17,406 matches
-
simt că lumea merge și că omul nu trebuie să se înțepenească ‘n calcâe pe loc, ci trebuie să se lase dus, în pasul lumii. De aceea vedem atâția tineri bătrâni și atâția bătrâni tineri... atâția sdraveni și verzi până la chemarea de sus și atâția ofiliți și muceziți înainte de a fi legat rod... Să se prăpădească neamul românesc? Dar întoarca-se Oltul și Muresul de-a’ndaratelea către obârșia lor în creerii munților Cicului, neamul românesc tot el, neam românesc va fi
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
și droguri mai mult decît ceilalți copii. Important, ei suferă de confuzie sexuală mai mult decît restul copiilor ori adolescenților. Citînd studiul lui Regnerus, Lopez și-a revenit din depresia care-i tipifia viața, si, zice el, și-a descoperit chemarea în viață - să fie glasul generației de copii, acum ajunși adulți, crescuți de homosexuali. Să devină purtătorul lor de cuvînt și să ralieze în jurul lui o întreagă generație de copii crescuți de homosexuali ajunși acum maturi. În doar trei ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92485_a_93777]
-
de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara mea! (de Ioan Nenițescu), alături de „Doina” lui Mihai Eminescu și „Doina lui Lucaciu”, dar și de chemarea „La arme” (de Șt. O. Iosif), poezie pe care o redăm aici: „Veniți, viteji, apărători ai țării! / Veniți, că sfânta zi a răsărit: / E ziua mare a reînălțării // Drapelului de gloanțe zdrențuit. / Veniți din toate unghiurile țării, / Să cucerim ce-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
leagăn, moșnegii, feciorii... Întreabă pe mama, pe tata, pe moșu’ / Ori pe Plaghia Roșu? // ... Întreabă pădurea, câmpia și dealul: / Al cui e Ardealul?”. Cântăreți ai pătimirii noastre, poeții refugiului deveneau trâmbițele Ardealului rupt, aflat în suferința înstrăinării, a durerii, devenind chemare la luptă în acel moment greu al istoriei României, aflată la răscruce de vânturi, cu prea multe „văi ale plângerii”. Când era jalea mare, fără leac, Mihai Beniuc scria: „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horea-mi fierbe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
expuneri, în îndrumări morale, părintele Botiș rămâne sub mantia sa de... poet. În încheiere, rămânem în același cadru al subtilității și al rafinamentului expresiv, notând câteva elemente definitorii, menite să schițeze un portret: acela al maestrului Radu Botiș, teolog devotat chemării sale apostolice, talentat mânuitor al cuvintelor, și, în aceeași măsură, poet înzestrat cu har, șlefuitor în cuvinte, precum bijutierul în pietre prețioase. Astfel, unul din aspectele ce se cer imperios amintite este acela al construcției, al eșafodajului poetic: simplu și
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
Părintelui Radu Botiș, mult folositoare pentru orice suflet creștin sunt, așa cum am amintit, o adiere de bună mireasmă venită din Grădina de unde am purces încă de la începutul lumii și acolo unde ne vom întoarce, dacă vom fi găsiți vrednici. Sfintele chemări la meditație, la rugăciune, la smerenie, la pietate și la exercitarea credinței, transpuse liric în cartea părintelui Radu Botiș au un ecou susurând discret în inimă și pot, de ce nu, trezi conștiințe, schimba atitudini, modifica traiecte de viață. Este, ceea ce
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
de Cultură din Târgu Lapus. Ultima seară va fi un adevărat festin muzical. În stilul binecunoscut, Grigore Lese va coordona artiștii de pe toate teritoriile, punând față în fața culturi diferite, în căutarea filonului comun, glasul care e în fiecare dintre noi, chemarea pământului, a cerului, sufletul planetei. www.LaSapanta.com Mădălina Corina Diaconu
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” [Corola-blog/BlogPost/92707_a_93999]
-
mister ce plutește asupra întregii povești, dat de însăși ,,autorul’’ ei, prin evocarea trăirilor sale ulterioare. Fac precizarea că în momentul așternerii pe hârtie a acestei istorioare, nea Lae nu mai este printre noi, răspunzând în urmă cu doi ani chemării către cele veșnice - Dumnezeu să-l odihnească în pace! Din motive ce nu au legatură cu voința mea-una dintre acele necunoscute căi ale Domnului, ce ne sunt pregătite nouă muritorilor, îndreptându-mă către orizonturile întunecate ale durerii și suferinței, ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
îngrijorare pentru cel ce le îngrijește cu trudă și sudoare, aceleași fiind și sentimentele ce-l încercau pe fratele său la comunicarea neplăcutei vești. Cu o parte din greutatea tristeții fratelui Ștefan, nea Lae pleacă mai departe chemat de datorie, chemare care s-a dovedit a fi, în acea zi, de fapt a destinului său. S-ar spune că o astfel de întâmplare, ca cea aflată cu puțin timp în urmă, ar fi pentru oricine înfricoșătoare, însă nu și pentru Lae
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
cunoscător al filosofiei antice), care a înființat la 1755 episcopia de Hotin, devenind Amfilohie Hotiniul. Scriitorul simte ca nimeni altul epocile de glorie când sabia și crucea determinau soarta românilor, pentru că trăiește în acel areal și inima-i pulsează cu chemarea lor ancestrală. El nu obosește să scoată la lumină logodirea timpului cu statornicia, descoperind atâta istorie, ca să nu uităm, să nu ne dormiteze memoria. Fidel datoriei de a spune adevărul despre figurile românești, la sărbătoarea revistei din Cernăuți a venit
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
mă doare. Ești pentru mine o comoară, Un diamant cu șapte fețe, Ești ca un cântec de vioară Ce n-a-ncetat să mă răsfețe. Ești un condor ce știe zarea S-o bată-n larguri cu aripa Și-atunci când îmi auzi chemarea Străbați și lumile și clipa S-ajungi la mine, chiar și-n gând, Să mă săruți de noapte bună Și-apoi, iubire, suspinând, Să te petreci cu mândra lună. De vii, de ești, de stai, de pleci, Ești cântec, dor
CÂNTEC DE VIOARĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381649_a_382978]
-
suflet ,iubire s-aprinzi! Dă-mi libertate,de lanțul pustiu, desprinde-l de suflet,vreau să m-aprind! Mă doare prezentul,trecutul, și tot,ce din visele noastre , să uit,nu mai pot! Mă doare prezenta anilor vii, mă doare chemarea,ce-mi strigă,rămâi! Mă doare arsura din umărul stâng, potopul de lacrimi din râuri de plumb. Mă doare iubirea,si spinii din drum, mă doare privire,ce-mi arată,doar plumb. Nu va mirați,când vă spun: Îmi ucideți
DURERE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381637_a_382966]
-
iubite, din lacrimi o fântână Să spăl nemângâierea și rănile ce dor. Prin șuierul de vânturi ce-ntoarnă în răscruce Și-apoi se năpustesc urlându-și disperarea Eu mai ascult și-acum iubirile caduce Și-mi pare că aud din depărtări chemarea... Dar nu-i adevărat, chemarea este-n mine Și se răsfrânge, moale, din inimă în vers, Și-o să vă spun atâta, mi-e bine, bine, bine Dar și mai bine, cred, mi-ar fi în Univers... Referință Bibliografică: Fântână din
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
Să spăl nemângâierea și rănile ce dor. Prin șuierul de vânturi ce-ntoarnă în răscruce Și-apoi se năpustesc urlându-și disperarea Eu mai ascult și-acum iubirile caduce Și-mi pare că aud din depărtări chemarea... Dar nu-i adevărat, chemarea este-n mine Și se răsfrânge, moale, din inimă în vers, Și-o să vă spun atâta, mi-e bine, bine, bine Dar și mai bine, cred, mi-ar fi în Univers... Referință Bibliografică: Fântână din frunze și lacrimi / Eugenia Mihu
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
vă doare viața Iar inima mereu v-a sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
cu o aripă frântă. Măcar și pentru-un ceas, dacă ți-aș fi iubită Aș ști să vin la tine din depărtări de zare Și-aș naviga-n oceanul de stele pe orbită Cercând cu stăruință s-ascult a ta chemare. Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna. Dar sunt atâta doar, marcaj
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
Cella, Niculina și Henrieta. Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare și spre pedagogia muzicală, a oferit cu multă dragoste cunoașterea sa, spre formarea altor valori românești ale muzicii clasice, ale pianului în special, soliști ce au concertat pe marile scene ale lumii. Este una ... Citește mai mult Scriitorul Barbu Ștefănescu
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Cella, Niculina și Henrieta.Prima fiică, Cella Delavrancea (1887-1991), de la a cărei naștere se împlinesc anul acesta, o sută treizeci de ani, a îmbrățișat muzica și literatura, devenind una din cele mai bune pianiste din România. Fiind înzestrată cu o chemare și spre pedagogia muzicală, a oferit cu multă dragoste cunoașterea sa, spre formarea altor valori românești ale muzicii clasice, ale pianului în special, soliști ce au concertat pe marile scene ale lumii. Este una ... V. CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
februarie 2017. Pe 26 ianuarie 2017 s-au împlinit 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți pictori expresioniști Kees van Dongen, pictor olandez. Acest artist de naționalitate olandeză, născut undeva într-un cartier din Rotterdam a simțit chemarea către pictură încă din adolescență, când se înscrie la cursurile organizate de Academia Regală de Arte Frumoase din orașul său natal. Aici cunoaște impresionismul, stil în care va picta primele sale tablouri. Este atras însă de forța culorii pure, de
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
mai mult Pe 26 ianuarie 2017 s-au împlinit 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți pictori expresioniști Kees van Dongen, pictor olandez. Acest artist de naționalitate olandeză, născut undeva într-un cartier din Rotterdam a simțit chemarea către pictură încă din adolescență, când se înscrie la cursurile organizate de Academia Regală de Arte Frumoase din orașul său natal. Aici cunoaște impresionismul, stil în care va picta primele sale tablouri. Este atras însă de forța culorii pure, de
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
În zadar trăim zile tranmdafirii, portocalii, violet... când ai sufletul necuprins de vreo bucurie rătăcești degeaba sub soare. Doamne! Ce gânduri murdare are viața noi, ce facem? Le curățim? Ca un cetățean care și-a plătit la timp datoriile înalț chemări împotriva suferinței pentru mila unei ființe față de ceailaltă nu mă întrebați - De ce-i amară viața sunt întrebări de-a floarea-soarelui încă și încă se vor înmulți ca-n smocuri mărăcinii. Într-o Românie cu de toate nici cerul și nici
CA O ARCADĂ A ... ARMONIEI! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381708_a_383037]
-
vatră, în plină tinerețe, nu mai avea prea multe opțiuni pentru a se întreține. Acceptase o meserie fără calificare, la depou. Dragostea de trenuri îl ținea aproape de ele. Sunetul roților șlefuind șinele cu veșnică trudă, mirosul de ulei și păcură, chemarea lor la intrarea în gară, și apoi la plecare, salutul scurt și milităresc. Totul îi era drag și îl ținea aproape de amintirile frumoase. După câțiva ani, se trezise după o noapte frământată de coșmaruri și descoperise petele negre de pe perna
GLASUL TRENULUI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381727_a_383056]
-
muții noștri frumoși,Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi ... III. DANIELA POPESCU - VERSURI (4), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OSTENII Limba română își cheamă ostenii E o chemare la oaste cum n-a mai fost Nu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii, E însuși poporul cel pe care-l trage la rost. Priviri pierdute, speriate, ori goale, Bieții soldați și-aruncă mirați. „Ce-i veni azi bunicii
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
schilozi pe la porți?” „Dar vorbește, odată, limpede, mama!” O ruga olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seama, Când și cocosul obosi de cucurăgit?” Citește mai mult LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OȘTENIILimba română își cheamă oșteniiE o chemare la oaste cum n-a mai fostNu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii,E însuși poporul cel pe care-l trage la rost.Priviri pierdute, speriate, ori goale,Bieții soldați și-aruncă mirați.„ Ce-i veni azi bunicii să
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
literatura română doi poeți pe care-i iubesc foarte tare, la care întâlnim poezia în stare pură: Mircea Micu și Grigore Vieru. De aceea i-am ales pe ei, pentru început, să fac spectacole pentru un singur poet. Am făcut „Chemarea păsării de acasă”, pe versurile lui Mircea Micu și, iată, acum, „Vremea nemâniei”, pe versurile lui Grigore Vieru. La ei metafora e spontană, e simplă, e poezie scrisă cu inima, nu e căutată. E poezia în stare pură. - Cum v-
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]