734 matches
-
români plecați la lucru în străinătate), dar și negative (în țara noastră: depopularea unor localități și zone, decalajul între sexe, pierderea unor specialiști și a unei părți a forței de muncă tinere; în țările de destinație: exportul de infracționalitate, practicarea cerșetoriei, a prostituției, a crimei organizate ș.a., care au generat repatrieri obligatorii ale autorilor și au compromis ori întinat imaginea României în lume). Prin cauzele, amploarea și consecințele sale, prin manifestările sale diferite, procesul de emigrație din țara noastră reprezintă o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tratamentul solilor, domnul român pedepsește cu tragerea în țeapă pe cei răniți la spate. Oferindu-se să intre în slujba sultanului, el își îndeplinește serviciul pedepsind și omorând o mulțime de turci din locurile prin care trece. În țară stârpește cerșetoria, iar hoția dispare în vremea sa, încât la o fântână publică se putea bea apă cu o cană de aur, pe care nimeni nu îndrăznea să o fure. Un negustor își recapătă repede punga furată și mărturisește deschis că a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18 cerșetorii și alte epave ale societății”. Încă de la începutul raportului, tov. Dimitrev a notat următoarele: „...pe data de 2 februarie 1945 imediat ce am ajuns la Vaslui mam (sic! n.n.) dus la UTC unde am stat de vorbă cu secretara care mi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
395 "Diacronic, se poate constata o multiplicare a modalităților de delimitare a alterității; cei ignorați (exclușii istoriei), cei anormali (nebunii), cei puțini (minoritățile etnice, religioase, rasiale, superdotații), cei excentrici (devianții, revoluționarii), cei străini (barbarii), cei alienați (săracii, sclavii), cei marginalizați (cerșetorii, vagabonzii, bandiții, societățile secrete, bolnavii contagioși)." (Ibidem). 396 Manuel Castells, op. cit., p. 6. 397 "Avem o imagine despre propria noastră comunitate și despre cultura care stă la baza ei, dar imaginea respectivă este strâns legată de existența unui alt grup
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care este inclusă o gamă largă de fapte ce, Într-un fel sau altul, aduc atingere persoanei și țin de Încălcarea bunelor maniere, a modurilor de viață În societate, precum: cuvinte jignitoare, umiliri, grosolănii de diferite tipuri, lipsa de respect, cerșetoria, zgomotul puternic și, În general, tot ceea ce crează dezordine. Unele “incivilități” se produc deschis, În timp ce altele Îmbracă forme mai subtile și sunt resimțite ca atare doar de victimă. Chiar dacă aceste fapte nu sunt la fel de spectaculoase, de șocante precum agresiunile fizice
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
zona aglomerată din jur, frică de atentate, toate posibilele motive ale acestei stări de fapt îmi vin în minte, dar nu izbutesc să alunge senzația de fortăreață, de închidere către potențialul pelerin. Cu toată această im presionantă desfășurare de forțe, cerșetoria este tolerată, iar numărul celor ce imploră mila publicului este mult mai ridicat decât ceea ce am putut vedea la Iași. Să fie oare vorba de tradiția „balcanică” a Bucureș tiului în acest domeniu ? Doi lucrători de la Apă-Canal mă surprind în timp ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
model 1980, pe care se găsea o pancartă pe care scria „Agricultura României, încotro ?”. Multe dintre vestele de ploaie, șepci, umbrele etc., inscripționate cu numele centrelor sindicale, au fost abandonate înainte de urcarea în autobuze. Obiectele au fost imediat preluate de către cerșetorii ce abundă în zonă și de vânzătorii ambulanți, ca o veritabilă pradă de război. Efect vizual special, un amestec de veste albastre, galben fosforescent, violet versus culorile neutre din garderoba pelerinilor, un metisaj urban neprevăzut. Peste circa trei ore, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Grassmayr ale vechii Catedrale Patriarhale. Aerul bubuie, sentimentul este paralizant, bucurie și agonie, moarte și viață. Clopotul mare domină totul, plenar, cei prezenți sunt vizibil emoționați, toți ascultă cu delectare jocul acesta muzical fără egal, atât de rar. Pelerinii, jandarmii, cerșetorii, gură-cască, copiii, reporterii, cameramanii, hoții de buzunare, vânzătorii de lumânări, preoții, absolut toată lumea este cu ochii în văzduh, aștept să cadă peste ei notele divine. În acest moment de maximă tensiune intră în scenă ÎPS Calinic de la Curtea de Argeș, însoțit de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a microcosmosului său. Ies agale din interiorul întunecos, am avut încă o dată confirmarea faptului că „pelerinul” actual are gândul doar la rând și așteptare, nu și la odihnă în afara acestuia. Pe gardul de incintă al edificiului sunt așezați în șir cerșetorii obișnuiți, „de-ai casei”, aflați acolo permanent, nu doar în zilele de pelerinaj. Cerșesc cu demnitate și metodă, aș putea spune, la fel ca într-o zi de duminică sau ca la săvârșirea unui botez, fluxul pelerin de pe bulevard fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cum este cazul la Iași). Un mare interes este legat de dimensiunile economice ale pelerinajului. Există o anumită obsesie a imaginii de ansamblu : trebuie ca totul să „iasă bine”, se vorbește deschis despre „pete pe sărbătoarea Sfintei Parascheva”, referință la cerșetorie, hoții de buzunare sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și-au adus covorul din sufragerie la sfințit” (ProTV, 27 oct. 2012). - Mii de pelerini au luat cu asalt Iașul” (Evenimentul, 11 oct. 2010). - „Se dă startul la haos pe străzile orașului (Adevărul, ediția de seară, Iași, 9 oct. 2010). - „Cerșetorii din alte județe au fost trimiși acasă !” (BZI, 14 oct. 2011). - „Iași : femeia posedată de la Mitropolie a fost târâtă la racla sfântă” (Adevărul, ediția online, 14 oct. 2009). i) Pelerinajul, frecventat de lumea mondenă : superstiții și credințe de consum curent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
excepție, inclusiv la „micropelerinajele” de dată recentă (Sf. Nicolae de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din capitală). Cerșitul se practică individual sau în grup, cerșetorii sunt originari din localitate sau sunt aduși acolo de la o distanță oarecare, fiind vorba deci de cerșetorie organizată, metodică. O parte dintre cei pe care-i putem califica generic drept „cerșetori” erau persoane supuse unei sărăcii extreme („ocazionalii” de la Prislop, de exemplu), iar zilele de pelerinaj (sau de hram ale unor biserici, după caz) reprezintă o bună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și zilelor de hram ale bisericilor din marile orașe și nu numai. Rămâne de analizat modul în care mass-media reflectă mila și cari tatea, „multe dintre aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce (și produce !) milă. Cerșetorii nu sunt însă oameni ai străzii, fiecare dintre ei are o familie sau aparține unui grup organizat cu care împarte beneficiile. Cu ochiul observatorului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am avut impresia), ea mai observă și „lipsa de compasiune față de acești cerșetori, deoarece societatea egipteană în ansamblul său este oricum prea dură pentru a mai lăsa loc pentru milă și sensibilitate. Egiptenii nu au oricum prea multă milă pentru cerșetorii care prezintă mutilări «profesioniste» și oricum tipul acesta de activitate lucrativă dispare încetul cu încetul, semn de schimbare a vremurilor” (MayeurJaouen, 2005 : 281). Dimensiunea transnațională a pelerinajelor : pelerini români la Mešugorje Din 1981 până astăzi, se estimează că 40 de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să trăiască din pomeni. O ducea astfel de zece sau douăsprezece zile, când un cleric și câțiva care erau cu acesta, văzându-l cerșind, începură să râdă de el și să-i aducă ocări, cum se face de obicei cu cerșetorii aflați încă în putere. Mai marele noului spital din Antezana, care tocmai trecea pe acolo, arătându-se mișcat de ceea ce vedea, îl chemă pe Pelerin și-l duse la spital, unde-i dădu o odaie și toate cele de trebuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
gât. Eu cu verii noștri, Manuil și Alexis, de care eram îndrăgostită -, ne-am ascuns în ruinele palatului Blacherne, împreună cu șobolanii, înspăimântați și ei; ne-am mirat chiar, crezusem că toți fuseseră mâncați în lungul asediu. Înveșmântați în zdrențe ca cerșetorii, ne-am furișat în noapte, pe străduțe dosnice, fugeam, căutam să ne strecurăm printr-o spărtură a zidului, fugeam cât mai departe de coșmarul ce se chema acum "Stambul". Călcam îngroziți peste cadavre, nu vedeam pământul de stârvuri. Îmi stăruie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Am mai poruncit! spune el sever. Să nu poruncesc a treia oară! Să nu mai văd calicime la capul podului peste Suceava! Le dai de lucru! Să muncească, să-și merite pâinea! Să aleagă: ori muncesc, ori crapă de foame! Cerșetoria voi a o stârpi în Țara Moldovei! Vreau să curăț țara. Ștefan, cu mâinile la piept, măsoară încăperea: Ioane, cum stai cu izvodirea la "Nemaipomenitul nostru letopiseț?" Zorește, că dau turcii și rămânem neisprăviți. Scormonesc hrisoave, hronici, adun mărturii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de furie. — Eu, Johannes cocoșatul, răspunse acesta. Te blestem pe tine și, Împreună cu tine toată omenirea! Hai, ridică sabia! Aștept de prea multă vreme să te trimit În iad, acolo unde ți-e locul. Eglord râse disprețuitor: — Nu lupt cu cerșetorii. Nu arăți deloc a cocoșat. Dar te știu, nu ești tu cel care se laudă peste tot că vrea să se răzbune pe mine? N-o să-ți priască, ai să atârni de prima spânzurătoare, acolo unde ți-e locul. Un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
încetat, a fost - chiar dacă cu dezgust - acceptată de familie (doar bunica se pare că nu putea nicidecum ierta), și tanti Elenuța continua să ne facă vizite, ca eu s-o întâmpin cu reprobabilul „ce mi-ai adus?“, deși știam că cerșetoria era inutilă, căci niciodată n-ar fi venit fără să-mi aducă ceva, iar părinții mei nu reușeau niciodată să citească în această cerșetorie, în această curiozitate atât de strigător la cer de indiscretă un semn de drăgălășenie sincer afectată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
facă vizite, ca eu s-o întâmpin cu reprobabilul „ce mi-ai adus?“, deși știam că cerșetoria era inutilă, căci niciodată n-ar fi venit fără să-mi aducă ceva, iar părinții mei nu reușeau niciodată să citească în această cerșetorie, în această curiozitate atât de strigător la cer de indiscretă un semn de drăgălășenie sincer afectată și de dragoste cochetă (dacă ar fi citit ceea ce trebuie, punctul lor de vedere ar fi fost „lasă cochetăriile!“). Cât de mult o iubeam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Adevărata problemă este că UE a fost văzută ca având "porți deschise" și că porțile s-au deschis pentru cei care nu trebuiau să vină aici ca să exploateze sistemele noastre. Dacă spui "România" în Danemarca, gândul ți se duce la cerșetorii romi de pe stradă, la prostituatele românce de pe lângă gară și la muncitorii ieftini din construcții. Atât. Și este păcat. Nu uit mulții investitori străini care au venit în Romania și au decis să nu înceapă investiții datorită corupției sau dificultăților birocratice
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
În anumite momente, o acută nevoie de acest „altceva”! Și nu numai În momentele de depresie, de necaz, de cădere și decădere umană - de fapt, atunci, niciodată! Mândria, ideea mea despre propria-mi demnitate m-a salvat Întotdeauna de la această cerșetorie a divinității doar În momente de criză! Nu, ci mai ales În momentele de „victorie”, de prea-plin, de Împlinire bruscă, neașteptată și insuportabil de plenară a unui vis, a unui țel care mie Însumi mi se părea atât de orgolios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
convinsă că o s-o aprob, înainte de a ne despărți. Madame Bovary avea, totuși, reflecții de altă calitate... *Duminică însorită de februarie. Străzile sînt pline de lume ieșită să se dezmorțească. Au fost scoși afară, de cei care îi manipulează, și cerșetorii: sînt din ce în ce mai mulți. Azi le-am dat mărunțiș numai celor doi bătrîni plasați la capătul dinspre centru al străzii Karl Marx, între Muzeul de științele Naturii și Biserica Sfinții împărați: cinci și, respectiv, trei lei. Primul purta un suman scurt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ședințe despre „grija față de om”, pe care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării, exploatat de o zgripțuroaică (mutra o arată) cu teșchereaua plină, și al altor umiliți? Cerșetoria e o realitate. Ni-i teamă s-o recunoaștem? Am recitit, aproape cu lacrimi, scrisoarea primită de la Lucica, în care îmi descrie starea în care se află tata, că „orice ar mînca i se umflă ficatul”, că „de la o vreme
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]