33,474 matches
-
nu-mi mai trebuia. Întâlnirile mele întâmplătoare cu Betina din acea primă perioadă, sperate și căutate fără îndoială, dar încă neprogramate în vre-un fel - căci nu mi-aș fi asumat în nici un caz riscul de a rupe farmecul în cercul căruia mă simțeam atât de bine -, îmi erau suficiente. Mă făceau fericit. În fine, mă aflam în acea stare de beție perpetuă, care mi se părea a fi chiar fericirea absolută. Iar când, peste încă o vreme, trecând peste înțepenirera
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
nu mică mi-a fost surpriza să constat că acesta era regele Mihai I. Ulterior, am crezut că m-a uitat, dar după aproape 15 ani, În Florida fiind, am primit un telefon din Palm Beach În care cineva din cercul lui m-a rugat să fac un raport cu ceea ce Îi reproșează emigrația română. M-am adresat deîndată dlor Nicolae Chirani și Stelian Stănicel, foști legionari, care mi-au umplut foi Întregi cu detalii. Le-am trimis În două plicuri
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Franța, unde se află cimitirul ostașilor români din timpul Primului Război Mondial. La prima sa Întâlnire din exil cu... talpa tării”, fostul monarh și s-a dovedit bine pregătit să răspundă la Întrebările și acuzațiile care i s-au adus. Tot din cercul lui, dar mai târziu, am primit un telefon În care mi se cerea ca fostul ambasador al SUA În România, David B Funderburk, să-l Întâlnească pe majestatea să pe aeroportul din Palm Beach. Cum programasem o Întâlnire a ambasadorului
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ion Țurcanu În ultima vreme, o parte a presei basarabene, aceea care reprezintă anumite cercuri literare sau care se află în vecinătatea acestora, a vrut să se arate preocupată de ceea ce pare a deosebi poezia apărută în Moldova de la est de Prut din anii '80 încoace și cea dinaintea ei. Bătălia dintre cele două manifestări
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
a întrerupt: - Mai du-te, mă, și tu pe-afară să vezi dacă plouă. Nu de aia, dar n-avem nicio umbrelă cu noi. Ce să plouă? Arșiță curată, de-am fost nevoit să trec pe trotuarul de vizavi, dinspre Cercul Militar, găsind adăpost în librăria de pe colț a Editurii Cartea Românească. Îmi plăcea să răsfoiesc noile apariții, mângâind romanele lui Ionel Teodoreanu, pe care le citisem și recitisem pe nerăsuflate, la început fiindcă îmi fuseseră interzise. (Bine ar fi fost
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
specializate de librărie, unde dl. Matias ne scutea să mergem cu tramvaiul până la "Hachette", pe Lipscani, la "Sfetea", cu depozitul uriaș de cărți din spatele bisericii Sfântul Gheorghe, la "Socec", pe Calea Victoriei, sau la "Alcalay", ceva mai jos, pe colțul dinspre Cercul Militar. Domnul Matias ne aducea tot ce-i treceam pe listă, procopsindu-ne, pe gratis, c-un pistol cu apă sau cu un zmeu mai mărișor, să-l înălțăm când bate vântul. - Tată, de ce naiba îi spunem Barieră, când așa ceva
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
calculului variațional, pe care o vor face Euler și Lagrange (1736-1813) mai târziu. În 1696 a arătat că cicloida este și branhistocrona, precum și că pentru o cicloidă, caustica este o cicloidă generat de un cec cu raza jumătate din raza cercului inițial. La indemnul lui Jean Bernoulli (1730), Euler a generalizat problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator formează cu planul tangent la suprafața un unghi care nu este drept. În anul 1708 a considerat pentru prima dată ecuația diferențială
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
puiul exact în locul în care îl lăsase, nu era decît o femelă care o luase razna. Reapărea deci, fîlfîind furioasă din aripi, pîndindu-mă de afară, săgetîndu-mă cînd cu ochiul mare, apos, cînd cu cel mic și negru, apoi zburînd în cercuri concentrice la mică distanță, pentru a se întoarce mai de fiecare dată încrîncenată și așa la nesfîrșit, doar doar o să mă prindă pe picior greșit, cu vizorul ridicat, atenția amorțită, jaluzelele deschise. De fapt, mi-era foarte milă de columba
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
RADICAL DIN ZERO trece trenul peste imboldul vertical și iată refrenul: gestul nu-i ancestral cel mai patetic se distinge prin zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
determină sub nici o formă și o influență formatoare. Dat fiind că relația precisă dintre Sfântul Grigorie și Sfântul Macarie nu a putut fi identificată, nu se poate abandona ideea unui proces dus-întors, în special dacă Sfântul Macarie era membru al „Cercului capadocian” al secolului al IV-lea. Sfântul Macarie era considerat o icoană a creștinismului sirian timpuriu, un partizan al unui ascetism izolat care a fost în cele din urmă subsumat practicilor ascetice egiptene. Totuși, Sfântul Macarie, care portretizează atât de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și Poetul am mai făcut uneori exerciții de sinceritate. Și simt, prin tot ceea ce există acolo, fără o ordine precisă, cum clipă se transformă În eternitate după modelul apelor care se retrag pe firul timpului lor În adâncuri și formează cercuri concentrice Împotriva uitării. „Mi-am propus să adun În acest volum sentimentele mele cele mai firești, trăite de-a lungul multor ani, deci foarte dezlânate. Aș putea spune că este o radiografie, o miniautobiografie... chintesența unei vieți.” Și pentru că pe
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și chiar talentul artiștilor sunt judecate și apreciate nu neapărat în funcție de acuratețea interpretării anumitor piese, ci mai ales în funcție de ceea ce este considerată a fi o improvizație de bună calitate sau mai bine spus - inspirată. Această importanță deosebită acordată improvizației în cercurile muzicale orientale ridică numeroase probleme și suscită o serie de întrebări. Care este originea acestei predilecții colective către muzica improvizată și care sunt factorii ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
originale ale piesei. Se eboșează în acest fel tipologia improvizației, care nu este eliberată de toate valențele sale, ci trebuie să se înscrie în estetica și în contextul muzical general al lucrării. Totuși, aceste considerații legate de înscrierea improvizației în cercul muzical al respectivei lucrări au fost de multe ori neglijate în trecut, motivele fiind dintre cele mai diverse : interpreți de o mai slabă factură profesională, influențe muzical-culturale externe, transmiterea orală a repertoriilor - bazată deci pe memoria colectivă și nu pe
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
nici nu o poate privi În față, pentru a recăpăta controlul asupra ei. Într-un univers ficțional În care lumea nu mai are nimic pur, ideal, superior, cu valențe spirituale, condamnarea este repetabilă pentru fiecare exponent al umanității. Este un cerc vicios pe conturul căruia vor continua să se Învârtă toate personajele prozelor scurte ale Gabrielei Adameșteanu, absorbite de meschinăria unei vieți ce nu permite transcenderea, glisarea pe verticală spre cucerirea unor forțe sufletești accesibile prin cultură, prin autocunoaștere, prin meditație
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă de argumente împotriva birocrației socialiste, atitudinii ostile față de muzicienii cinstiți, neînrolați în organizații sindicale și de Partid, în cercuri politice ascunse, estompate, care au subminat creația unor personalități artistice de primă mărime, bineînțeles cu Dimitrie Cuclin în frunte. Toate aceste texte s-au păstrat în manuscrise originale în colecția unei nepoate a compozitorului care nu dorește publicitate. De un
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
petrecându-și timpul În compania altor doi prieteni, cu aceleași pasiuni, sau În singurătate, pictând și citindu-i pe Freud și Nietzsche, ale căror studii filozofice erau interzise În Uniunea Sovietică. Accesul la literatură și scrisul poeziilor Îl propulsează În cercul intelectualilor, fără a-l putea apropia de credință, motiv pentru care scriitorul mărturisește: “toată arta mi se părea un geamăt de neputință, o Îndeletnicire a oamenilor singuri.” De asemenea, tânărul pictor conștientizează că a te crede ales pentru că știi să
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
pedepsit, el, cel care a venit În Cartea șoaptelor cu ”deprinderea ciudată de a muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
pedepsit, el, cel care a venit În Cartea șoaptelor cu ”deprinderea ciudată de a muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină, pe care
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
românești, le înfățișează cu deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria să-și asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
poate exista În afara suferinței. Cea care se naște din nevoia apropierii de celălalt și care sfârșește În fâșii de adevăr. Pentru că viața fiecăruia dintre cei trei e mai mult decât existența surprinsă În timpul și spațiul interacțiunii dintre ei. Jumătăți de cerc. Un spectacol fotografie, așa aș defini ceea ce a propus, la debutul său regizoral, scriitorul Lucian Dan Teodorovici. Un spectacol ca o suită de instantanee. Asemenea lor, alb-negrul reușitelor și minusurilor acestui spectacol. Pe retină rămân imagini de o extraordinară fluiditate
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
nu mai dirijeze simfonia Încă o dată la Praga, acolo unde a fost Întocmit și un program care să ajute auditoriul să urmarească forma neobișnuită a lucrării. Simfonia Dante urmează cu multă acuratețe opera care a inspirat-o, redând cele nouă cercuri ale Infernului (cel mai substanțial fiind cel dedicat Francescăi da Rimini), precum și urcușul anevoios al Purgatoriului. Muzica este de o enormă sugestivitate, Liszt demonstrându-și măiestria prin migala cu care se folosește de mijloace muzicale pentru crearea imaginilor din Divina
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]