9,103 matches
-
doar pasul călător, de glonț cum moare un cocor. Străluce și dispare, cum clipele prea rare, Săgeata-n gol trecând, dar zidul sfărâmând, Cum rănile fierbinți, gingii fără de dinți, Cum eu întreb, răspund, pe mine mă alung, Beau vinul cu cenuși, tăceri, nici porți, nici uși, Iarba cosită ieri crescu până la cer, Dar ne iubim cu focul înalt, precum e jocul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Să vezi chipul / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390, Anul IV, 21 octombrie
SĂ VEZI CHIPUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383796_a_385125]
-
acum pe câmpuri/ Doar de mine știute/Eu tot te iubesc...// Chiar dacă//Mă vezi călcând acum/ Pe amintirile cu noi/Eu mă întorc mereu din drum...’’ OF, TINEREȚE: ‘’Am plecat de ieri la drum/Pe cărările sparte ale trecutului/ Răscolind cenușa timpului pierdut/ În nostalgiile cu miros de scrum.’’ LA MARGINE DE VIS: ‘’Fereastra/Paravan improvizat/Contra adevăratei/Liniști interioare/ Care se zbate/ În spatele propriului eu/ Rămâne intactă/ De parcă ploaia/S-ar opri/La marginea visului meu...’’ De remarcat și grafica
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
Ermit, poet al credinței mele, poți să-mi spui tu, cel care le cuprinzi pe toate, cum pot să mă feresc pentru ca văpaia din trăirile tale să nu mă mistuie? Simt că eu nu voi putea renaște din propria-mi cenușă ca măiastra pasăre Phoenix și mă tem să nu dispar fără putință de a mă mai găsi vreodată. - Nu suntem noi, oare, doar un vis al Creatorului Universului? Să ne rugăm să mai viseze măcar puțin, pentru ca să mai existăm în
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
Țigara este aliatul meu. Zâmbetul îi dispare. Pleacă. Zâmbetul a trecu pe fața mea...”; ,, Hei, extraterestrule, în ce categorie mă așezi? Sunt rea, sunt bună? Vezi că s-ar putea să te înșeli!”; ,,Renasc, ca o Pasăre Phoenix, din propria cenușă, din oboseală și din epuizare renasc, îmbrățișez lumea, îmbrățișez viața. Nu dorm, pentru că aș pierde clipele în care viața răzbate prin piatră. Nu dorm, așteptând vara, verdele pur, sunt verde..., nu dorm... mi-e dor de dor...”; ,, Mă simt ca
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Căci Dumnezeu ne va judeca nu numai după mărimea păcatelor noastre, ci și după cum am judecat noi pe alții. „Așadar, în acest sfânt timp al postului să alungam toată defăimarea din gură noastră, fiind convinși, ca de am mânca numai cenușă, această viață aspră nu va putea folosi, daca nu ne vom înfrâna totodată de prihănire și de defăimare”, spun predicile din această zi. Un alt lucru pe care credincioșii nu au voie să-l facă azi este să asculte bârfele
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
analizăm atent și logic anumite momente din trecutul nostru, avem dreptul să credem că aceste locuri erau populate cu mult înaintea documentului amintit. 1. Știm din istorie că aceste locuri nu o dată au fost cotropite și transformate în scrum și cenușă. Și de fiecare dată supraviețuitorii își începeau viața de la început. Dacă aceste meleaguri ar fi fost totdeauna numai pustiu, atunci de dragul cui ar fi venit mereu alte valuri de migratori? 2. Satul se află nemijlocit la hotarul cu fosta cetate
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
află în biblia publicată pe internet, constituie o disociere a bibliei de timp. Dumnezeu, ca noțiune este eternitatea însăși. Dumnezeul Brahmanilor este cosmosul care se naște, trăiește și moare, dar cu proprietatea păsării Foenix de a se renaște din propria cenușă spre a îmbrăca eternitatea deoarece și cosmosul are fizic această proprietate (teoretic, mai bine spus filosofic). Timpul este o noțiune parte a eternității. Abia durata, scurgerea de timp măsurabilă cu cronometrul este o entitate palpabilă considerată, prin unitatea ei secunda
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
timpul Să-l pot rupe-n vara mea Îți iubesc doar anotimpul Nu și inima ta grea! Haide, toamnă, fugi în tine Phoenix doar tu poți să fii Dacă vii acum la mine Vei rămâne... și-ntr-o zi Doar cenușa-mi vei vânti... Referință Bibliografică: Haide, toamnă / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HAIDE, TOAMNĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378196_a_379525]
-
privire. El vine din Maramureș, zonă cu bogată încărcătură etnică emoțională și știe să valorifice acest filon. Nici mama nu știe ale cui degete scriu Ale cui gânduri sunt alese să-mi fie mirese Poezie trăită până la ardere, scrum, nu cenușă, iubirea e și ea vasala titlului acestui volum: Cam așa-i cu iubirea Credeam că moartea vine ca un fluture de toamnă De aceea tresăream în crini Greu de asemănat, greu de deosebit, un poet adevărat, să zicem că l-
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
când te izbește TU doar cu viața te-acorzi, Cum Sus cineva te iubește.. Ca o felină dimineața-l storci!! TU în viață ai doar clipe diafane, Nu ai cum a coborâ vreodat, Zburzi și-acu mladiță roscovană, Nu ești cenușa de-afară, niciodat.. Un Zâmbet șarmant pe buze, O mireasma Ești, de Floare rară, Amalgam calmant de muze, Un zumzet veșnic de primăvară! La multi ani Fericiți, ȚIE!! https://www.youtube.com/watch?v=4rJoLQEjkUE Referință Bibliografică: pentru ce ești
PENTRU CE EȘTI...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378251_a_379580]
-
Poezie > Afectiune > SUFLETUL MEU... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sufletul meu... E toamnă-n sufletul meu și ierni grele bat la usă, furtuni învăluie și e greu când primăvara-i cenușă... Gânduri, vin în minte și trec, în urmă rămâne durerea, timpul cu vise-l petrec ele-mi aduc puterea... Aș schimba în noi primăveri toamnele adunate-n buchet, dar cum să-l schimb pe ieri în mâine cu bucurii la
SUFLETUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378273_a_379602]
-
femeie ... XXXII. NU E TOAMNĂ, EȘTI TU, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. Ca si cum te-ai trezi într-un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca si cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui, să te vezi în orice, să
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de brazi, nici putere să zbori și nici unde să cazi. Cum orașul, și el, e doar frunză sub pas, ... Citește mai mult Ca si cum te-ai trezi într-un ochi,undevaunde nu mai ai timpsă cutezi altcevadecât somn să înduriși cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii,nici să moriCa și cum, peste ani,ai alege să fiidoar un abur desculțprintre fiice și fii,rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui,să te vezi în orice,să nu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
aibă un share de 18,6%. Mai pe românește, aproximativ un telespectator, din cinci, o urmărea. A fost un raft al ofertei de televiziune. La destinul ei fantastic au contribuit, continuându-se unii pe alții, jurnaliștii militari: Ion Costea, Nicolae Cenușă, Vasile Mireuță, Ioan Mija, Valeriu Pricină, Lică Pavel, Vasile Motilică, Haralambie Bârzan, Constantin Adochiței, Eugen Botez, George Mihalcea, Dinu Marian, Adrian Buhlea, Ene Arșinel, George Motoacă, George Derevlean, Elena Olariu, Călin Hentea, Carmen Crețu, Celina Petrescu, Laurențiu Sfinteș, Ion Chița
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
învestită, pare-se, cu valențe fizice de Titan, dar și cu virtuți metafizice de Luceafăr, mistuită mereu, neîncetat, zi de zi, clipă de clipă pe rugul Iubirii - rug căruia nu i-a îngăduit să o metamorfozeze într-o searbădă, palidă cenușă, ci, dimpotrivă, ea a fost cea care a ars rugul, printr-o flacără cu mult mai puternică, flacăra Pasiunii întru om și Dumnezeire, urcată până la treapta supremă: Amor intellectualis Dei, Iubirea Spirituală, de Dumnezeu, Cel în Trinitate întrupat -, Doamna Leni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Acasa > Poezie > Familie > RĂDĂCINI Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub preșul prăfuit al ușii, O să-mi pun inima să bată Și-o să presar griul cenușii Și-acolo, o s-o las uitată. Și de se zbate în negura durerii, Sunt bine, nu vreau să-mi amintesc de ea, Voi învăța și gustul dulce al uitării, Iar vântul, cu aripile-i fine, mă v-a mângâia. Voi
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CORECȚIE (1) Autor: Crinu Sorin Leșe Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului m-am gândit că iarna dacă o vor paște caii de jăratec sau un foc abstract și cenușa lumii gura o să-și caște pe dezghețul nostru într-un ultim act... somnul din colibe s-ar muta pe sănii trase de iluzii spre un loc mai cald și în loc de ghețuri să topesc vedenii când sunt mort de sete -n
CORECȚIE (1) de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377150_a_378479]
-
pe văile de munte le amușinam înnebunită prezența sau au devenit șerpi cu capetele mereu mușcate într-un ciclu firesc al cunoașterii necunoașterii unde să caut unde să aflu ce cum și mai ales când se produce transcenderea lor în cenușa imperiului iluziilor le ating și acum mușcăturile vin când și când mă vizitează întrupându-se în umbrare de gânduri la adăpostul nașterii lor tiptil pășesc pentru a nu-mi frânge iubirea de a fi Anne Marie Bejliu, 1 iunie 2015
LA ADĂPOSTUL NAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377191_a_378520]
-
s-a-ncruntat demult În lumea lor, ce pare fadă. Sfârșitul e destul de trist: Un rege prins într-o rocadă. OMAGIU Mă-ntreb, gândind la alte căi lactee: Ce este viața, lucru sau idee ? Un vis senin în noaptea-ntunecată Sau, din cenușă izbucnind, scânteie ? E-un parc imens cu-atâtea flori și păsări, În care mergi pe-o singură alee ? Un ghiul de aur încrustat cu-o piatră De briliant, de jad sau de camee ? Un fluture zburând din floare-n floare
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
că scăpă și de data asta de nenorocire și-l întreba pe Praporică: ,,Mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Doar firele de iarbă au mai rămas din tot ce-a fost iubire; ruine dintr-un templu, iar zeii noștri au fugit, lăsându-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
de lumina clipei ziua încremenește răstignită în intersecția clocotind de vacarm și-și strânge a rugă aripile-i translucide de efemeridă deja mototolite sub pașii de miriapod ai lumii ce-agită iar frenetic clești antene maxilare și curge tropotește prin cenușa trotuarelor strivind crâmpeiele de-aripi ale predecesoarelor. Referință Bibliografică: ZIUA CA O PRADĂ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZIUA CA O PRADĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382229_a_383558]
-
Din alămuri ruginite, Ca la priveghi se-adună, Bătrâne ciori cernite. E rece acum, și pustiu, Iar băncile sunt goale, Unde-au plecat îndrăgostiții? De ce nu plâng a jale? Căci a murit un anotimp! De câte ori l-am îngropat..... Din propria cenușă el renaște, Noi oamenii, murim numai o dat! Referință Bibliografică: MOARTEA TOAMNEI / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MOARTEA TOAMNEI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382249_a_383578]
-
o clipă Doar pentru o clipă mai rătăcim că doi străini după frumuseți trecute , cu amintirile pe care le păstrăm...fără să știm că de la inceput erau pierdute. Imaginea ta ratacita-n infinit cu greu o mai regăsesc , ca o cenușă s-a risipt spre asfințit , nici în inima speranțele nu mai cresc. Îmi spulber privirea prin vântul nepăsător, unde răsună iubirea că un tremur de suspin, prin amintiri caut alinarea unui nor ca să-mi alunge gândul îndurerat...de lacrimi plin
DOAR PENTRU O CLIPA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382241_a_383570]
-
a alunga spiritele rele ale anotimpului geros. Deosebirea este că valencienii aprind focurile în plin oraș, sub ochii pompierilor îngrijorați, dar nu foarte. Superstițioși, toți se grăbesc să „ardă” iarna grea, acordând naturii șansa de a renaște din propria ei cenușă. Mii de turiști li se alătură, dornici să simtă dogoarea focului pe obraji, dar mai ales dornici să admire grupurile statuare înalte cât un bloc, construite anume pentru a fi date pradă focului. Arta construrii din lemn și materiale inflamabile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]