1,403 matches
-
de sanctificarea („sfânta familie burgheză”) sau de demonizarea ei („iadul tinereților noastre”). Familia a continuat să fie simbol al „destinului de gen” și nici o alternativă, oricât de mult a fost căutată, nu a reușit să i se substituie. De altfel, centrarea pe familie sau căutarea exclusivă în orizonturile ei constitutive sau dincolo de acestea a unor alternative pentru conviețuirea sexuală sau de gen riscă să recunoască un fapt pe cât de simplu, pe atât de profund: familia nu-i decât una dintre cele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională. Autoritarism moral și individualism al performanței. Universitatea de piață Universitatea de piață este o organizație ce a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dragostea de aproape șîntrajutorareaț materială chiar, ceea ce prin satele europene începe să dispară pentru că e lumea capitalului. Valori avem și noi” (lider local, aproximatic 55 de ani). Această afirmație pare a fi mai mult un clișeu, în condițiile în care centrarea pe activitatea din propria gospodărie și indiferența față de problemele celorlalți și ale comunității devine un mod de viață pentru țăranul din România. Pe de altă parte, globalizarea este percepută ca un factor de anihilare a specificului național. În acest context
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru stimularea creativității didactice, cât și o modalitate de afirmare a personalității profesorului. Principalele modele de abordare ale procesului de învățământ, după profesorul Ioan Cerghit, sunt următoarele: a) Modelul interactiv: accentuează corelația și interacțiunea reciprocă dintre predare-învățare-evaluare, pentru a evita centrarea exagerată numai pe predare, astfel încât chiar și eventualele nereușite (eșecuri) la finele procesului de instruire să poată fi repartizate paritar, atât profesorului, cât și elevului. b) Modelul sistemic: introduce rigoarea analizei în abordarea ansamblului de elemente educaționale, care se află
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu strângere probabilă mică (câmpurile k) sau strângere probabilă mai mare (câmpurile m) Asamblări precise și foarte precise. Asigurarea lipsei de vibrații. Forță de montare redusă în cazul strângerii probabile, dar apreciabilă în cazul strângerii maxime (știfturi și șuruburi de centrare, semicuplaje pe capete de arbori, came pe ax, rulmenți pe arbori în cazul sarcinilor normale și mari). Ajustaje cu strângeri mici Fixarea pieselor la solicitări reduse sau în cazul suplimentar de fixare. Montarea și demontarea fără pericol de deteriorare. Sunt
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
Starea suprafețelor elementelor identice care se repetă pe un desen se notează o singură dată, acolo unde este cotat elementul respectiv sau cât mai aproape de cotă Dimensiunile sunt date în mm. RECOMANDĂRI PRIVIND SIMBOLIZARE PE DESEN ALEGEREA MĂRIMII GĂURII DE CENTRARE DIMENSIUNILOR LINIARE ȘI UNGHIULARE (Extras din STAS ISO 406) Toleranțele se înscriu imediat după cotele la care se referă, conform exemplelor din Dacă la o aceeași dimensiune nominală toleranțele sunt diferite pe o aceeași suprafață, aceasta se indică așa cum este
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
socială, intervin pentru soluționarea unor probleme potențial generatoare de excluziune socială. Serviciile sociale sunt asigurate de către autoritățile administrației publice locale, precum și de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private. Furnizarea serviciilor sociale se bazează pe principii, precum solidaritatea socială, centrarea pe familie și comunitate, abordarea globală, organizarea comunitară, parteneriatul, complementaritatea, lucrul în echipă. Suntem la început. Acest lucru trebuie menționat. Ce s-a realizat până acum sunt încercări, unele dintre ele cu rezultate bune, care pot fi preluate ca model
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numai două dimensiuni. Prin contrast, modelul echivalențelor ne poate oferi 1.001 soluții, care emerg dintr-un mod de gândire ce transcende restricțiile sistemului bidimensional. Soluțiile sunt create de înțelegerea fundamentelor ambelor părți implicate în conflict. În timp ce în modelul superioritate-inferioritate centrarea se face pe soluție, în modelul echivalențelor se face pe procesul de descoperire a unei soluții. Etape în utilizarea modelului echivalențelor Pentru a utiliza acest model în rezolvarea divergențelor pe care le avem cu o altă persoană, trebuie mai întâi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
activității educative a părinților” (Lamb, Lamb, 1978, Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 194). Autorii menționați, precizează principalele forme de intervenție: Nr. Crt. Familie și Element pregnant educație Câmp de activitate Obiectiv (țintă) Public Concepte-cheie 1. Educația părinților - centrare pe sarcinile și faptele educative; - cultivarea unor obișnuințe educative noi. - amenajarea mediului; - diversificarea comportamentului în vederea îmbogățirii calității educative a mediului. - ansamblul populației. - stimulare, experiență; - pluri-referință; identificare; - obișnuință; - animator. 2. Asistență educativă - restaurarea conduitelor favorabile dezvoltării. - schimbarea comportamentului și a atitudinilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se concentrează spre client așa cum este configurat și în documentul, prezentat în figura. Pornind de la client și motivațiile sale de consum, calitatea serviciului se poate contura cu un anumit grad de certitudine, numai prin considerarea interfețelor din cadrul triunghiului serviciilor cu centrare spre client, interfețele fiind: sisteme - strategia sistemului, personal - sisteme, strategie - personal, iar clientul se interpune față de sisteme, față de strategia sistemului și față de personal. Deși asupra acestor aspecte a atras atenția Karl Albrecht încă în 1984, aplicarea în practică mai ales
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un om înalt, robust, vesel, ajuns la treizeci și doi de ani, un adevărat artist în meseria lui: el a reușit, împreună cu tovarășii săi, să construiască, pentru prima oară în țară, noi mecanisme pentru furnale». Fotoreporterul l-a surprins verificând centrarea rotoarelor. Iată-l pe Iulian Mutulescu șef al brigăzii stahanoviste de la 23 August, crescând în paginile pe care i le consacră Sandu Manea în reportajul său: «... nu ne vom opri aici!». Iată pe același Mutulescu surprins de fotoreporter, explicând elevilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
educației, și improbabilul, neterminatul, cunoașterea pe cale de a se agrega. „Nu atât învățarea certitudinilor, cât capacitatea de a construi și deconstrui cunoștințe devine esențială în cazul NTIC” (Philipbert, 2001). Contrar așteptărilor, calculatorul poate conduce la o relativizare, la o de-centrare a structurilor cunoașterii pe care învățarea școlară trebuie s-o ia în seamă. NTIC îl obligă pe profesor la regândirea relației lui față de cunoaștere în raport cu publicul vizat - elevii. El nu mai este singurul depozitar și emitent al cunoașterii. Poate fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
referă la caracterul adecvat/potrivit al problematicii invocate în suport, în raport cu nevoile, obiectivele și scopurile utilizatorului (elevul, profesorul etc.). Relevanța se poate referi atât la conținut, cât și la metodologia implicată ce prezidează învățarea propriu-zisă. Principiul relevanței conține următoarele subprincipii: Centrarea pe elev Suportul curricular (conținutul, situațiile invocate, abilitățile cerute) ia în considerare caracteristicile personale ale elevilor. Aceasta cere o bună cunoaștere a elevilor și a nevoilor acestora, precum și realizarea unei diferențieri în selecția și organizarea materialelor, în așa fel încât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare va presupune deseori să ieși din spațiul îngust al preocupărilor didactice, să colaborezi și cu alții, să faci o bună echipă, inclusiv cu cei care sunt în exercițiul formării. Educația nu stă doar în buna metodă, eventual în centrarea învățării spre cel mai relevant element al cunoașterii; ea constituie și o problemă de parteneriat deschis, de management al cunoașterii, de bună orientare în formațiunile savoir-ului și de inteligentă chivernisire a ceea ce reușim să accesăm. 8. Nu mai puțin important
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lucru. Se multiplică astfel locațiile posibile în care cunoașterea poate fi produsă, iar aceste locații încep să se articuleze în rețele comunicaționale care funcționează pe diverse canale: instituționale, electronice, informale etc. d) Responsabilitatea socială și caracterul reflexiv se revendică din centrarea investigației și a eforturilor de rezolvare a problemelor pe anumite aspecte, presante și relevante din punct de vedere practic pentru un foarte mare număr de oameni. Calitatea mediului natural, sănătatea, sărăcia, conflictele, dinamica pieței, interculturalismul etc. sunt doar câteva exemple
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ț. Permite și încurajează într-adevăr elevii și profesorii să se confrunte cu problemele reale ale existenței și ale relațiilor dintre ele. (Grundy, 1987, p. 105) Încercând să identificăm unele caracteristici ale acestei abordări, putem pune în discuție următoarele aspecte: - centrarea ciclurilor de acțiune și reflecție pe dimensiunea socială, colectivă, precum și pe problemele structurale majore și presante care afectează o întreagă comunitate; - exprimarea clară a unor valori în atitudinile și practicile profesorilor, angajamentul pentru îmbunătățirea societății și pentru progres: în cunoaștere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cunoștințelor utilizate - trebuie limitate. În general, în țările EAC, diferențele în ceea ce privește achizițiile sunt în creștere, nu în descreștere. • Productivitatea sistemelor de educație - rezultatele obținute raportate la costurile necesare pentru atingerea acestor rezultate - trebuie îmbunătățită. În aproape toate țările EAC lipsesc centrarea pe productivitate, informațiile, capacitățile manageriale și finanțările necesare pentru a o îmbunătăți. • Serviciile educaționale finanțate din fonduri publice trebuie să fie responsabile față de plătitorii de taxe și beneficiari, în privința costului și a calității acestor servicii. Cele mai multe țări din EAC nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
achizițiile educației. 1.3.2. Către o nouă semnificație a conceptului de învățaretc "1.3.2. Către o nouă semnificație a conceptului de învățare" În ultimii ani, s-a produs mai ales o lărgire a atenției și a preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală, instituționalizată a educației - școlaritatea - către procesul mai vast al învățării. Este nevoie de o nouă abordare în acest sens, de vreme ce se înregistrează următoarele tendințe: - construirea și darea în folosință a mai multor școli, cu mai mulți profesori
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
contemporan, unde producerea cunoașterii și distribuirea ei sunt procese de negociere continuă. Distincția ar fi susținută, potrivit autorului menționat, mai ales de obiectivele diferite ale celor două tipuri de programe. Programele disciplinare sunt orientate mai degrabă spre organizarea socială, datorită centrării lor instituționale. Ele sunt preocupate de stabilirea rolurilor, de identificarea modalităților de transmitere a tehnicilor și conceptelor către grupuri de utilizatori (beneficiari), de facilitarea legăturilor cu ale discipline înrudite, de transmiterea informațiilor către persoanele care se formează pentru un anumit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
oral, calitativ, în care lipseau nota aritmetică și imperativul scrierii, al elaborării de lucrări scrise. Abia după 1800 examinările au devenit ciclice și sistematice, fiind învestite cu noi semnificații și cu putere. Introducerea sistemului numeric de notare a condus la centrarea pe competiție: atât cea interpersonală (Cine are note mai bune?), cât și cea cu propria persoană, competiția pentru o „monedă de schimb” (oferi învățare de calitate, ți se oferă note de bună calitate, care te plasează în fruntea ierarhiei și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
definiție se plasează în logica abordărilor ulterioare legate de temele cross-curriculare, încercând să ofere o înțelegere a curriculumului integrat din perspectiva acestei ipostaze particulare. În ciuda diversității definițiilor, observăm că majoritatea conțin în mod explicit sau sugerează: - combinarea obiectelor de studiu; - centrarea pe activități integrate de tipul proiectelor; - relații între concepte, fenomene și procese din domenii diferite; - corelarea rezultatelor învățării cu situațiile din viața cotidiană; - unitățile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului; - flexibilitatea în gestionarea timpului școlar și gruparea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și/sau competențe ale disciplinei care se învață la niveluri/ani diferiți de studiu. Integrarea curriculumului la nivelul disciplinei poate aduce o serie de avantaje pentru procesul de instruire: - creșterea coerenței interne a disciplinei școlare, datorită unui prim pas către centrarea pe facilitarea procesului de învățare, și nu pe structura academică a domeniului; - creșterea semnificativității și relevanței predării prin îmbogățirea activităților de învățare și stimularea realizării de legături între conținuturi; - creșterea eficienței învățării, prin sprijinul adus de elemente „externe” (inserție) sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
multe discipline, bazată pe un suport epistemologic ce implică interpenetrarea disciplinelor. De această dată, principiul organizator nu mai este reprezentat în primul rând de conținut, acesta fiind mult prea ancorat în granițele disciplinare. La nivelul proiectării curriculare, se trece la centrarea pe așa-numitele competențe transversale sau competențe-cheie. „Aici, conținutul și procedurile disciplinelor individuale sunt depășite; de exemplu, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor implică aceleași principii, indiferent de discipline.” (Drake, 1993, p. 338) Ideea de bază a interdisciplinarității constă în faptul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
curriculumului nu poate omite elemente cum ar fi: • încurajarea colaborării directe și a schimbului între specialiști care provin din discipline diferite, contribuind la fertilizarea reciprocă și la instituirea unui caracter deschis al cercetării, al practicilor sociale și al curriculumului școlar; • centrarea procesului de instruire pe învățare, pe elev, încurajând pedagogiile active și metodologiile participative de lucru la clasă, cum ar fi lucrul pe centre de interes, învățarea tematică sau conceptuală, învățarea pe bază de proiecte sau de probleme, învățarea prin cooperare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]