745 matches
-
crude pieptu-mi zdrobește...” Discreția emoționeză mai tare decît impudența. în zilele patimilor, Iisus a impresionat prin tăcerea cu care a suportat durerile. Lumii nu-i plac văicărelile. Faptul acesta îl putem constata aproape zilnic. Eu, de pildă, îi ocolesc pe cerșetorii abuzivi, zgomotoși și-i dăruiesc pe cei umili și tăcuți. „Prin asta ești celebră-n Orient”. Versul lui Bacovia din „Cu voi...” rezumă o lungă serie de dezbateri politice interne în care antiteza Orient-Occident era intens exploatată. Orientul evoca tradiții
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asigura locația pentru construcția bordeielor și câțiva lei pe lună din vama domnească. Calicii erau colonizați de regulă în Ulița Mare, o intersecție a mai multor drumuri dintr-un sat, ca măsură de integrare socială, dar și de limitare a cerșetoriei, fie ea și profesionistă; în acea perioadă, breslele de meșteșugari de același fel se organizau teritorial pe aceeași stradă. Calicii (mișeii) erau cerșetori, săraci invalizi sau bolnavi și fără familie, oameni aflați la marginea societății urbane, beneficiari ai milei" (Buzducea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
clasele juridice, condițiile sociale. "Astfel, episcopul Ratherius din Verona, în secolul al X-lea, citează nouăsprezece categorii: civilii, militarii, artizanii, medicii, negustorii, avocații, judecătorii, martorii, procuratorii, patronii, mercenarii, consilierii, seniorii, sclavii (sau șerbii), magistrii, elevii, bogații, cei de stare mijlocie, cerșetorii. Regăsești de bine de rău în această listă specializarea categoriilor profesionale și sociale caracteristice societății romane, și care supraviețuiseră poate în oarecare măsură în Italia de nord" (Le Goff, 1970, p. 343). Celebrul istoric francez François Guizot, cu privire la rolul Bisericii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
români plecați la lucru în străinătate), dar și negative (în țara noastră: depopularea unor localități și zone, decalajul între sexe, pierderea unor specialiști și a unei părți a forței de muncă tinere; în țările de destinație: exportul de infracționalitate, practicarea cerșetoriei, a prostituției, a crimei organizate ș.a., care au generat repatrieri obligatorii ale autorilor și au compromis ori întinat imaginea României în lume). Prin cauzele, amploarea și consecințele sale, prin manifestările sale diferite, procesul de emigrație din țara noastră reprezintă o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Adevărata problemă este că UE a fost văzută ca având "porți deschise" și că porțile s-au deschis pentru cei care nu trebuiau să vină aici ca să exploateze sistemele noastre. Dacă spui "România" în Danemarca, gândul ți se duce la cerșetorii romi de pe stradă, la prostituatele românce de pe lângă gară și la muncitorii ieftini din construcții. Atât. Și este păcat. Nu uit mulții investitori străini care au venit în Romania și au decis să nu înceapă investiții datorită corupției sau dificultăților birocratice
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
zilnic, în relatările de presă, televiziune și radio. Mai nimeni nu a luat-o în serios în presa română, pentru a nu mai vorbi de autorități. Rezultatul este crearea unei stări de spirit nu foarte favorabile romilor români ce practică cerșetoria în număr mare la Geneva și, mai recent, și la Lausanne; și, prin extensie, și controale ceva mai severe la frontieră ale mașinilor venite din România. Atât. Relațiile culturale, cele din sfera muzicii, fie că este vorba de muzica tradițională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
regăsindțo în final chiar șițn punctele de maximă afluență turistică. Iar dețaici, din această lume mică, o să aleg pentru rândurile care urmează câteva chipuri de cerșetori, care nțaveau cum să nu mă impresioneze. Pentru că în Paris, constat de câteva zile, cerșetoria a devenit un meșteșug important, care necesită probabil o pregătire specială și mai ales multă inventivitate. Altfel, ești înghițit de concurență. Odată ieșit din hotelul în care stau, îl întâlnesc, în fiecare dimineață, pe cerșetorul cu câini. E un bătrân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
care o investea. În Franța, un pachet de țigări e 5 euro, iar omul trebuia să cosume, cu spectacolul său, măcar patru pachete pe zi. Dar, bineînțeles, nuți deloc exclus să fi cerșit și țigările. IȚam întâlnit, firește, și pe cerșetorii români. Cei care apelează tot la arta de a se plimba prin metrou cu copilul în brațe și cu mâna întinsă. Dar despre ei cred că nțare rost să vă mai povestesc. Dacă spațiul mițar fi permis, aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
să spună doar atât: nu am căutat cu tot dinadinsul chipuri de cerșetori. În Paris însă îi vezi la tot pasul, aruncați de soartă printre frumusețile, printre legendele orașului. Însă, în mod evident, așa cum am încercat să arăt mai sus, cerșetoria pariziană e cu totul diferită de cea cu care nețam obișnuit. Are, cum pot săți spun altfel?, stil. Un stil la care ița obligat concurența. Iar ei, cerșetorii, fac parte din acel „altceva“ pe care îl promiteam în primul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
orașului. Însă, în mod evident, așa cum am încercat să arăt mai sus, cerșetoria pariziană e cu totul diferită de cea cu care nețam obișnuit. Are, cum pot săți spun altfel?, stil. Un stil la care ița obligat concurența. Iar ei, cerșetorii, fac parte din acel „altceva“ pe care îl promiteam în primul meu articol pe temă. Chiar dacă, inițial, nu la ei mă gândeam, nțam putut să trec indiferent peste impresia pe care mițau creatțo. O impresie nu la fel de puternică precum clădirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
refugiul într-o cutie. Bărbatul-cutie nu are carte de identitate, nu are slujbă și nici locuință, nu are nume și nici vârstă, nu se piaptănă și nu respectă nici un program. Bărbatul-cutie nu este cetățean și nici nu „se înhăitează cu cerșetorii“, față de care are un statut inferior în ochii oamenilor. Bărbatul-cutie este invadat de greață, este scârbit de mizeria peisajului abia zărit prin viziera sa. Boala bărbatului-cutie se numește „paralizie a simțului direcției“. Cutia este o cale de acces spre o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
poate deveni masca unui sfânt, așa cum se întâmplă în romanul acesta. Personajul principal este un călugăr provenit dintr-o familie înstărită care, după ce a petrecut treizeci de ani în pustie, se întoarce în cetate unde trăiește cu târfele ieftine și cerșetorii prefăcându-se nebun. Un astfel de călugăr a existat într-adevăr. El este Sfântul Simeon cel Nebun pentru Hristos, care a viețuit în Siria secolului al VI-lea. Am încercat să văd lumea prin ochii acestui sfânt care se prefăcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
încetat, a fost - chiar dacă cu dezgust - acceptată de familie (doar bunica se pare că nu putea nicidecum ierta), și tanti Elenuța continua să ne facă vizite, ca eu s-o întâmpin cu reprobabilul „ce mi-ai adus?“, deși știam că cerșetoria era inutilă, căci niciodată n-ar fi venit fără să-mi aducă ceva, iar părinții mei nu reușeau niciodată să citească în această cerșetorie, în această curiozitate atât de strigător la cer de indiscretă un semn de drăgălășenie sincer afectată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
facă vizite, ca eu s-o întâmpin cu reprobabilul „ce mi-ai adus?“, deși știam că cerșetoria era inutilă, căci niciodată n-ar fi venit fără să-mi aducă ceva, iar părinții mei nu reușeau niciodată să citească în această cerșetorie, în această curiozitate atât de strigător la cer de indiscretă un semn de drăgălășenie sincer afectată și de dragoste cochetă (dacă ar fi citit ceea ce trebuie, punctul lor de vedere ar fi fost „lasă cochetăriile!“). Cât de mult o iubeam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
diminueze efectele pauperizării fapt pe care îl realizase Senioria pe vremea feudalismului. Cu ocazia " Marii Întemnițări" din 16562, una dintr-o sută de persoane era întemnițată la Paris. Dar nici spitalul general și nici temnițele nu au reușit să împiedice cerșetoria, mai ales când în oraș reapărea sărăcia și foametea. În fața creșterii problemelor sociale și a eșecului de a le împiedica, orașele au început să fie descrise ca locuri ale pierzaniei, periculoase și nesănătoase. Teama de asfixiere și infecție atingea paroxismul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
censul este cuantumul minim al impozitelor directe care permite dreptul la vot. Cerșetori (ordine). Ordine religioase apărute, la inițiativa Sfîntului Dominique și a Sfîntului Francisc, la începutul secolului al XIII-lea. Ei pun în prin plan practica sărăciei (care implică cerșetoria) și propovăduirea. Prin opoziție la călugării din celelalte ordine, călugării cerșetori sînt numiți "frați". Ei au jucat un rol primordial în orașele și universitățile secolului al XIII-lea. Principalele ordine de cerșetori sînt frații predicatori sau dominicani, frații minoriți sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cale planul de distrugere și reclădire a lu-mii după turbarea lor, urmăreau să-i distruge pe eseni cum rezultă: ,,Atunci Fiul Omului va căuta pacea cu ceilalți Fii ai Oamenilor, chiar și cu fariseii și cu preoții, chiar și cu cerșetorii și cei fără de adăpost, chiar cu regii și guvernatorii, pentru că toți sînt Fii ai Oamenilor, indiferent de avere sau neam.... Căutați pacea cu toți Fiii Oamenilor și lăsați-o să fie cunoscută prin Frații Luminii, pentru că noi trăim potrivit Legii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vecinătate a milogilor, a oamenilor străzii, a nefericiților lumii acesteia. Acasă are un coleg de apartament serios, cu barbă, student la teologie, de care se cam jenează. Se ascunde de el, nu vrea să-l scandalizeze. Mai bine fraternizează cu cerșetorii: „Tu a cui naiba ești, se interesează milogul, încercând să-mi șteargă fața cu o cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de furie. — Eu, Johannes cocoșatul, răspunse acesta. Te blestem pe tine și, Împreună cu tine toată omenirea! Hai, ridică sabia! Aștept de prea multă vreme să te trimit În iad, acolo unde ți-e locul. Eglord râse disprețuitor: — Nu lupt cu cerșetorii. Nu arăți deloc a cocoșat. Dar te știu, nu ești tu cel care se laudă peste tot că vrea să se răzbune pe mine? N-o să-ți priască, ai să atârni de prima spânzurătoare, acolo unde ți-e locul. Un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În anumite momente, o acută nevoie de acest „altceva”! Și nu numai În momentele de depresie, de necaz, de cădere și decădere umană - de fapt, atunci, niciodată! Mândria, ideea mea despre propria-mi demnitate m-a salvat Întotdeauna de la această cerșetorie a divinității doar În momente de criză! Nu, ci mai ales În momentele de „victorie”, de prea-plin, de Împlinire bruscă, neașteptată și insuportabil de plenară a unui vis, a unui țel care mie Însumi mi se părea atât de orgolios
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în treacăt, că, în adâncul ființei lui, nu are mai multă simpatie pentru una decât pentru cealaltă din cele două tabere. Morgă, aroganță, brutalitate și dispreț de o parte. Insensibilitate, opacitate, propensiune spre înșelătorie și brutalitate de cealaltă parte, unde cerșetoria este o permanență. Doi adversari care se omoară de prea mult timp unii pe ceilalți sfârșesc prin a se asemăna: aceleași cuvinte, aceleași ritualuri. Drept printre drepți, nordicul nostru sârguincios și distant condamnă nesfârșitele pedepse colective (comandourile Tsahal au răpit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu puternice accente naționaliste. În afară de articole în care urmărea îndrumarea țărănimii pe calea unei gospodării temeinice și civilizate, Gh. Rădășanu a mai vizat și alte obiective. A țintit mai ales scopuri educative. A luptat prin scris atât împotriva beției, lenei, cerșetoriei, cât și pentru păstrarea și respectarea tuturor comorilor de artă populară și în special ale portului nostru național. Lupta împotriva alcoolismului a avut un mare ecou în epocă, fiind înființate în acest scop diverse asociații antialcoolice, s-au lansat programe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de economie, de feudalitate târzie. În mod ciudat, m-am simțit mai puțin "jenat" că sunt român ori de câte ori am călătorit în Japonia sau în Statele Unite. Cum în aceste zone ale lumii nu se știe absolut nimic despre România, și nici cerșetorii de origine română nu sunt vizibili, nu există nici o prejudecată legată de români. Când spun în Franța că sunt român există riscul ca pe fața interlocutorului meu să tresară un mușchi. În Statele Unite sau în Japonia fețele rămân sincer impasibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și la anul, va fi desigur alta. Oricum, cele două datini amintite acum sunt, prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii alogeni mai tuciurii ce-au transformat alte obiceiuri În motiv de cerșetorie prin tramvaie și trenuri. Paranteză: Datinele de Anul Nou, având toate un caracter augural, Își au sensul numai Împlinite În fața gospodarului, adică acasă la el, nu În tramvai. Jumătate dintre familiile românești, mai precis jumătatea urbană, sunt acum strânse În jurul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când, însă nici accidentele nu mă întrerup din lucru. După cum se trosnesc, știu dacă e vorba despre Mercedes-uri sau Jeep-uri. Daciile pot să se dea de zece ori peste cap, n-aud nimic. La fel e și cu cerșetorii. Mă întâlnesc cu ei la tot pasul și nu-i văd. Dac-ar fi unul, doi, mi-ar fi milă și aș scoate un ban. Nu mai văd decât ce-mi propun dinainte să văd. Îmi spun, de cum ies din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]