304,830 matches
-
în gestionarea banilor (puțini) de la buget și foarte perseverentă în atragerea unor fonduri suplimentare. Dialogul local-național și cel public-privat se numără, deja, printre prioritățile ministerului. Alte decizii supuse dezbaterii au fost cele privind Fondul Cultural și Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii. Problema subvențiilor în cultură a animat discuția. Au existat intervenții "de principiu", privind transparența și neimplicarea ministerului în organizarea internă a instituțiilor de cultură, ca aceea a Speranței Rădulescu, de la M}R. Alte sugestii au fost mai
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
de excepție, avându-le curătoare pe devotată Marielle Tabart de la Centrul Pompidou și pe Paola Molă, cea mai valoroasă specialista în Brâncuși din Italia, va continua până pe 22 mai 2005. În jurul mostrei brâncușiene de la Guggenheim, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția și-a propus să organizeze o masă rotundă dedicată personalității și posterității operei sculptorului român. Menționam apoi că, numai după 2000, în întreaga lume au apărut zeci de lucrări și studii dedicate lui Constantin Brâncuși. Amintim aici
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
înseși serviciile de mai sus trebuie supravegheate de cineva. Dar n-am să înțeleg, în ruptul capului, de ce trebuie ținuți sub control intelectualii și ziariștii români care nu fac decât ceea ce fac toți ziariștii din lume: cercetează și publică rezultatul cercetărilor. Menționez ziariștii pentru că la ei s-a referit în mod direct dl Timofte. Va să zică, marele pericol al acestei țări îl constituie mânuitorii de condei! Să auzi și să te minunezi! Ei și articolele lor pun în pericol "siguranța națională"! Ei
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
proiectul căruia intră mai degrabă revolta față de mesajul care și-a identificat limbajul decît nostalgia galantarului și aspirația către tihna vitrinei. În mod real, arta contemporană poate constitui materie primă pentru un centru, un institut, în fine, o instituție de cercetare a formelor proteice, a marilor responsabilități asumate cu elanuri juvenile și, evident, a fascinației pentru domeniile pe care le ataci frontal, dar în care nu ai o competență certă. 2. Pentru că Muzeul... s-a făcut la comandă politică și din
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
deloc arta contemporană românească, s-a rătăcit dramatic într-un fel de esperanto al limbajelor artistice și a invalidat, ipso facto, opțiunile lui Oroveanu. 4. Pentru că nu se știe, și nici măcar nu sunt semne vizibile că s-ar fi întreprins cercetări, oricît de palide, în sensul acesta, ce este aceea contemporaneitate. Din perspectiva lui Oroveanu, contemporaneitatea este o problemă de calendar, adică tot ce mișcă este contemporan, pe cînd din perspectiva Ruxandrei Balaci, contemporaneitatea este ceea ce nu s-a născut încă
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
asemenea unui bloc de marmură, și depinde esențial de ceea ce, își propune sculptorul. S-o realizeze pe Venus din Millo sau să imagineze o ,,statuă caricată". La noi, energiile rezervate Muzeului de Artă Contemporană, o instituție indispensabilă ca proiect de cercetare a fenomenului artistic viu și neîmblînzit, au fost folosite doar pentru a imagina o biată ,,statuă caricată". Încă o dată, păcat!
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
manifestată față de tradiție nu e decît un simptom de inadaptare culturală. În spațiul culturii înțelese ca o întrețesere de factori diverși ce se influențează reciproc dar și ca modalitate de manifestare a istoriei apar conexiuni scoase în relief abia de către cercetarea recentă. Ar fi posibil să omologăm un Zeitgest precum un fel de factor modelator abstract? întrebare pe care și-o pune același William Schultz: "Sînt schimbările dintr-un domeniu paralele celor din alt domeniu din cauza unui spirit comun al vremii
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
articolului îi numește "proletariat al materiei cenușii", exploatat nemilos. Un traducător primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie textul, primește 10, sînt documentariști care sînt plătiți cu cîteva mii de euro pentru luni de cercetări în arhive... Un avocat specializat în probleme literare declară în articol că acești intelectuali primesc pe ora de muncă mai puțin decît o menajeră și e revoltat. Cronicarul ține să amintească faptul că la noi un traducător e plătit oficial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn totdeauna piste necercetate, raporturi ori măcar nuanțe inedite în structura creației sale, pe care un analist înzestrat e capabil a le pune în valoare. Caracterul exhaustiv al unei cercetări n-ar putea fi decît o iluzie. E tocmai ceea ce ne demonstrează Lucian Raicu, în legătură cu E. Lovinescu, într-un amplu capitol al volumului d-sale, foarte substanțial în ansamblu, intitulat Calea de acces. Prospectînd, cum s-ar spune, cealaltă față
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
o ficțiune neobișnuită, insolită, cu alte reguli și cu altă atmosferă decât cele ale vremii noastre. Iar proza sadoveniană oferă ocazia de a ne instala într-o ficțiune compensatorie, într-o lume cu altfel de relații umane. Să luăm spre cercetare, așa cum am promis, modul cum iubesc personajele sadoveniene. Detaliile, la care nu mă pot opri aici decât puțin, au savoarea lor. Nu pot evita în comentariu alunecarea în frivolitate, de care Sadoveanu e aproape întotdeauna străin. În Hanul Boului, boierul
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
ocazia unei dezbateri publice organizată pe 19 octombrie la El Sur și consacrată teatrului lui Eugčne Ionesco, României în general. Alături de autoare, moderatorul dezbaterii, Jean Lebrun, i-a avut ca invitați pe André Godin, istoric al religiilor și director de cercetări la CNRS, pe actorul Hugues Quester, care joacă acum în Rinocerii, și pe regizorul Georges Werler, autorul celei mai recente montări a piesei Regele moare la Teatrul Hebertot, avându-i în distribuție pe Michel Bouchet, Juliette Carré, Valérie Karsenti, Jacques
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
zece ani. De la bun început, precizările lui Marie-France Ionesco își iau drept țintă erorile și reaua-credință a unei acuzații - potrivit căreia Ionesco ar fi avut simpatii fasciste - care are semnificația mai degrabă a unui proces de intenție decât a unei cercetări biografice valabile. Încetul cu încetul însă, cartea se transformă într-un veritabil eseu biografic. Marie-France Ionesco reușește ca, printr-o expunere clară și percutantă, să deceleze esența metafizică a operei lui Ionesco. Prin invocarea unor simple fapte biografice, printr-o
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
a bibliografiei întregului volum. Am o mică nemulțumire: de pe listă lipsesc ziarele "Scînteia", "Scînteia tineretului" și "România liberă" din anii comunismului, în timp ce au fost consultate și bibliografiate (și e bine) "Lupta de clasă" și "Săptămîna". Primele chiar ar merita o cercetare specială, suplimentară, despre receptarea literaturii în aceste publicații oficiale ale partidului comunist. Ceea ce înainte de 1989 putea să fie un mic gest de frondă, astăzi e resimțit ca o lacună de informație. Apropo de lacune! Nu am constatat lipsă de la apel
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
într-un tom impresionant prin seriozitate, precizie, consecvență, arie de cuprindere, dificultăți învinse, meticulozitatea informațiilor, coordonarea investigațiilor de istorie literară și de sociologie. Cum dicționarele se fac din alte dicționare, iar bibliografiile noi se ajută de cele anterioare, multe alte cercetări se vor intersecta profitabil de acum încolo cu această nouă izbândă a clujenilor.
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
început amenajarea, la marginea Sighetului, a altui spațiu evocator, Cimitirul Săracilor, dedicat milioanelor de victime ale comunismului. Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (Piața Amzei nr. 13, București) și-a constituit treptat o bogată bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și prelucrate cu ajutorul computerului 3.000 de ore de înregistrări de istorie orală. S-a strâns, totodată, o prețioasă colecție de documente scrise, a căror cercetare va dura mulți ani de acum
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și prelucrate cu ajutorul computerului 3.000 de ore de înregistrări de istorie orală. S-a strâns, totodată, o prețioasă colecție de documente scrise, a căror cercetare va dura mulți ani de acum încolo. S-au organizat 10 simpozioane (cu sute de participanți fiecare) care au parcurs cronologic istoria României comuniste, 7 ediții ale Școlii de Vară, la care au participat mai mult de 500 de elevi
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
Ion Simuț Oftez când mă gândesc la bibliografiile noastre din două motive: o dată, pentru că sunt extrem de puține, și a doua oară, pentru că sunt prea frecvent nesatisfăcătoare, fie lacunare, fie neactualizate. Notez ca pe un succes deosebit realizarea unei cercetări complexe a Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura Saeculum I. O., dar e posibil să fi apărut și al cincilea volum. Adaug cercetarea realizată la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Bibliografia literaturii române (1961-1965), din care am la îndemână doar primele două volume (I, 1996; II, 1997), dar știu că s-a finalizat editorial în alte trei volume. Mai sunt, bineînțeles, și alte
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
Alexandra Ciocârlie S-a observat de multă vreme interesul constant al romanilor, de-a lungul întregii lor istorii, pentru Cartagina și locuitorii ei. Există, firește, un număr foarte mare de cercetări istorice, arheologice sau de civilizație punică (G. Picard, B. H. Warmington, F. Decret, S. Moscati, spre exemplu), există de asemenea destule studii literare care iau în discuție în chip punctual referirile la Cartagina într-una sau alta dintre scrierile latine
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
Dragomir. Banalitățile metafizice ale acestuia au constituit prilejul de a ne reaminti că suntem mult prea grăbiți și că trecem, iresponsabil, pe lângă lucruri de-o incredibilă frumusețe și valoare. La Oradea, H.-R. Patapievici a prezentat o primă variantă a cercetărilor sale despre lumea lui Dante, pentru ca la Iași, în ilustra Aulă a Universității, să-i farmece pe moldoveni cu descrierea metaforei lumii medievale dantești, Ochii Beatricei. Toate acestea mi-au dovedit că "decesul culturii", "disprețul față de intelectuali", "indiferența populației față de
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
cuprind sinteze și dezbateri asupra fenomenului cultural religios, domeniu neglijat timp de decenii, a cărui serioasă readucere în discuție e absolut necesară. Centrul de greutate al cărții este constituit de un studiu amplu despre creștinismul românesc, evaluîndu-se problemele spinoase ale cercetării sale, dincolo de clișeele patriotice și de dogmele ecleziastice, istorice sau lingvistice (ipotetica creștinare de către apostolul Andrei, legătura dintre romanizare și creștinism etc.); sunt evocate raportul complex, de la începuturi, dintre zonele citadine și rurale, dintre populația autohtonă, grecii din colonii (care
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
Sacrificarea acestora, ca și a comentariilor critice și istorico-literare mai extinse, e un risc asumat, particulariza tor. Specialiștii, exegeții, cercetătorii vor trebui să se ducă, bineînțeles, la ediția-etalon. E regretabil că D. Vatamaniuc nu acordă în primul volum nici o importanță cercetărilor lui Petru Creția, care au evidențiat poeme necunoscute în revista Manuscriptum nr. 1 din 1991, devenit un reper de neocolit în eminescologie. E foarte interesantă și foarte utilă ca orientare selecția realizată de D. Vatamaniuc în volumul III din publicistica
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
literatura română în Rusia. C.B.: Care sunt proiectele editurii? A.S.: Proiecte ar fi multe și variate, subvenții n-am primit însă decât pentru editarea celor trei volume din Istoria ideilor religioase a lui Eliade, banii provenind de la Fondul Rusesc pentru Cercetări Fundamentale de pe lângă Academia de Științe. Așadar, publicăm ce putem, pe spezele noastre și cu riscurile aferente. Este gata de tipar o nouă carte din seria Mansardei lui Mircea Eliade, The Authoress of the "Odyseey" (Autoarea Odiseei), a aceluiași Samuel Butler
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
de radio să scrie atractiv și, mai ales, să aibă idei: într-un scurt interviu, într-o transmisiune directă, ca și într-o emisiune proprie. În fine, din rândul studenților sau al absolvenților de muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]