2,002 matches
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > CORNELIU FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (5) - ROȘIA MONTANĂ 2012 Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 920 din 08 iulie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Am ajuns în piața Centrului Istoric al Roșiei Montane, epicentrul propagandei RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) pentru cei ce vin din alte părți aici, condusă cu o
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
a deține vreo patalama anume, ilegitimă ca și conducerea noastră de stat de pe vremea aceea, noua mea zeiță guverna peste toate vicisitudinile și carențele lumii civile și militare, pe apă și pe uscat, de unde indivizii apăreau, căzându-i la picioare, cerșindu-i de la înălțimea scaunului ei, unde stătea picior peste picior, ca într-un ritual al Bhagavad-Gitei, mila sa sedentară” (pp.7-8). De notat că portretele din această carte se întregesc necontenit, ca niște teoreme epice care se îmbogățesc în chip
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
acestui nou corp de pază și ordine publică. Deși municipalitatea timișoreană a făcut eforturi pentru diminuarea fenomenului de cerșetorie, se constată că această practică tinde să ia amploare. Pe lângă măsurile repetate de trimitere în localitatea de domiciliu a celor care cerșeau în Timișoara, edilii locali au încercat să determine justiția să sancționeze faptele de cerșetorie, însă fără prea mare succes. Domnul viceprimar Adrian Orza ne-a spus că intenționează să promoveze un proiect de hotărâre de Consiliu Local împotriva cerșitului agresiv
Agenda2005-28-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283909_a_285238]
-
de cerșetorie, însă fără prea mare succes. Domnul viceprimar Adrian Orza ne-a spus că intenționează să promoveze un proiect de hotărâre de Consiliu Local împotriva cerșitului agresiv. Se preconizează stabilirea unor amenzi atât în cazul celor care insistă să cerșească, cât și al celor care o încurajează, în sensul că dau bani cerșetorilor. Acest model canadian de rezolvare a cerșetoriei este preluat după cel descoperit de viceprimarul Adrian Orza cu ocazia unei vizite la Ottawa. Se pare că cea mai
Agenda2005-28-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283909_a_285238]
-
au mai rămas decât coroana de spini și un fragment din Cruce, păstrate în tezaurul de la Notre Dame de Paris. I. M. Obiceiuri de ieri și de azi l În Evul Mediu, în Joia Mare, leproșii aveau dreptul de a cerși pe străzi. l În vinerea dinaintea Paștelui, în mai multe țări europene există obiceiul ca gospodinele să prepare un aluat din făină, apă și sare, care se întinde cu sucitorul și se taie pătrățele: „tăițeii“ se fierb în apă cu
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
prin glezne, ne rezemam prin amintiri ca fumul, mocnind sub vreascuri de iubiri perene. Târziu de noi s-a risipit în zare, strângând oceanul în mărgean de stele, ne-au plâns ninsori pe umeri frig de floare, străini de noi cerșind pe drum inele! Referință Bibliografică: STRĂINI DE NOI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
STRĂINI DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384995_a_386324]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > RONDELUL DORINȚELOR TRECUTE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu mi-am dorit și știi prea bine Cât plac parfumul toamnei ruginii, Cerșeam sărut de buze vișinii, Ce-n miez de zi păreau rubine. N-aș fi plecat de lângă tine Fără sărut pe trup și ochi zglobii. Eu mi-am dorit și știi prea bine Cât plac parfumul toamnei ruginii. Dar și acum
RONDELUL DORINŢELOR TRECUTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385151_a_386480]
-
a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de matase;Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TE AȘTEPT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Străine, mi-ai bătut la poartă, Umil, cu palme sângerânde; Înfrigurat sub ploaia rece, Flămând, cerșind un colț de pâine. Nu ți-am deschis, am tras zăvorul, Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe, Strigându-mă, încet, pe nume. Am zăbovit o viață-ntreagă, Nepăsătoare, împietrită, La geamul casei
TE AŞTEPT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385231_a_386560]
-
lui. Nu aveam curajul să te întreb ce e cu tine, cum ai ajuns aici. Îmi revenea în minte doar dansul tău dansat nainte de a pleca spre a nu te mai găsi niciunde . Și acum să te găsesc aici cerșind ca cea mai amărâtă ființă de pe lume. -Aliană, frumosă Aliană, am strigat cât am putut de încet îngenunchind. Hai să mergem, i-am zis ridicând-o încet de umerii slăbiți. - Dar cine ești și unde ai vrea acuma să mă
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
în ecouri, vreau să-mi înec amarul rămas în tablouri. Sperând într-un cer, ce crede-n jurământ, hrănesc doar cu lacrimi o floare fără pământ, întind mâna, poate mai găsesc amprente, rămas-am cu un suflet îmbracat în zdrențe. Cerșesc lumina în zilele cu soare, beau venin să-mi otrăvesc inima ce doare, mai calc în picioare cioburi de speranțe, să curgă din vene și-a dragostei nuanțe. Nimic nu mai am, doar speranțe am avut, crezând că te am
DRAGOSTEA ÎNGROAPĂ SUFLETELE VII… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384505_a_385834]
-
Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** Genealogia Naiadelor variază mult, un factor important fiind zona geografică și sursa literară. Naiadele erau fie fiice ale lui Zeus, fie
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mai fac prin ploaie două piruete Și apa-mi intră-n suflet și în ghete, Umbrela doarme dusă-n debara Dar mă descurc acum și fără ea. La colț de stradă mâinile cerșesc Un bătrânel înnoadă-n două chinul, În traista lui s-a strecurat veninul Din ochii străvezii râde destinul. Și are haina strâmtă, ruptă, ponosită, De mult banale amănunte nu-l irită Pașii târăsc agale parc-o umbră, Nici înserarea nu
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384622_a_385951]
-
vinde luați seamă, Dar mai ales când, unde, cum, cât, cui, Ața pe mosor se strânge-n vamă Și, volens-nolens, atârnați în cui; Ghilotină nu-i ca să vă curme Dintrodată chinul, suferința, Când urcați Golgota făr’de urme, În zadar cerșiți apoi căința; Asta vi-i răsplata pentru fapte, Cuvântul dintre toate-i mai presus, Cât aveți în palmă viață, moarte, Întoarceți fața Domnului Iisus! Alungați păgână rătăcire Ce v-a bântuit amar prin vreme, Plecați frunte-ngemănați cu fire Și
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sub verdele spuzit de sărbătoare, cu ochii plini de roua primăverii, îngrop pocalul sub căderi de soare, să nu mai plângă niciodată merii! Cu pași de promoroacă ning copacii, cerșind veciei clipe de-nchinare, poștași grăbiți își umplu-n fugă sacii, cărând țărâna trupului ce moare! Mirese-aruncă peste tot buchete, din florile ce-au împletit cununa, lumina le dansează blând prin plete, tot așteptând să înflorească luna! Oftează pe sub ramuri goale
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
mai multe persoane, sau poate vârsta îi oferea avantajele unei persoane demne de considerație?! Oricare ar fi fost motivul, rezultatul era mai mult decât mulțumitor. Cine nu și-ar dori să fie remarcat într-o astfel de zi? Sufletul ei cerșea mereu atenția celorlalți. Recunoștere. Simpatie. Iubire. Căci totul se reduce, până la urmă la sentimentul iubirii, la nevoia personală de a fi mângâiat de zâmbete și la acceptarea de către ceilalți. O săptămână se derulă, și fiecare zi îi aduse noi surprize
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
foaia albă, Frânte-s aripi, frânt ți-e... zbor; Se cutremură-n în sertar Vise ce te-au zgâlțâit, Astăzi doar un solitar, Poți cel mult părea smintit Când mi te bântuie spaimă Că ți-e munca în zadar, Nu cerși nimărui faimă Poeziei fă altar...! Iar dactili, iambi sau trohei Să dezlege mi s-or zbate Poate doar niște mișei Prin aburii minții beate; Prin trei rânduri de lentilă Ia aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
Articolele Autorului Mă trezește tropotul de zimbru. Mă aleargă vulturu-n Carpați. Simt mirosul verii lingușind un timbru printre arealuri de puieți fanați. Lupii albi de stepă, mai dezbin-o cină între frați de cruce, printre brazi. Din falanga lunii mai cerșesc lumină pentru vindecarea unor ieri și-un azi. Îmi hrănesc speranța cu amfibii. Piatra se transformă în oțel. Îmi răstoarnă marea amfiteatre-n tibii. Știuci de alabastru-mi ronțăie-un cercel. Mă trezesc iar snoabă, visu-l las în somn. Văd
VERDICT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382474_a_383803]
-
val. Arată grotesc și plăcut totodată, se uită la mine, nu știu ce așteptând, îmi spun că ne-am mai cunoscut odată, când ciocneam ramuri din pământ sevă bând. Optsprezece capete înșirate vor insistent ceva de la mine, cu fețele lor insipid disipate cerșesc imortalizări pentru veacul ce vine. Capetele cu fețe violent pictate cercetându-mă, la mine se holbează, acum m-i s-au urcat cu tupeu pe spate și... stupoare! Lumea mea de gânduri își înglobează. ------------------------------ Emil SAUCIUC s-a născut la
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
sentimente străine și se-aude cântecul zilei. Cântec de lumină și tăcere călător peste lume. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Totul este relativ. Veșnică e doar destrămarea. Toate se destramă încet : s-a destrămat și mâna mea cerșind trupul zilelor tale, s-au destrămat buzele tale negăsind cuvinte pentru cântecul zilei. Privește altfel în jurul tău : disperate umbre își caută trupurile, trupurile își caută decăderea. Decăderea, se întâmplă în lumina. Am pus totul în alb. Albul este relativ. Veșnică
POVESTEA CONTINUA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382573_a_383902]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
tâmple,/ Și teama se așterne-n oase,/ De frig privirea mi se umple,/ Din veacul iernilor geroase.” Tristețea îl copleșește din nou și, așezat pe pragul amintirilor, simte doar alinarea fulgilor de zăpadă care s-au așternut în larga imensitate cerșind nemurirea. “Se-adună norii peste frunte,/ Ca amintirea să mi-o șteargă,/ Fulgii zăpezilor cărunte,/ Plâng în imensitatea largă.../ Curând mă-nvăluie uitarea/ Și ceasul bate tot mai rar,/ M-am împăcat și cu iertarea,/ Ura meschină e-n zadar./ Răsună
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > POMANA SUFLETULUI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pomana sufletului Nu ocoli vreodată, Un amărât cerșind, Ce e bătut de soartă, Umilit și flămând! Tu, sufletu-ți înmoaie, Deschide-ți inima Și pune-i o lețcaie, Când întinde mâna! Se-nclină, mulțumește Și nu te va uita. Tainic te pomenește În rugăciunea sa. Îi cere-n
POMANA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384043_a_385372]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Privindu-vă-n oglindă figurile posace, Cerșindu-vă speranța că mâine va fi bine, Distrugeți adevărul, schimbându-l în ruine, Și desenați iluzii de liniște și pace. Îndestulați cu ură și cu visări deșarte, Vânați cu cerbicie doar propria dreptate. Călcând pe lucruri simple, n-aduni seninătate
S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384099_a_385428]
-
să cearnă, darul tăriilor cerești. Un foc etern păstrezi în vintre de seve dătător și viață. Paloarea ta e doar o ceață, sau voal de chiciuri puse printre lăstari și pomi, spre dimineață. Curând, din mantia omătată, căpșoare albe vor cerși lumina, spre a înflori pe pajiștea împovărată, de verde-n tonuri viorii. *** Referință Bibliografică: Pământ încărunțit / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
PĂMÂNT ÎNCĂRUNŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384086_a_385415]