momiți cu promisiunea de a forma noul guvern și asasinați. Mehmet, proclamându-se eliberator al poporului grec, promite să facă din Constantinopol cetatea regină
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]