799 matches
-
vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tradus în limbi străine, prezent în antologii, absolvent al facultății de Filologie din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fost terminată în 1904, fiind donată apoi „Casei Școalelor”, împreună cu tot mobilierul necesar și cu 3339 metri pătrați de teren în jur. Găsim de asemenea, numele eroilor din comuna Miroslava căzuți în războiul din 1877. „Numele lor să fie cetit cu respect de către școlari și considerați ca apărători și salvatori ai României” și „să fie în veci pomeniți”. Pe când noi băteam dealurile Miroslavei, nu știam aproape nimic despre un așezământ școlar de renume, care a existat pe aceste meleaguri. Când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a spart înainte de vreme. „Toate familiile de clasa II se retraseră. Această clasă înțelesese puterea sa.“ (D. Bolintineanu, Doritorii nebuni) La 4 martie 1856, Grigore Alexandrescu îi scria lui Ion Ghica, împărtășindu-i ultimele noutăți din țară: „Te îndemn să cetești adresa prin care divanul obștesc recunoaște că prințul Știrbei este cel mai mare făcător de bine al țării. M. Băleanu, care iscălise petiția cătră Poartă împotriva domnului, a iscălit cel dintâi această adresă de mulțumire; de aceea în dumineca trecută
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
articolul-program al ziarului Steaua Dunării comunică opinia lui Kogălniceanu în chestiunea schimbării alfabetului: „Încă la 1837, fiind pe bancele Universității din Berlin, am fost pentru întroducerea literilor latinești; și astăzi, dacă am ști că cu ele Steaua Dunării s-ar ceti și s-ar înțelege mai mult - lucru neapărat mai ales pentru un jurnal popular -, de îndată am și adopta aceste litere, care fiind ale vechilor noștri strămoși, curând sau târziu vor fi și ale noastre. Însă, precum în politică nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Gheorghe Cantemir din Bacău, cel care, primind în 1861 o adresă oficială în alfabet latin, o restituia cu următorul răspuns, scris cu frumoasă slovă chirilică: „Nici franțuzăști, nici lătinești, nici păsărești n-am învățat. Să fiu câne de am putut ceti literile de mai sus și prin urmare nu înțăleg ce să mai ceri di la mine, căci eu toati dările le am plătite, după cvitanțiele ce păstrez.“ La primirea unei noi circulare (dispozitivul birocratic nu înțelegea să capituleze), replica bătrânului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și foaia pentru literatură, teatru și artă a apărut. 1939. Din cei șapte, abia doi, rămași cu treburi tot în București, am putut grupa o seamă de tineri cu preocupări literare, cu oarecare dibăcie în vârful condeiului. Săptămânal ne întâlnim, cetim ce-am mai scris și fără înconjur criticăm aspru ceea ce e searbăd, peltic, fără miez, fără talent. Nu ne menajăm. Criticăm cu dojană. Poeții își ard caietele, geniile presupuse se resemnează. Ne convingem unii pe alții că ce e bun
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2) La distanță de două decenii, „Sămănătorul” tipărea pe jumătate, iar N. Iorga considera aceasta un succes: „Cele trei sute de exemplare ale revistei - relata el, în O viață de om așa cum a fost - se epuizau răpede (...); în școli «Sămănătorul» se cetea supt bănci”.3) Pe de altă parte, „Literatorul”, revista în care debutase Bacovia, și-a încetat, în 1905 (i se mai întîmplase și în trecut), apariția, „pentru că - motiva Al. Macedonski - nu mai avea cui vorbi”.4) Cifrele spun multe despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Valahia (balcanică) să o cucerească și să o curețe de eresul roman, care pe atunci stăpânea în ea. Și Asan s-a dus și a supus ambele Vlahii sub stăpânirea sa și a silit pe vlahi, care până atunci ceteau în limba latină, să lase mărturisirea romană și să nu cetească în limba latină, ci în limba bulgară, și a poruncit ca celui ce va ceti în limba latină să i se taie limba și de atunci au început a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
eresul roman, care pe atunci stăpânea în ea. Și Asan s-a dus și a supus ambele Vlahii sub stăpânirea sa și a silit pe vlahi, care până atunci ceteau în limba latină, să lase mărturisirea romană și să nu cetească în limba latină, ci în limba bulgară, și a poruncit ca celui ce va ceti în limba latină să i se taie limba și de atunci au început a ceti bulgărește” . Nimic nu ne împiedică să credem că aceeași situație
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
supus ambele Vlahii sub stăpânirea sa și a silit pe vlahi, care până atunci ceteau în limba latină, să lase mărturisirea romană și să nu cetească în limba latină, ci în limba bulgară, și a poruncit ca celui ce va ceti în limba latină să i se taie limba și de atunci au început a ceti bulgărește” . Nimic nu ne împiedică să credem că aceeași situație s- a petrecut și la nord de Dunăre, cu atât mai mult cu cât sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în limba latină, să lase mărturisirea romană și să nu cetească în limba latină, ci în limba bulgară, și a poruncit ca celui ce va ceti în limba latină să i se taie limba și de atunci au început a ceti bulgărește” . Nimic nu ne împiedică să credem că aceeași situație s- a petrecut și la nord de Dunăre, cu atât mai mult cu cât sunt cunoscute legăturile dintre vlahii de pe ambele maluri ale Dunării . Precizările lui P.P.Panaitescu privind folosirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
timp să îndemn pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește rogu-te și ceste, și unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana în mână și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește rogu-te și ceste, și unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana în mână și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut. Autoriul” / Ion Creangă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ai cerut voie să spui „Ce-a pățit popa de la Neamț, în noaptea Sfântului Toma”. Atât i-a trebuit lui Pogor, că a și sărit să ceară liniște... Atunci, dumneata ai început: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, din viața sfinților patriarhali, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaaac...>> deodată lumânărica se stinsese
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ochii asupra rubricei Viața în provincie te îngrozești. De fapt, nu se mai îngrozește nimeni, fiindcă ochiul nostru s-a obișnuit acum. Ceea ce trimite provincia noastră pentru a servi drept hrană intelectuală la cafeaua cu lapte merită să fie menționat. Cetim, indiferent dacă e vorba de Ploiești sau de Dorohoi, cu o regularitate matematică titluri ca următoarele: Monstruosul viol; Soț prins în flagrant delict; Asasinatul din comuna X; Un caz delicat (când e vorba de un caz delicat atunci e numit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ochii asupra rubricei Viața în provincie te îngrozești. De fapt, nu se mai îngrozește nimeni, fiindcă ochiul nostru s-a obișnuit acum. Ceea ce trimite provincia noastră pentru a servi drept hrană intelectuală la cafeaua cu lapte merită să fie menționat. Cetim, indiferent dacă e vorba de Ploiești sau de Dorohoi, cu o regularitate matematică titluri ca următoarele: Monstruosul viol; Soț prins în flagrant delict; Asasinatul din comuna X; Un caz delicat (când e vorba de un caz delicat atunci e numit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Cum veni seara, se duse, își luă cărți de cetit, două țepușe, arcul și tolba cu săgețile. Își alese un loc de pândă într-un colț pe lângă pom, bătu țepușele în pământ și se puse între ele, așa cum să-i vină unul dinainte și altul la spate ca, dacă îi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de adversități atât din partea bisericii ortodoxe române cât și din partea altor biserici ortodoxe. Antiromânismul unor ierarhi ortodocși se vede și din atitudinea Patriarhului Ierusalimului care atunci când l-a hirotonit episcop pe Atanasie, i-a cerut „cu tot dinadinsul să se cetească slujba bisericească în slavonește sau elinește - iar nu în românește”. Pecetluirea definitivă a unirii s-a făcut la Alba Iulia în 1700 într- o grandioasă adunare a clerului și poporului român din Ardeal, Bihor, Sătmar și Maramureș. Cei mai înverșunați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai lată, cu mintea mai greoaie. E un fel de axiomă, pe care n-o poate demola nimeni. Mă întreb totuși de ce... Să vedeți. Recitesc Levantul lui Mircea Cărtărescu și deodată îl aud (înțelegeți cum vine) pe autor: „Tu, care cetești Levantul tolănită pe sofa,/La bulgari văzuși alalteri filmul E la nave va?“... (Levantul, Editura Cartea Românească, 1990, p. 160) Ei, da, „alalteri“ e o zi din perioada comunistă, când televiziunea română transmitea aproape exclusiv programe de glorificare a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Domnu Stamatin expune în amănunt doctrina "cunoașterii spirituale", acela care o ilustrează în modul cel mai convingător de-a lungul romanului este Kesarion Breb. Inițiat timp de șapte ani în misterele gnoseologice ale Egipetului, ucenicul dac ajunge să învețe "a ceti semnele pe care le-a pus Dumnezeu în lucruri și în oameni" (p. 98). Această "învățătură" cuprinde, e drept, și cunoașterea rațională, aristotelică, după "ritoriceasca rânduială" (v. în acest sens dezlegarea "gâcitorii" de la p. 47), dar și o serie de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ritoriceasca rânduială" (v. în acest sens dezlegarea "gâcitorii" de la p. 47), dar și o serie de "științe" oculte, precum astrologia (v. remarca despre Constantin de la p. 51), tarotul (episodul de la pp. 98-99) și, mai ales, fizionomia, adică arta de "a ceti îndeletnicirile oamenilor pe obrazurile lor" (p. 92). La scurt timp după ce a pus piciorul în Bizanț, Kesarion poate să vadă pe fața lui Stavrikie "semnul vulpei" (p. 27), în împărăteasa Irina "o lupoaică îngrășată și bine ținută" (p. 27), însoțită
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generație a Văcăreștilor este deja instalată în literatură. Vaietul bunicului întemeietor nu se mai aude în poemele sofisticate ale nepotului obosit de prea multă știință. Iancu n-are îndoieli asupra limbajului. N-are îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti, firea. La Iancu scrierea s-a derobat de complexe, este un profesionist, asistăm la un salt axiologic "de la versuri, cum cu subtilitate remarca eseistul, trece la Poezie, adică la un proiect spiritual". Metaforele rămîn convenționale, prăfuite și rar folosite. Context
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
46. În 1937, Mircea Eliade spunea: "Astăzi, când au trecut 30 de ani de la moartea lui B.P. Hașdeu, un singur lucru suntem datori să-l facem pentru a omagia cum se cuvine pe acest luceafăr al neamului nostru: să-l cetim, să-l înțelegem, să-l asimilam. Restul vine de la sine" (Eliade, 1987, p. 110). La fel, Cicerone Poghirc pe care Eliade îl aprecia foarte mult -, notând că "opera lui Hașdeu rămâne în picioare într-o bună parte a ei", declară
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Noaptea zeii se preîmblă..."), dar și a omului conceput ca "subiect al învinuirii de păcat", cum spune France Farago, cercetător din echipa lui J. Russ. În acest din urmă sens, este semnificativ ce se petrece cu Magul care, după ce a "cetit semnul întors", declanșează pedeapsa: un uragan devastator ce transformă totul în ruine. Rămîne, în consecință, semnul, urma ca prezență a absenței. Ceea ce urmează de aici încolo nu mai ține decît ombilical de matricea Egiptului: "Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]