710 matches
-
de aspectul reușitei artistice sau al eșuărilor, de a fi atenți nu numai la "conținut" ci și la "formă", asumându-ne riscul de fi taxați drept estetizanți, o învinuire gravă. Această tendință emancipatoare a noilor critici este remarcată de o cercetătoare avizată și calmă a intervalului, Ana Selejan, care notează în Literatura în totalitarism. 1959-1960 (Cartea Românească, 2000): "... adaug imediat câteva evidențe care se impun pentru oricine citește textele analitice ale tinerilor critici: ceva-ceva, și ceva esențial, s-a schimbat în
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
fost publicat, volumul este rezultatul cenzurii. Contactînd-o pe Doina Uricariu, editoarea și traducătoarea celor două ediții ale jurnalului (Jeni Acterian și-a scris însemnările cu precădere în franceză), Mirela Vișan nu a primit lămuririle pe care și le-a dorit, cercetătoarea rămînînd cu impresia că i se ascund motivele care au dus la nepublicarea unor fragmente care, deși există în manuscrise, nu există în versiunea editată. „Multe întrebări cred că își așteaptă răspunsul. Una dintre ele se referă la cenzura jurnalului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
precizarea unor detalii din biografia artistului, conținând totodată indicii prețioase istoricului de artă, în configurarea unui portret interior al acestuia. Nu în ultimul rând "epistolarul" publicat acum, contribuie și la cunoașterea dr. Alexandru A. Sturdza și a Eugeniei Iftodi, fidelă cercetătoare și prietenă a artistului. Cătălin Davidescu 20 iulie 1999 Mult stimată și dragă Doamnă Iftodi, Am primit cu bucurie și mare mare interes cărțile care relatează mai mult sau mai puțin biografia despre Jenică Țuculescu. Doamna Năstase a avut bunătatea
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
timp cumva șăgalnic fețele unei lumi în mișcare. De cele mai multe ori există un dialog deschis și explicit cu cititorul, care e îndemnat să sară pagini, să revină, să deschidă o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai puțin documente etnologice și mai mult "istorioare" în care țăranii, tradiționali sau nu, sînt puși să vorbească, să se manifeste, în timp ce etnologul e silit să bea țuică din tuburi transparente de medicamente, pentru că așa circula o modă în
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
receptării și difuzării poveștilor celor doi frați în Franța, prin intermediul diverselor traduceri și culegeri, pentru a se opri apoi la numeroasele tipuri de rescrieri pentru copii, care au ca punct de plecare texte din acest corpus. Cu o mare finețe, cercetătoarele scrutează tipologia reformulărilor, identificând „ficțiuni transfuge”, „deturnări parodice”, „reapropieri” etc., analizînd mai apoi relecturile iconografice, transpozițiile teatrale dar și interferențele Perrault/Grimm din ultimele decenii. Autoarele încearcă, de asemenea, cu un ochi proaspăt dar sintetic, să găsească rațiunile simbolice, stilistice
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
contradictorie” și „misterioasă” ajută desprinderii, cum se petrece în Rusoaica și Pădurea spânzuraților. Între cele două lumi, crede Corina Ciocârlie, se instituie o gâlceavă dintre aproape și departe, ce duce adeseori la „descoperirea alterității și reinventarea sinelui”. Esențială rămâne pentru cercetătoare tema agoniei imperiale. Așa se explică de ce Baudrillard apare, și în acest volum, drept gânditorul cel mai apropiat de orizontul ei critic-speculativ. Corina Ciocârlie se numără printre puținii, din păcate, eseiști, de la noi, care scriu cu ardoarea cititorului devotat. Pasiunea
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
pare a fi însuși Eminescu, prin prisma a ceea ce d-sa numește "deconstrucția metafizicii", cunoașterea "în epistemă și paradigmă", practica "reinscripției și intertextualității". Trecînd, în mod ciudat, peste Macedonski, pe care-l etichetează, spre surpriza noastră, drept un "poet minor", cercetătoarea apreciază, pe bună dreptate că perioada "modernismului înalt" e marcată pe sol românesc de operele Hortensiei Papadat-Bengescu, de apariția revistei Sburătorul, de eflorescența avangardei. Tudor Vianu în calitate de cronicar al ideilor, Liviu Rebreanu în cea de cronicar dramatic și Emil Ciomac
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
a "structurilor de sensibilitate" în geneza operelor. D. Caracostea e contemporan cu Noua critică, dovedindu-se un investigator, ca și E. Lovinescu, al genezei textuale și al intertextului, precum și un precursor al "analizei discursului". Ceea ce ne miră însă e adeziunea cercetătoarei la o datare "recentă" a modernismului, care ar acoperi exclusiv perioada 1890-1940. Ce urmează după această dată? Controversatul, oricum fluidul, dificil delimitabilul postmodernism? Luînd cunoștință de trăsăturile acestuia, enumerate de Frederic Jameson (în 1986), nu putem ocoli impresia că diferența
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
început cu Belle de Jour, dar ea reprezintă într-o mare masură un personaj incitant si demn de luat in considerare. Deși mult timp a stat sub anonimat, s-a dovedit faptul că faimoasa damă de companie este de fapt cercetătoarea si scriitoarea Brooke Magnanti. ”Sex pe bani? De ce nu?” spune ea, oferind lumii o nouă viziune asupra acestui aspect controversat. Cartea sa, ” Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze” ne prezintă viața plina de aventuri tumultoase a lui Belle
Literatura erotică este preferată în locul sexului () [Corola-journal/Journalistic/66286_a_67611]
-
membre, sau a „Revistei Scriitoarelor”, care excludea orice semnătură masculină, forme de segregaționism practicat în replică. Orientată cum arătam mai sus, cartea Biancăi Burța- Cernat poate să treacă în ochii unora drept un produs al feminismului militant, ceea ce nu este. Cercetătoarea a ținut să precizeze din capul locului că obiectivele ei sunt ale criticului literar, interesată înainte de toate de aspectul estetic și de ierarhizările de valoare pe care acesta le presupune: „...cele câteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
axat pe ideea că „marea europeană” a schimbat radical perspectiva asupra femeii, atât asupra femeii-scriitor cât și asupra femeii-personaj literar. În toate de altfel, în spațiul nostru literar, reprezentarea femeii va fi altfel decât fusese înainte de Hortensia Papadat- Bengescu și cercetătoarea de azi a operei sale va scrie pe bună dreptate: „Până la acea dată (de când începuse să conteze literar H.P.-B., n.n.) literatura noastră furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de G. Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate că mai puțin le suportase Henriette Yvonne Stahl. Celelalte însă, ori nu fuseseră mai deloc luate în seamă (Ticu Archip, Sanda
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
conturează tabloul extrem de variat și de însuflețit al literaturii noastre interbelice, cu vârfuri și depresiuni, cu experiențe fertile și cu eșecuri. Și mereu cu delimitări, cu reacții polemice față de judecățile criticilor din epocă. „Sanda Movilă - neant”, decretase E. Lovinescu, dar cercetătoarea actuală citește cu ochii săi romanul acesteia Desfigurații. Constată că este „foarte viu, de un dinamism puțin obișnuit”, parcă „mai articulat epic” decât Orașul cu salcâmi al lui Sebastian, cotat mult mai bine în epocă. Anișoara Odeanu, cu cărțile sale
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Al. Săndulescu Simona Cioculescu, remarcabilă cercetătoare la Muzeul Literaturii Române, făcându-și ucenicia câțiva ani buni, după absolvirea facultății, la Institutul "G. Călinescu", s-a afirmat în timp ca un istoric literar avizat prin colaborarea la ediția academică Eminescu și individual cu studii și mai ales
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
numărat în medie 658.000 particule de salivă pe litru de aer la fiecare suflat în trompetă, față de 3.700 particule atunci când au strigat. 'Ca și în cazul tusei și strănutului, trebuie luate măsuri pentru a evita răspândirea bolilor', arată cercetătoarea, potrivit Agerpres. Recomandările ei i-ar putea determina pe organizatorii Jocurilor Olimpice din 2012 de la Londra să interzică vuvuzelele la competiții.
Vuvuzelele, un focar de infecție - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69917_a_71242]
-
eurocentriste, cu câteva punți înspre continentul nordamerican, perceput însă exclusiv prin eroi ce ilustrau mitul Cuceririi Vestului. Nu răzbătea nimic din realitatea celeilalte Americi, urbană și dinamică - totul se rezuma la etosul „cow-boy-ului arian”, dacă e să împrumut sintagma unei cercetătoare extremiste, specializată în vânarea de „suprematiști albi” (vezi Schlatter, 2006). Periplurilor continentale - din Franța eroică și Italia idilică, până în Nordul dominat de miturile vikinge și de stilizatele saga ale populațiilor germanice - li se adăuga, făcându-le totodată concurență, un erou
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958 se petrecea în văzul lumii. Și trebuie să-i fim recunoscători pentru acest efort, nemaifăcut de altcineva în momentul de față, nici măcar de cei ce incriminează retoric literatura proletcultista. Datorită tenacității cercetătoarei din Sibiu, putem reciti rapid un capitol - grotesc - de istorie literară. În anii 1957-1958 se duce, practic, ultima campanie de impunere a realismului socialist că doctrina literară unică. Campania va continua și în 1959, dar nu va mai avea atâta
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
Traian Ionescu-Nișcov în 1980, 1983. în prelungirea lor se situează și cartea de față Scrisori și vorbiri către ardeleni, rămasă inedită, editorul pregătind o versiune aproape gata de tipar. O desăvârșește acum fiica lui, Viorica Nișcov, ea însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de documente, definitivând unele note rămase incomplete și adăugând altele extrem de laborioase. Toți acești corespondenți erau distinși romaniști și româniști, filoromâni, personalități culturale
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
modern românesc și francez, în raport cu care susține falimentul epicului, "panlirismul" și scrisul că act gratuit, până la opiniile politice sau preferințele sportive, Sebastian a abordat tematici diverse pe care le-a tratat cu aplicație și cu un nerv critic pe care cercetătoarea, preocupată de controlul "administrativ" al întregii materii, le aprofundează prea puțin. Vorbind despre Sebastian romancierul, autoarea se oprește cu mai mare atenție la scandalul pe care l-a produs apariția "romanului-problemă" De două mii de ani în care, la jumătatea anilor
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
Așadar are loc o "egalizare" a sexelor auctoriale în fața unor situații ce solicită fondul general de umanitate, îndeobște punînd în paranteză erotismul excesiv, cochetăria, tacticile seducției "oarecum suspecte de ipocrizie"... E o pertinentă introducere la seria de jurnale investigate de cercetătoare, scrieri ce acordă atenție nu doar "dezastrelor" personale ci și celor politic-sociale, ultimele provocîndu-le nu o dată pe cele dintîi. O excepție pare s-o constituie Jeni Acterian, adolescenta genialoidă ce-și scrutează necruțător viața intimă, e drept în contextul menționării
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
în spirit ticăit-didactic și fără priză la modernitate), S. Damian (meticuloase investigații cum ar fi tragicul la Călinescu, iar după 1989, acute rechizitorii contra unor autori elogiați înainte), Mihnea Gheorghiu (anglist mediocru), Al. Balaci (italienist, autor de compilații), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (cercetătoare informată mai ales pe secolul XIX românesc al lui Eminescu și Creangă, dar și în literaturi străine, fără contribuție personală), Silvian Iosifescu (autor de studii de teorie literară, cultivate, dar fără relief), Constantin Ciopraga (comentator aproape exclusiv al scriitorilor Ťnaționaliť
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
întîlnirii la Schloss Solitude îl voi prezenta cu altă ocazie. Printr-o fericită potrivire a întîmplării, printre bursierii Academiei acum se numără și Daniel Vighi. În luna noiembrie el a fost protagonistul unei seri literare, asistat de Otilia Hedeșan, o cercetătoare care și-a cîștigat o bună reputație și în materie de antropologie culturală. Și cu Daniel Vighi am stat de vorbă în fața microfonului. Aș mai aminti faptul că printre foștii bursieri la Schloss Solitude se numără și scriitoarea Rodica Draghincescu
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de imaginarul războinic. Că e vorba de "mulsul vacilor sau culesul cartofilor, nu auzi vorbindu-se decît de fronturi, bătălii, atacuri, rezistență, strategie și tactică...", observa Françoise Thom. Inflația lexicului militarist nu e apanajul regimului comunist. "Regăsim, de altfel - completa cercetătoarea -, această predilecție pentru terminologia militară în vocabularul nazist, unde cuvintele Kampf, kämpferisch, marschieren revin neîncetat"xii. În virtutea mimesisului realist-socialist, beligeranța va deveni și o categorie estetică. Raționamentul este simplu, așa cum ni-l prezintă V. Ermilov: frumosul înseamnă viața, viața este
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
animal eteric, înzestrat cu limbaj, străveziu la corp, iar felul lui de a fi este acela de a lua diferite forme.” Cartea are și o bibliografie generală, adusă la zi, din care, desigur, nu lipsesc cărțile Ameliei Mărie Goichon, prima cercetătoare care a realizat o ediție critică și o traducere într-o limbă modernă a Definițiilor. Tot în linia acestei cercetătoare (M. A. Goichon, Lexique de la langue philosophique d’Ibn Șină, Desclée de Brouwer, Paris 1939) a fost alcătuit și un
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
ocazionalelor" - toate publicate în ediția întocmită de Roxana Sorescu. Liviu Grăsoiu este atras de inedite, ca cele de mai sus, și în principal, de scriitorii din exil sau de comentarii consacrate operei lor, ca în lucrarea de referință a regretatei cercetătoare germane, Eva Behring, Scriitori români din exil 1945-1989. în acest sens, "neașteptat" i se pare criticului volumul Scrieri de George Ciorănescu, prefațat de Iordan Chimet. Mai întâi, este remarcat poetul din volumele Morior ergo sum (1981) și Metaerotism imaginar (1990
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]