1,567 matches
-
cheag are tăria de 1/ 100.000, înseamnă că 1 ml din această soluție încheagă, în 40 minute, 100.000 ml lapte cu aciditatea de 7 0SH, la o temperatură de +35°C. Mod de lucru: Se prepară soluția de cheag: 100 mg cheag praf se amestecă cu 100 ml apă distilată. Într-o capsulă de porțelan se pipetează 100 ml lapte cu aciditatea de 6,5-7,0 0SH. Capsula cu lapte se pune pe baie de apă și se încălzește
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de 1/ 100.000, înseamnă că 1 ml din această soluție încheagă, în 40 minute, 100.000 ml lapte cu aciditatea de 7 0SH, la o temperatură de +35°C. Mod de lucru: Se prepară soluția de cheag: 100 mg cheag praf se amestecă cu 100 ml apă distilată. Într-o capsulă de porțelan se pipetează 100 ml lapte cu aciditatea de 6,5-7,0 0SH. Capsula cu lapte se pune pe baie de apă și se încălzește până la temperatura de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
o capsulă de porțelan se pipetează 100 ml lapte cu aciditatea de 6,5-7,0 0SH. Capsula cu lapte se pune pe baie de apă și se încălzește până la temperatura de +35 °C, când se adaugă 5 ml soluție de cheag. Din acest moment, cu un cronometru, se înregistrează timpul scurs până la coagularea totală a laptelui. Temperatura laptelui pe timpul cronometrării nu trebuie să fie sub +34,5°C și nici mai mare de +35,5°C. Calcul: Tăria cheagului = xt xMx
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
soluție de cheag. Din acest moment, cu un cronometru, se înregistrează timpul scurs până la coagularea totală a laptelui. Temperatura laptelui pe timpul cronometrării nu trebuie să fie sub +34,5°C și nici mai mare de +35,5°C. Calcul: Tăria cheagului = xt xMx 1 24001000 M = cantitatea de lapte (ml) = 100 ml; 2400˝ = 40' x 60˝ = 2400˝ 1000 = 100 ml x 1000 ml = 100.000 ml; 1 = cantitatea de ferment, în mg = 5 mg 5mg = 5 ml, deoarece în 100 ml
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
ferment, în mg = 5 mg 5mg = 5 ml, deoarece în 100 ml apă se găsesc 100 mg ferment t = timpul de coagulare (secunde) = (de exemplu 542˝): Presupunând că valoarea pH a laptelui analizat este de 6,70SH, înseamnă că tăria cheagului va fi de: Tăria cheagului (la 6,70SH) = 88561 5425 24001000100 x xx Însă tăria cheagului trebuie raportată la o aciditate a laptelui de 70SH. Pentru aceasta, utilizând aceeași tehnică, se determină tăria cheagului pe o altă probă de lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
5mg = 5 ml, deoarece în 100 ml apă se găsesc 100 mg ferment t = timpul de coagulare (secunde) = (de exemplu 542˝): Presupunând că valoarea pH a laptelui analizat este de 6,70SH, înseamnă că tăria cheagului va fi de: Tăria cheagului (la 6,70SH) = 88561 5425 24001000100 x xx Însă tăria cheagului trebuie raportată la o aciditate a laptelui de 70SH. Pentru aceasta, utilizând aceeași tehnică, se determină tăria cheagului pe o altă probă de lapte, dar cu aciditatea mai mare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mg ferment t = timpul de coagulare (secunde) = (de exemplu 542˝): Presupunând că valoarea pH a laptelui analizat este de 6,70SH, înseamnă că tăria cheagului va fi de: Tăria cheagului (la 6,70SH) = 88561 5425 24001000100 x xx Însă tăria cheagului trebuie raportată la o aciditate a laptelui de 70SH. Pentru aceasta, utilizând aceeași tehnică, se determină tăria cheagului pe o altă probă de lapte, dar cu aciditatea mai mare de 7oSH (de ex. 7,2 0 SH); tăria cheagului la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de 6,70SH, înseamnă că tăria cheagului va fi de: Tăria cheagului (la 6,70SH) = 88561 5425 24001000100 x xx Însă tăria cheagului trebuie raportată la o aciditate a laptelui de 70SH. Pentru aceasta, utilizând aceeași tehnică, se determină tăria cheagului pe o altă probă de lapte, dar cu aciditatea mai mare de 7oSH (de ex. 7,2 0 SH); tăria cheagului la această probă a fost de 112.676. Diferența dintre 6,70SH și 7,20SH este de 0,50SH
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
tăria cheagului trebuie raportată la o aciditate a laptelui de 70SH. Pentru aceasta, utilizând aceeași tehnică, se determină tăria cheagului pe o altă probă de lapte, dar cu aciditatea mai mare de 7oSH (de ex. 7,2 0 SH); tăria cheagului la această probă a fost de 112.676. Diferența dintre 6,70SH și 7,20SH este de 0,50SH, la care corespunde o tărie a cheagului de 24.115 (112.676 - 88.561 = 24.115). Pentru fiecare 0,1 0SH
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dar cu aciditatea mai mare de 7oSH (de ex. 7,2 0 SH); tăria cheagului la această probă a fost de 112.676. Diferența dintre 6,70SH și 7,20SH este de 0,50SH, la care corespunde o tărie a cheagului de 24.115 (112.676 - 88.561 = 24.115). Pentru fiecare 0,1 0SH, va corespunde o tărie a cheagului de 4823 (24.115 : 5 = 4823). Pentru laptele cu aciditatea de 7 0SH, tăria cheagului va fi de: 88.561
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de 112.676. Diferența dintre 6,70SH și 7,20SH este de 0,50SH, la care corespunde o tărie a cheagului de 24.115 (112.676 - 88.561 = 24.115). Pentru fiecare 0,1 0SH, va corespunde o tărie a cheagului de 4823 (24.115 : 5 = 4823). Pentru laptele cu aciditatea de 7 0SH, tăria cheagului va fi de: 88.561 + (3 x 4823) = 103.030 Ca atare, 1 ml din soluția de cheag analizată, va închega 103.030 ml lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
care corespunde o tărie a cheagului de 24.115 (112.676 - 88.561 = 24.115). Pentru fiecare 0,1 0SH, va corespunde o tărie a cheagului de 4823 (24.115 : 5 = 4823). Pentru laptele cu aciditatea de 7 0SH, tăria cheagului va fi de: 88.561 + (3 x 4823) = 103.030 Ca atare, 1 ml din soluția de cheag analizată, va închega 103.030 ml lapte cu aciditatea de 7 0SH, în 40 minute, la temperatura de +35°C. 6.5
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
1 0SH, va corespunde o tărie a cheagului de 4823 (24.115 : 5 = 4823). Pentru laptele cu aciditatea de 7 0SH, tăria cheagului va fi de: 88.561 + (3 x 4823) = 103.030 Ca atare, 1 ml din soluția de cheag analizată, va închega 103.030 ml lapte cu aciditatea de 7 0SH, în 40 minute, la temperatura de +35°C. 6.5.3. Metode de control a parametrilor organoleptici de calitate Caracteristicile organoleptice ale brânzeturilor variază în funcție de sortiment, în strânsă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
uterină, mai ales în avorturile provocate empiric (sondă, canulă, tijă vegetală). 9.1.3. ETIOLOGIE Plăgile care realizează condiții de anaerobioză, se constituie în factori favorizanți ai tetanosului: ischemia locală prin garou, stările de șoc, hemoragia, plăgile punctiforme profunde, cu cheag sau suprainfectate cu germeni aerobi, plăgile contuze, anfractuoase cu devitalizări tisulare mari. Agentul patogen al tetanosului este Clostridium tetani, germene mare, gram-pozitiv; microscopic, apare sub formă de bacili mobili care au aspect caracteristic de „baston cu măciulie”, (fig. 9.1
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
a riscului de aspirație. Metoda optimă rămâne însă alimentația parenterală; prevenirea complicațiilor cardiace, în special tulburările de ritm și hipertensiunea, se poate face cu Propranolol. Uneori este însă necesar un pacemaker endocardiac. Tratamentul plăgii: excizie cu îndepărtarea țesuturilor devitalizate; îndepărtarea cheagurilor și a corpilor străini; irigație cu apă oxigenată; antibiotice (după antibiogramă sau cu spectru larg), pentru combaterea suprainfecției. Serul antitetanic neutralizează toxinele dar nu are efect asupra bacililor. Penicilinele au acțiune bacteriostatică asupra bacilului tetanic. 9.1.10. PROGNOSTIC În
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Formațiunea este renitentă, mai mult sau mai puțin fluctuentă, moale spre centru și înconjurată la periferie de un burelet mai dur. La palpare, se constată prezența crepitațiilor sanguine care sunt similare cu senzația produsă de strivirea între degete a unui cheag de sânge. Ele trebuie diferențiate de crepitațiile osoase (aspre) sau cele din tenosinovite (amidonate). 2. Hematomul difuz (fig.12.2 ) este determinat de pătrunderea în țesuturi a sângelui extravazat în urma traumatismului, de-a lungul tecilor vasculare și nervoase, în interstițiile
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
țesuturile pot fi strivite la distanță mare de plaga propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase, fracturi amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24 h, dependentă ca volum și aspect de perioadele digestive. Prin fistulă se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
practica ligatura sau implantarea într-o venă azigos. 12.3.6. LEZIUNI ARTERIALE TRAUMATICE CU EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pungi situate lateral de arteră și cu care comunică printr-un orificiu (fig.12.12). Macroscopic se constată că masa anevrismală, împinge organele vecine, nervii și mai ales venele, fiind aderent la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
orificiu (fig.12.12). Macroscopic se constată că masa anevrismală, împinge organele vecine, nervii și mai ales venele, fiind aderent la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
anevrismală, împinge organele vecine, nervii și mai ales venele, fiind aderent la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]