985 matches
-
măsură garantată de înmulțirea și violența extremă a persecuțiilor din vremea autorului. În ultima perioadă a vieții sale, atunci când va îmbrățișa pe deplin doctrina montanistă, această atitudine antipolitică se radicalizează, dată fiind incompatibilitatea dintre domnia lui Cristos și cea a cezarului acestei lumi. Polemica antieretică și antiiudaică Dacă existența Imperiului, în ciuda persecuțiilor, este considerată mai degrabă un semn reconfortant, prezența masivă a ereticilor, proveniți din sânul aceleiași Biserici, confirmă apropierea sfârșitului și justifică cu prisosință evocarea numelui Anticristului. Prezența ereticilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îi promiseseră că, după înlăturarea sa, va ajunge stăpânul Orientului - al regatului Ierusalimului, specificau unii - și mai mulți, că își va recăpăta întreaga putere de odinioară” (Spoponderant tamen quidam destituto Orientis dominationem, nonnulli nominatim regnum Hierosolymorum) [Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, trad. de Gheorghe Ceaușescu, Rao, 2000]. Aceste două mărturii arată, pe de o parte, atașamentul lui Nero față de partea orientală a imperiului său, iar, pe de altă parte, temeiul tradiției potrivit căreia dușmanul Romei tradiționale, adică republicane, avea să‑și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o coerență ireproșabilă, poate cea mai dificilă epopee din câte există - cea a eroului tibetan Gesar -, În jurul căreia sunt strânși afluenți gigantici, cuprinzând teme și motive din trei pătrimi ale Asiei (tradiții „indo-europene” și turco-mongole), la care se adaugă memoria cezarilor romani și bizantini. Aceste trimiteri la epopeea lui Gesar sunt justificate nu numai pentru că este una dintre cele mai vechi și mai coerente elaborări ale geografiei reale și mitice a Tibetului, dar și pentru că astfel ne fixăm un punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și pentru emanciparea femeii. Profilul revistei a fost însă literar. Contribuția Ș.n. este legată îndeosebi de colaborarea lui G. Ibrăileanu. Cu titlul Note sau Din caiet, el publică (sub pseudonimul Cezar Vraja) interesante încercări filosofice-literare: sunt meditații provocate de lecturi din Kant, Lessing, Feuerbach, Nietzsche, Max Nordau, într-o interpretare nuanțată și mânuind o frază surprinzător de sigură și concisă, apropiată de formula aforismului. Cât privește estetica, opta pentru realism și
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
mai repede posibil și în mod corect. Când e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie însă de atenție sporită. Multe deșeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le respectăm. Astfel, „dăm Cezarului ce este al Cezarului” (Matei 22:21). Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar în acest fel dovedim că vrem să păstrăm pământul curat. Pentru a ne satisface necesitățile - hrană, adăpost și combustibili -, trebuie să apelăm la resursele naturale
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
în mod corect. Când e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie însă de atenție sporită. Multe deșeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le respectăm. Astfel, „dăm Cezarului ce este al Cezarului” (Matei 22:21). Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar în acest fel dovedim că vrem să păstrăm pământul curat. Pentru a ne satisface necesitățile - hrană, adăpost și combustibili -, trebuie să apelăm la resursele naturale. Dar felul în care
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
făcea colecție de ceasuri CFR. A strâns de pe unde a putut un număr mare de ceasuri de acest fel și, pe urmă, le-a împărțit prietenilor. I-au plăcut monedele romane și a adunat o colecție de dinari din vremea cezarilor. S-a înscris chiar în asociația numismaților și a găsit, acolo, prieteni foarte devotați, ca Ion Dinoiu. Mărturisea în repetate rânduri că bucuria lui cea mai mare ar fi să devină nu președintele Uniunii Scriitorilor, ci președintele Societății de Numismatică
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Inchizitor (1993). Alcătuită din trei părți, inegale ca pondere, Geneza (Toți trebuie să moară), Ecleziastul (Neantul ebraic), Apocalips Nou (Vidul valah), cartea este structurată sub forma unui dialog între câteva personaje care tind să fie considerate modele arhetipale: faraonul, scribul, cezarul, filosoful, învățătorul, preotul, piticul, copilul și nebunul. Textul amestecă elemente de filosofie greacă, teologie creștină, asociate cu mitul valah, într-un mixaj ce nu individualizează vocile narative. Altă direcție a preocupărilor lui T. este ilustrată de eseul critic pe marginea
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
a răspuns dezarmant de simplu: „Trebuie să-i lăsăm pe profesori să predea așa cum simt că trebuie să predea!”. Aceasta este teza pe care a susținut-o în 1984 în eseul Giving Teaching Back to Teachers. Altfel spus, „să dăm Cezarului ce e al Cezarului”. „Tăierea nodului gordian”, „fugă de metodă”, „abandonarea științei” sau „evadare în irațional”? Barrow nu a adoptat nici una dintre aceste variante. În 1984 a răspuns concis: „Fără îndoială, esența minții educate este perspectiva largă, deschisă”49. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simplu: „Trebuie să-i lăsăm pe profesori să predea așa cum simt că trebuie să predea!”. Aceasta este teza pe care a susținut-o în 1984 în eseul Giving Teaching Back to Teachers. Altfel spus, „să dăm Cezarului ce e al Cezarului”. „Tăierea nodului gordian”, „fugă de metodă”, „abandonarea științei” sau „evadare în irațional”? Barrow nu a adoptat nici una dintre aceste variante. În 1984 a răspuns concis: „Fără îndoială, esența minții educate este perspectiva largă, deschisă”49. Dar a evitat să construiască
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cum a acționat Cezar (și accept că un altul ar fi acționat în aceeași situație altfel), pot înțelege această acțiune, insinuându-mă în pielea lui Cezar? Adică nu în situația lui, exterioară, obiectivă, ci în situația lui subiectivă, a lui Cezar care deja a acționat într-un anumit fel sau altul. În acest fel, eu, ca cercetător, pot să-i „înțeleg” atât pe Cezar, pe Napoleon, cât și pe Bălcescu, care, chiar dacă ar fi acționat în aceeași situație, ar fi optat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Arcuri de templu păgân,/ Gâturi prelungi implorând reverie -/ cavalcada fecundă, țară de fân/ spulberată de oameni”), când imaginează o coborâre în „cripta de vinuri” („Timizi/ de-atâta aur sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
1946-1948), fost director al Școlii de literatură și critică literară Mihai Eminescu, în primii doi ani, și actual (atunci) secretar al Uniunii Scriitorilor, șeful catedrei de istorie a literaturii ruse la Institutul „Maxim Gorki” ș.a. Așadar în colaborare cu acesta Cezar Petrescu scrie și publică piesa, apoi scenariul cinematografic Nepoții gornistului, piesă jucată pe scena Naționalului bucureștean și decorată în 1952 cu premiul de stat, cl. III. Tudor Arghezi nu devine chiar atât de repede laureat al premiului de stat, dar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
împărăteasă ezită pentru o clipă, apoi îi face semn din bărbie să o conducă înspre iatacul principelui. De ce naiba o fi venit pe intrarea principală? se întreabă libertul. Putea doar să folosească pasajul privat dintre camera ei și cea a cezarului. În fața ușii, șovăie imperceptibil. — Deschide! ordonă scurt Livia. Înăuntru, clipește de câteva ori, buimacă la vederea grămezii de oameni adunați în jurul patului. — Ce vă buluciți așa? izbucnește mânioasă. Dați-vă la o parte! Lăsați omul să respire, că-l asfixiați
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-ți lipsească de la nici o masă. Augustus strâmbă nemulțumit din nas. — Este o părere unanim recunoscută, insistă Musa, pe care nu mai Themison se încăpățânează să o nege, că pâinea conține nenumărate calități vindecătoare. Apoi mierea, untdelemnul și chiar oțetul... Plictisit, cezarul flutură disprețuitor din mână. Antonius Musa se scarpină încurcat în creștetul capului. În drăz nește în cele din urmă: — Trebuie mâncat puțin, dar des. — Asta-i bună! se împotrivește împărăteasa.Ți-ai și găsit ce sfat să-i dai. Tu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suduie afectuos, în timp ce se căznește să-i vâre între degete bareta sandalelor de piele. Imediat ce Augustus smucește nervos șnurul clopotului, cubicularul se strecoară precum o umbră înăuntru. — Varsă-mi apă să-mi spăl gura, ochii și mâinile, îi poruncește scurt cezarul. La atât se reduce toaleta de dimineață. Abluțiuniule adevărate le va face după-amiaza, dar și pe acestea le reduce la minimum. — Ce haine să-ți pregătesc, stăpâne? Augustus își scoate fața udă din șervet și dă cu ochii de cei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
față și pe dos... — Ei, aș! se opune vexat principele. Împărăteasa bate din picior. După ce au obținut dreptul să te vadă regulat, intermediază fără nici o rușine acest drept și pentru alții. — Și ce-i rău în asta? o întreabă nedumerit cezarul. Augusta îl privește lung pe sub gene. Parcă ne-am afla la o Curte orientală, rostește în cele din urmă. Pe neașteptate, împăratul se pune să râdă cu poftă. — Dar și tu, draga mea... Hohotește. — ... toate rudele mele ... Îi face complice
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
picioare, că mai mult te încurci în ele. Reușește cu chiu, cu vai să-l urce în pat. Se așază și ea istovită pe margine alături de el, ștergându-și cu podul palmei tâmplele asudate. Cu ochii închiși și trăsturile crispate, cezarul este de o rigi ditate înfricoșătoare. — Ți-ai rupt cumva ceva? îl întreabă cu îngrijorare în glas. Unde te doare? Augustus dă din cap că nu. Tace. Se gândește. Reflectează la spusele Liviei. Scopul ei este personal, de asta nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acolo? Secretarul tace prudent. Principele horcăie gutural. — În fiecare moment, granița e descoperită într-un punct sau altul. Izbește violent cu pumnul în masă. — Și asta numai datorită ție! Bietul Ianuarius face înfricoșat un pas înapoi. Cu capul între palme, cezarul lasă să-i scape un vaiet pre lung: — De ce n-am și eu parte de oameni competenți în jurul meu? Secretarul imperial ascultă înlemnit. — Care să găsească singuri soluții! vociferează cu nervozitate Augustus. Ianuarius tace. Știe din experiență că asemenea momente
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acest scop... — Și ce-ai vrea? îl întrerupe posac împăratul. Gesticulează iritat. — Nu-i normal să ofer jocuri pentru fiul meu adoptiv, Tibe rius Nero? După ton, Iulius Ianuarius își dă seama că a reușit să-l ener veze. Vocea cezarului se înalță mânioasă. — Mai ales că e vorba să aducem mulțumire zeilor. Pune bolul pe masă și înalță fruntea și brațele în sus: — Întâi de toate lui Jupiter, pentru că ne-a îndeplinit rugile și am câștigat războiul... Ianuarius oftează înfundat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care el încearcă, sporadic, să le potolească, fie cu emi siuni suplimentare de la monetăriile imperiale, fie prin aranja mente financiare ad hoc. — Nu virează guvernatorii la tezaur tot ce mai rămâne după ce se acoperă cheltuielile administrative? îl ia la rost cezarul, iritat de mutismul lui. Ianuarius suspină adânc înainte de a răspunde: — Nu mai rămâne prea mult. — Cum așa? — Tot bugetul se duce pe administrație și pe armată. Bătrânul principe îl privește neîncrezător. Secretarul explică: — Costurile întregii armate și mai ales ale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
multă experiență. Secretarul lăsă să-i scape un vaiet prevestitor de rău. — Of... — Ce te văicărești ca o babă? îl repede bătrânul. Ianuarius își împreunează mâinile a rugă. — Mărite Doamne, la mine se centralizează doar cheltuielile, nicidecum toate veniturile. Enervat, cezarul răpăie cu degetele în tăblia de lemn. — Tezaurul lui Saturn e creditat cu totalitatea veniturilor din Egipt și a celorlalte surplusuri care se află în evidența birourilor de fisc din provincii și la companiile de publicani care au luat în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
popasuri și-au prelungit drumul de întoarcere, de ajung acasă după mai mult de trei luni. Lasă să-i scape un nou oftat dureros. Cu câte umilințe și vexa țiuni este nevoit să-și plătească poziția privilegiată din sânul familiei cezarului! — Ce te-ai pleoștit așa? îl ia la rost bătrânul. — Mai avem și Jocurile Romane, care încep pe 3 septembrie, îndrăznește secretarul. Augustus plescăie nemulțumit. — Prin tradiție sunt încredințate pretorilor... — Dar tot de la tezaur se iau banii... Verifică-i la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-și odihnească picioarele. Libertul clatină cu tristețe din cap și-și masează cu un gest stângaci șalele țepene. Picioarele îi tremură însă atât de rău încât, având permisiunea împăratului, șontâcăie cu greutate până la un sipet masiv din lemn, în care cezarul ține unele acte. Din fericire, cufărul stă pe patru picioare joase, iar partea de deasupra este netedă, deși ferecată în armături de bronz, așa că se saltă pur și simplu pe el. Augustus își stăpânește cu greu un zâmbet de satisfacție
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vorba? Pământiu la față, Ianuarius are puterea să se uite în ochii principelui: — Narcissus e un băiat liniștit și la locul lui, mărite stăpâne, așa cum îl știi... — Zi odată, omule, nu mă mai face să-mi pierd vremea, îl zorește cezarul, tamburinând impacientat cu degetele pe brațul fotoliului. Privirea secretarului se agață cu disperare de catedra pe care stă împăratul. Urmărește, cu capul golit de gânduri, linia spăta rului înclinat și curbura, aproape în semicerc, a scaunului. Ochii îi ză bovesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]