1,976 matches
-
sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat. Hăuli de câteva ori și sălbăticiunea se depărtă, probabil urmărea vreo căprioară la fel de înfometată pe aceste meleaguri în care uscăciunea pusese stăpânire. Cu chiu, cu vai, se strecură într-o poieniță cu solul arid. - Cred
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
pentru că este reperul fundamental, nu numai pentru urbea din dreptul Milei 80, dar pentru multe alte orașe riverane, semnificant major și leagăn de poveste și de amintire scumpă. Om al cărții, îndrăgostit de cuvânt, de un deosebit rafinament estetic, spirit cercetător și analitic care și-a închinat viața studiului și comunicării, Zanfir Ilie și-a dovedit și a dovedit și celorlalți, prin tot ce a scris, competența și măiestria, printr-un condei ager, lucid și competitiv, abordând teme de interes major
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
Depinde cum privești lucrurile. Fiecare moment al zilei poate avea frumusețea sa. Și acum marea este frumoasă dacă vrei să-i descoperi cu adevărat frumusețea. Privește numai câte frumuseți poți descoperi pe malul mării expunându-se voluntar privirilor curioase sau cercetătoare ale celor interesați să privească cu alți ochi decât privitorii de rând. Și un scriitor ca și un pictor poate imortaliza prin cuvinte această frumusețe care unora li se poate părea banală, sau chiar lipsită de estetic. - Ce poate fi
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
de brazi, de rădăcinile lor, ca niște degete uriașe, noduroase, care parcă ar fi suferit de dureri reumatice. Erau transformate în trepte pentru urcușul nostru, vibrând alături de plantele pădurii, florile pământului ce le simțeam emițând sunete, ca în filmul renumitei cercetătore, Marioara Godeanu, o demonstrație despre „modelul informațional al lumii plantelor, pătruns de spiritul lui Dumnezeu”. Auzeam, ca în acel experiment, copacii care țipau când mor, acum copleșiți de durere sau de strigătele ce le transmiteau pădurii. Acel flux energetic, benefic
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
laolaltă, culcau grâul, mănunchi după mănunchi, pe miriște și se îngânau în cânt cu glasul ciocârliei ce-și înalța ruga pe cerul albastru ca floarea de cicoare. Peste tot pe unde a umblat cu studiile și cu învățăturile sale, tânărul cercetător a purtat în suflet și în gând dragostea de casa părintească și de satul natal, după cum spunea în cuvântul său, deosebit de cald, învățătorul Sava Petrovici Constantin. Fiul de țăran a ajuns, prin merite deosebite, pe cea mai de sus treaptă
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
ultragiată până-n adâncul ființei. Și ieși. Chiar se manifestă copilăros-vindictiv, căci, ajunsă în hol, învârti de două-trei ori batanta și apoi plecă. Doktor Zeit făcuse o pauză cât ofensata se manifestase, neînțelegând ceea ce voise cu asta. Apoi, privi spre sală cercetător. Nu văzu nici un semn de interes. Continuă: -...c-un nivel intelectual peste mediu... neapărat un convins nefamilist... Și iar scrută sală. Câțiva inși se-agitau. Pesemne se-ncadrau la categoria burlacilor?! -...fără ocupație... fără un venit stabil... La specificația respectivă
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
în eroare, căci pe lângă refracție, ea deținea și calitatea transparenței. Cu alte cuvinte solitarul nu era singur, ci însoțit fără să știe de-un ochi iscoditor, nu doar indiscret, aflat dincolo de perete... Angst acceptă explicațiile, părând mulțumit, total fără inițiativă cercetătoare ori deziluzii. Secretarul dădu să plece. Chiar ieși, dar se-ntoarse. C-un aer spășit, îi arătă că partea de jos a ușii e rabatabilă și că pe-acolo i se va da hrana. Ca pentru animalele ocrotite! constată zâmbind
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
de Litere a Universității din București. Între 1946 și 1947 a fost ambasador al României la Belgrad și a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi făcut noului regim. Anul 1952 îl surprinde în afara Facultății, devine simplu cercetător la Institutul de Lingvistică, lucrând la Dicționarul limbii române moderne și la Dicționarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu. Sufletul său avea însă și o coardă care suna poetic: un delir solemn filtrat prin inegalabila sa formație care-l salva
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
dovedi aceeași preocupare. O măsură din cap până în picioare ca pe o vițică, fără să-i pese de conversația pe care o începură Liana și soțul ei. Nu se vedea nici un interes în sclipirile tăioase și adânci ale ochilor îngustați cercetător. De fapt, nu se putea citi nimic mai departe de obrazul imobil, impecabil ras. Nu interveni deloc în discuția celor trei, rămânând imobil la fiecare intervenție a Monei. Ea se simțea ca la examene! Ar fi dorit să aibă un
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
influența nebănuită a lui Nae Ionescu din perspectiva Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa În anul 1987, mă aflam în Europa pentru un ciclu de conferințe privind starea Bisericii în România. Au trecut doi ani de la venirea mea în vest și un cercetător evreu m-a întrebat franc de ce în predicile și studiile mele teologice apar atât de frecvent influențele lui Nae Ionescu, așa numitul trăirirism. Am rămas mut. Sunt sigur că omul și-a închipuit că m-a prins cu ceva și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
ochilor noștri cercetători problema aplicativă a celor aflate la ora cutare de la Tapiru’, pe care acesta o transcria din caietul de planuri, cu rezolvare cu tot! -Așa-i! întăriseră la unison cei ce auziseră ghimpoasa remarcă. -Ce-ce-a zis? Ce-a... sărise cercetător Diplomatul, care tocmai dădea explicații privitoare la prenumele său Idu cuiva din preajmă, dar neterminându-le. -Și la C, Piticuța noastră făcea la fel, murmură cu regret nedisimulat Miramoț. Ca profesoară, ar fi vrut să nu se fi găsit hibe
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cineva, că ai putut să-i transferi din cunoștințele tale, o mică parte, pentru a-l pregăti pentru viitor. Pe George însă, nu știa de ce, dar Ioana îl vedea actor! George însă, credea că Ioana ar putea deveni o mare cercetătoare. Îi studiase bine comportamentul în vara când au stat la țară, și de multe ori l-a surprins modul în care cerceta ,, necunoscutul”. Era foarte întersată de noutăți, și nu se lăsa până nu înțelegea ce și cum, iar asta
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
lectori, din diferite secțiuni ale științei, dar și la antologizarea unor opinii de actualitate din diferite colțuri ale țării și ale lumii, diaspora fiind și în ,,paginile” Slovei, ca și în Glas comun (revistă îngrijită de același părinte poet și cercetător), prezentă și activă prin vocea reprezentanților ei. Acum, la ceas aniversar, ca un mic, tânăr și insignifiant colaborator ce m-am învrednicit uneori să mă număr între membrii onorantului colectiv publicistic al Slovei creștine, în care mi-am expus ideile
GÂNDURI RĂZLEŢE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376489_a_377818]
-
gunoi. Mașina bâzâi câteva secunde și în sertărașe de depuse ceva carbon. Uraa! Nea Ilie era atât de încântat încât nici nu a mai putut să plece acasă și a dormit în laborator sub un calorifer. A doua zi tinerii cercetători veniră, culmea, cu câteva sacoșe de gunoi menajer și reluară experiențele! Succes deplin! Peste cam o săptămână când în sertărașe erau deja câteva kilograme de fier, ceva plimb, sulf, dar și câteva grame de aur plus ceva argint, ușa laboratorului
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
atacatorului, trântindu-l cu fața la podea. În secunda următoare cuțitul zbura din mâna acestuia sub forța loviturii de picior aplicate de Brumă, care îi duse fulgerător mâinile la spate, încătușându-le. Liniștit, de parcă nimic deosebit nu se întâmplase, aruncă o privire cercetătoare către agentul principal Mititelu. Acesta îl privea uluit și îi răspunse cu un zâmbet larg, plin de satisfacție: - Bravo, colega! Șah-mat în două mișcări magistrale. Ești bun, tăticule! Felicitări și mulțumiri! Ridică jigodia asta și hai să vedem care-i
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
terminat un masterat de Studii Americane, lucrând cu renumitul anglicist Virgil Stanciu. În 2001 a propus conceptul de metamodernism în literatura, iar în 2014 a obținut titlul de doctor de la Universitatea Otago cu o teza despre Metamodernitate în Literatură. Este cercetătoare la Universitatea de Tehnologie din Auckland (Nouă Zeelandă), unde studiază pentru un Masterat de Scriere Creativă. Alexandra scrie poeme, povestiri și studii literare. A publicat în reviste din Noua Zeelandă, America, Australia și Europa: Takahē, Tui Motu, Exquisite Corpse, Noise Medium
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
Sârbu ș.a. Lucrarea se impune printr-o amplă documentare științifică, bibliografică. Avem convingerea că aceste studii și articole ale volumului vor constitui o sursă de documentare și informare plurivalentă, pentru corpul didactic al Universității „Apollonia” și mai ales a tinerilor cercetători ieșeni, dar și din alte Centre academice ale țării. Contribuțiile științifice ale autorilor sunt remarcabile și abordează într-o viziune originală, sui generis, multidisciplinară, teme și subiecte de stringentă actualitate, prezintă considerațiuni și aprecieri, concluzii valoroase, cu privire la realitatea societății actuale
SUB REDACŢIA ŞI COORDONAREA: ACAD. (R.M.) CONSTANTIN GH. MARINESCU, PROF. ASOC. DRD. IONEL PINTILII, EDITURA „APOLLONIA”, IAŞI, 2016 DE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376159_a_377488]
-
Rizea. În cele trei volume (însumând 1850 p.) sunt incluse 85 contribuții: studii, articole, note, etc., semnate de personalități marcante ale istoriografiei și vieții culturale românești, între care academicienii: Dan Berindei, Răzvan Theodorescu, Dinu C.Giurescu, Ștefan Ștefănescu sau renumiți cercetători și universitari: Constantin Rezachevici, Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu, Radu St. Vergati, Dinică Ciobotea, Gabriel Croitoru, Ion Rizea, Aurelia Florescu ș.a. Ne face deosebită plăcere să semnalam, în acest context și contribuțiile notabile ale membrilor Societății de Istorie și Cultură Porțile
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FUNDAȚIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE Autor: Fundația Academică Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului „A fi pentru a ști, a ști pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiți!” Senatul Academiei DacoRomâne a aflat cu durere că miercuri, 19 august 2014, a trecut în eternitate prof.univ. dr. Mărioara Godeanu - o strălucită și împătimită femeie cercetător al vieții și naturii din care ne-am născut, doctor în dacoromânnistică al Academiei noastre. La tristul eveniment și în consens cu cei prezenți dr. Elena Armenescu, director al Senatului ADR, dorindu-i drum în lumină a rostit: „ Te du
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
alături de toți cercetătorii români din țară și din întreaga lume și își exprimă adîncă durere pentru pierderea unei cercetătoare talentate, care a adus glorie eternă științei, identității naționale împreună cu alte mari valori culturale ale României contemporane - rămînînd un model de cercetător model al științei și un cetățean serios al patriei. Un centru de cercetare interdisciplinară al A.D.R. îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Godeanu va fi acordat periodic unor continuatori ai cercetărilor sale interdisciplinare în semn de pioasă
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
cont BCR S.A. Ialomița - Slobozia, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001 www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.ro - viitor partid al dacilor liberi, E-mail: g eostroe@gmail.com Referință Bibliografică: Fundația Academică DacoRomână - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Academică Dacoromână : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
Pentru generațiile de tineri de acum sau cele ce vor veni, căutarea pepitei în muntele de steril poate părea ușor utopică. Când totul ți se oferă pe bandă, de ce să te mai ostenești să afli de ce și cum? Doar mintea cercetătoare a omului poate hotărî ceea ce e util pentru el și ce nu. Alexandra Mihalache întreprinde această expediție în lumea gândurilor și a cuvintelor, nu atât pentru sine, cât pentru ceilalți. Ea oferă o mostră de gândire autentică despre marile întrebări
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
din fața sălii. Pe această masă, practic realizată din două mese alăturate, erau așezate cu efect câteva cărți, ce purtau titlurile cărților anunțate a fi lansate. Până să vină personajele principale, m-am așezat pe un scaun și am privit sala cercetător. Era deja aproape plină și, sincer, nu-mi venea să cred. Cum a reușit Rodica să mobilizeze atât de mulți oameni? Știam că au fost câteva afișe în zona centrală a orașului, dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
-se și bâlbâind speriat niște scuze nedeslușite. Toate privirile se ațintiră intrigate asupra lui, făcându-l să se simtă ca un trădător, deconspirat de propria lașitate. - Fiule ce ai pățit? Nu arăți prea bine! se îngrijoră și tatăl, privindu-l cercetător. - Nu-i nimic, cred că am mâncat prea mult și prea repede, așa cum îmi e obiceiul și acum stomacul meu m-a luat la șuturi! explică el dezinvolt, încercând să pară cât mai veridic. - Poți să te retragi, dragule! Du
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]