3,942 matches
-
pe jumătate ironic, Noroc că-l avem pe Marçal ca să nu se piardă chiar totul, răspunse Cipriano Algor, dar nu zâmbi. Aceasta a fost prima zi a creației. A doua zi, olarul s-a dus în oraș să cumpere ghipsul ceramic destinat mulajelor, plus carbonatul de sodiu, asta a găsit ca dizolvant, vopselele, câteva găleți de plastic, recipiente noi de lemn și bobine de sârmă, spatule, dălți. Chestiunea vopselelor fusese obiect de vii dezbateri în timpul și după cina din prima zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a căror religie interzice consumul cărnii de porc. Aici accentul cade Însă pe oaie, tratată cu aceeași hămeseală și uimire, dar Într-un stil ceva mai puțin realist. În aceste opere, oaia este aproape abstractă. Există, de pildă, un glob ceramic, aflat sub un spot de lumină de culoarea safirului, a cărui suprafață este decorată cu ceva ce pare a fi o scriitură elaborată, numai că „scriitura“ se dovedește, la o examinare mai atentă, a fi compusă din turme Întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
caldă încă vremea-aceea. Ținând soarele în mână, un oltean - pe jumătate om aievea, în rest fântână cu o cumpănă în spate - dimineața da năvală cu un chiot în cetate. ULCIORUL Pe masa îmi stă, durat din argilă, ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, cu rouă pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins, trandafiriul își las-o petală pe masă, dorind în lumină să stea fără mască. Se face că
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
urmă sau recent, prin verificarea și actualizarea punctelor respective. În acest scop, pe lângă consultarea surselor bibliografice (reviste, monografii, tratate, dicționare, enciclopedii și cataloage), a fost necesară studierea materialului arheologic aflat în colecțiile unor muzee. Unele obiecte sunt încă inedite (fragmente ceramice și din metal, piese întregi, găsite prin cercetări de suprafață ori sistematice), iar cu acordul descoperitorilor sau al deținătorilor au fost descrise, desenate și incluse în structura volumului de față. Pe parcursul cercetării, au fost descoperite obiecte, menționate de autori în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări de suprafață și săpături sistematice efectuate în județele Bacău, Neamț, Vaslui, precum cele de la Cociu-Motoșeni (Bacău), Traian (Neamț), Bârzești, Coroiești-Bogdănița, Costești, Gara Roșiești, Rateșul Cuzei, Roșiești, Valea Mare-Dumești, Vutcani (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII deschide seria analizelor arheologice asupra descoperirilor din această perioadă de timp. Compus din patru subcapitole, el cuprinde prezentarea amănunțită a stațiunilor și necropolelor/ mormintelor izolate, cercetate sistematic, accentuând tipul de așezare și de locuință folosit de autohtoni, principalele tipuri ceramice și alte piese de inventar (inclusiv tabele și statistici privind proporția dintre numărul de case și membrii comunităților locale). Capitolul IV cumulează cele mai multe informații deoarece include vestigiile de tip Dridu, numeroase comparativ cu cele din perioada anterioară. Beneficiind de o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii Costișa-Botoșana-Hansca, pentru intervalul de timp VIII-IX, a fost identificat, tot pe baza ceramicii, un alt orizont cultural local, regional, observat în situl de la Hlincea-Iași (1952-1954), din care rezultă coabitarea autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului superior al Bârladului a avut în vedere siturile neo-eneolitice, ale căror materiale ceramice pictate atrăgeau atenția specialiștilor din Europa și mai puțin cele de factură medievală; asupra acestora nu vom insista întrucât nu corespund tematicii. 2. CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Pentru această perioadă se cunosc însemnări legate îndeosebi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stemnicului. Prețioase sunt pentru intervalul de timp stabilit informațiile furnizate de perieghezele efectuate de M. Petrescu-Dîmbovița (1937-1940) în zona fostului județ Covurlui (astăzi județul Galați), unde s-au găsit urme de locuire din Preistorie până în Evul Mediu, printre care fragmentele ceramice de tip Dridu, de la Șerbănești și Drăgănești. Ulterior, în 1950, un colectiv, ce-i includea pe C. Cihodaru, R. Vulpe, R. Petre și Șt. Kiss, a desfășurat săpături la Șuletea și Bârlălești, unde s-au descoperit vestigii din Neolitic și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-XI, care denotă nu doar descoperiri izolate, ci prezența unor complexe de locuire, precum așezarea de la Dagâța-Iași, cu două niveluri de locuire, din secolele VIII-IX și X-XI. Alte periegheze au fost întreprinse de Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic). Amintim cercetările de suprafață efectuate de Al. Artimon (1970) la Tăvădărești-Dealu Morii (punctul Marginea de vest a satului) și I. Mitrea (1972) la Negulești-Dealu Morii (punctul Măldărești). Majoritatea acestor puncte reprezintă descoperiri izolate (de regulă, fragmente ceramice), care nu au beneficiat de sondaje de teren pentru elucidarea situației. Ponderea cea mai mare a descoperirilor arheologice s-a înregistrat pe teritoriul actual al județului Vaslui, acesta fiind străbătut aproape complet de apa râului Bârlad. De altfel, acest județ
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont cultural, bazat pe elemente de factură daco-romană și cunoscut ulterior sub denumirea convențională de Costișa - Botoșana - Hansca. De la început, autorii cercetărilor de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au considerat aceste descoperiri ceramice ca făcând parte dintr-o nouă etapă, în evoluția materială autohtonă, ulterioară culturii Sântana de Mureș, fapt susținut și de suprapunerea stratigrafică a celor două niveluri de locuire. Descoperirile respective au fost corect încadrate cronologic și atribuite din punct de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și de foc), văi și șesuri pentru ocupațiile de bază, precum agricultura (semănat-recoltat cereale) și creșterea animalelor (pășunatul ovicaprinelor și bovinelor). De regulă, microregiunile erau mărginite de terasele râurilor, fapt ce favoriza cultura plantelor sau procurarea argilei pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind de formă ovală sau dreptunghiulară, cu pereții din nuiele împletite și lutuite, cu podeau lutuită și având în mijloc o mică vatră, înconjurată de pietre. Majoritatea trăsăturilor legate de tipurile de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în Transilvania. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de 0,50-0,65 m. Printre puținele exemplare cerealiere se numără boabele carbonizate de mei și secară (Gr.2-Dodești), care lipsesc însă din gropile de provizii de la Botoșana - Suceava, datorită golirii acestora, înainte de părăsirea stațiunii. Gropile menajere conțineau pe lângă fragmente ceramice și numeroase oase de animale. Ele aveau diametrul și adâncimea similare celor de provizii. Pentru secolele VI-VII, în complexele cercetate nu s-au găsit gropi de cult. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri Locuințele din cele opt așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni - Neamț, Botoșana - Suceava, dar și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni - Neamț, Botoșana - Suceava, dar și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decoruri, pe când tipsia se menține, fără modificări esențiale, până în veacurile VIII-IX, ulterior remarcându-se schimbări și reducerea cantității lor din inventarele siturilor bazinului bârlădean, dar și din restul așezărilor, descoperite în spațiul Moldovei. Revenind la cele două etape ale evoluției ceramice, trebuie specificată preponderența variantei modelată la mână, din perioada secolelor V-VI, comparativ cu cea lucrată la roată. Probabil, această decădere tehnologică a producerii ceramicii poate fi interpretată prin prisma unor factori de ordin economic și demografic, precum criza economică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu certitudine numărul de vase existent într-o stațiune. De asemenea, nu am luat în calcul (în tabelul statistic) acele fragmente ceramice și diverse obiecte, descoperite pe valea râului Bârlad, provenind din cercetările de suprafață, întrucât multe dintre ele sunt publicate, iar lipsa unor săpături sistematice care să aducă mai multe informații despre vestigiile respective nu ne permite o valorificare comună a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrată la roata înceată, petrecut spre finalul secolului al VII-lea în Moldova, a inclus, într-o proporție mai mică sau mai mare, și zona bazinului. Până la producerea acestui proces, potrivit inventarului celor opt așezări cercetate, proporția celor două categorii ceramice este oarecum egală, spre deosebire de alte situri, precum s-a observat la Davideni-Neamț, unde, datorită pătrunderii slavilor, se constată un proces de „barbarizare” a ceramicii, iar numărul pieselor metalice scade. Autorul cercetărilor crede că respectivele dovezi indică o discontinuitate culturală, practic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei, un spațiu adiacent celui în cauză. Ritualul era simplu, constând în depuneri de resturi incinerate direct în gropi, circulare sau ovale în plan, adânci de 0,15-0,50 m. Alături de oase, s-au găsit cărbuni de lemn și fragmente ceramice, nearse secundar, fapt ce indică depunerea lor ulterior incinerării. Nu s-au înregistrat depuneri de ofrande alimentare (se înregistrează lipsa oaselor de animale). Aceste obiceiuri (spargerea rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea în revistă a inventarelor siturilor cercetate și descrierea ceramicii, ca element preponderent, se impune discutarea apartenenței lor etnice. Cu alte cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă (prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror proveniență se datorează pătrunderii migratorilor slavi, la răsărit de Carpați, la finalul secolului VI. Ceramica de acest tip are buza
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din bazinul bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII, chiar și în momentul legăturilor și influențelor externe, demonstrând un stadiu avansat de dezvoltare social-economică. Cu excepția acestor dovezi ceramice de la alogeni, nu s-au păstrat alte obiecte și nici stațiuni exclusiv slave nu au fost descoperite pe teritoriul românesc. O influență slavă constată specialiștii din punct de vedere lingvistic (multe toponime), dar discuția pe acest subiect depășește aria temei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Transilvania) sau la Dinogeția (Dobrogea). Tipul de locuință și cel de cuptor, găsite la Botoșana, s-au menținut în toate descoperirile specifice din țară; astfel, se poate afirma că autohtonii și-au păstrat structura veche, de tradiție daco-romană. În privința tipologiei ceramice aceasta reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
migrațiile triburilor germanice. În acest context, se observă și o evoluție materială a populației autohtone, prin apariția unui orizont cultural propriu. Ceramica cunoaște două faze de evoluție, cu schimbări pozitive, de la o etapă la alta, care conduc la îmbunătățirea tipurilor ceramice cunoscute, îndeosebi a vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]