1,324 matches
-
relații liber consimțite: dacă obligațiile cu privire la copii sunt destul de des considerate ca funcționând de la sine, obligațiile cu privire la părinți, din contră, pot fi percepute drept constrângătoare. Este ilustrativă recunoștința filială În exemplul unei femei de 50 de ani care a fost chestionată În cadrul anchetei trigeneraționale Întreprinse de Attias-Donfut. Iată ce declară doamna D.: „Eu am continuat să muncesc, iar mama a avut grijă de cei trei copii ai mei; după ce tatăl meu a murit, i-am obținut mamei un apartament În blocul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republica Moldova consideră că nici nu posedă cunoștințele necesare și suficiente pentru participarea la procesul de adoptare a deciziilor, acest lucru fiind menționat de mai mult de jumătate din respondenți (tabelul 8). Este important de menționat faptul că, dintre funcționari publici chestionați În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică” realizat În octombrie 2004, fiecare al treilea funcționar, de asemenea, consideră că nu poate influența viața publică. Drept argument pentru cele menționate anterior poate servi faptul că doar până la 10% din respondenți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a constat În interogarea generației intermediare, compusă din bărbați și femei a căror vârstă era cuprinsă Între 49 și 53 de ani și care aveau cel puțin un părinte (În viață) și un fiu (sau o fiică) adult. Au fost chestionați atât membrii generației ascendente, cât și cei ai generației descendente. A fost stabilit un eșantion național de familii În care existau cel puțin trei generații ce trăiau pe teritoriul francez metropolitan. În total, au fost anchetați 4 668 de membri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tranziția societății românești actuale o privesc, astfel, dintr-o dublă perspectivă: ca tranziție postcomunistă și ca tranziție în cadrul modernității. În al treilea rând, mă refer la sociologie ca mod de cunoaștere a societății moderne și a tranzițiilor ei, pentru a chestiona măsura în care a păstrat acel ritm cu dezvoltarea societății care ar fi făcut-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de reflexivitate individuală și socială pe care le solicită modernitatea vremurilor pe care le trăim
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lume tradițională, pe care nu au încetat să o definească pentru a o înlătura în numele unor principii și a unor ținte și idealuri bine definite, modernitatea reflexivă ia ca referință produsele înseși ale modernității deja consacrate. Principiile societății industriale sunt chestionate și treptat substituite, pentru că noile „industrii” au lansat deja intrarea în societatea postindustrială; munca și timpul liber, familia și sexualitatea, organizarea, organizațiile și producția și multe altele - de fapt, toate modurile de a fi și a produce - iau acele forme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de fapt un mit, o fabulă, o poveste saturată de experiențe personale, sociale sau naționale și justificată timp de aproape 200 de ani de legende istorice cum ar fi „generarea bunăstării”, „dialectica spiritului”, „emanciparea subiectului rațional sau muncitor”. Ceea ce Lyotard chestionează este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personale. Exercițiile cunoașterii sociologice erau în mare parte de tip structural: se distingeau structuri și poziții în structură pentru a explica variante de comportamente sau conduite structurale și apoi individuale. Sondajele de opinie, invenții de instrumente sociologice ale „modernității organizate”, chestionează indivizi și prezintă distribuții structurale de opinii care sunt explicate tot în funcție de alte structuri. Ele individualizează chestionarea și clasează structural opiniile. Poate și de aceea distribuțiile prezentate de un sondaj sunt privite astăzi în aceeași măsură cu o curiozitate nesățioasă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a încrederii automate și nelimitate în virtuțile (evolutive) ale cunoașterii și tehnologiei și de intrarea în acea fază reflexivă a modernității care chestionează etic și pragmatic, politic și economic cunoașterea și efectele ei colaterale. Protecția ecologică a mediului, agricultura organică, tehnologia depoluării, alimentarea sănătoasă, stilul sănătos de viață, împreună cu etica și deontologia profesională și a cercetării sunt noi domenii ale cunoașterii și ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau a rolurilor etalate și etalabile au început a fi chestionate și mai ales schimbate. Familia și relațiile intrafamiliale, odată cu accentuarea individualizării și a dezvoltării societății postindustriale, se schimbă în mod radical și, prin aceasta, produc schimbări în structura socială. Modernității reflexive îi corespunde un tip nou de familie și relații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu dezvoltarea societății și a economiei cunoașterii în unele țări și cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică a valorilor instrumentale, cultura academică a universității se vede din nou confruntată cu nevoia de a-și chestiona vocația critică și cea mediatoare dintre capitalismul pieței competitive, idealurile participative ale democrației liberale și individualizarea tot mai pregnantă. Este universitatea capabilă să construiască și să mențină o „distanță critică” între ea și societatea în care funcționează pentru a-și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dramatică - A. Dominic, F. Aderca, cronica muzicală - G. Breazul, cronica filmului - Gh. Adamescu, arhitectura - Marcel Iancu, cronica științifică - C.N. Negoiță, Ion Biberi. De cel mai larg interes sunt interviurile apărute în paginile revistei. Sub titlul „De vorbă cu...”, F. Aderca chestionează personalități din diverse domenii ale culturii românești: C. Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, O. Goga, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Lucian Blaga, I. Al. Brătescu-Voinești, Camil Petrescu, Ion Minulescu, Ioan Slavici, N. Davidescu, Maria Ventura, Mihail Sorbul, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
schimbul de experiență între facultăți se cer încurajate. De ce, în absența unor merite academice excepționale, un profesor trebuie să ocupe pe viață postul de la catedră? De asemenea, monosexismul, uneori misogin, al catedrelor din facultățile de Teologie ar merita și el chestionat 1. Mai este nevoie să spunem că nimic nu poate împiedica o femeie să predea la facultate un curs de patristică, etică sau dogmatică? De asemenea, ar fi esențial ca studenții să-și poată alege un tutore pentru întrevederi periodice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prestigioasă universitate franceză, actualmente reîntors în țară. Epistolarul nostru electronic discuta „peste mânecă” (adică între Paris și Londra) locul și sensul mărturisirii creștine la începutul de veac XXI. Scrisoarea de față - ușor remaniată - este un răspuns dat unei cordiale provocări, chestionând locul „cărturarilor” în Biserică. După ce am convenit, ulterior, că subiectul dezbaterii noastre poate fi de interes și pentru alți cititori, textul a fost publicat de fostul supliment Litere, Arte & Idei al ziarului Cotidianul. Londra, 16 martie 2004 Dragă A., Îți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au în cunoașterea noastră o funcție constitutivă, în schimb ideile rațiunii pot avea doar o folosire regulativă. Ele servesc pentru a procura cunoașterii noastre despre fapte cea mai mare unitate și cea mai mare extindere 4. Kant precizează că „noi chestionăm natura după aceste idei”, care nu sunt „scoase din natură” și considerăm cunoașterea noastră drept nesatisfăcătoare „atâta timp cât ea nu le este adecvată”5. Ideile rațiunii orientează cercetarea spre unificarea și sistemarizarea sub principii mai generale a cunoștințelor despre fapte, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a parvenit printr-un deținut sosit de la Jilava în luna iunie. Presiuni asupra deținuților au mai fost făcute pe alocuri, cum ar fi în cazul vizitei colonelului Constantinescu, din iulie 1951, care s-a interesat de acțiune și l-a chestionat pe Eugen Dimitrov în privința incidentului din seara de 1 mai, dar acesta nu s-a intimidat, astfel că efectele vizitei au fost minore. Că „Nutti” Pătrășcanu era tot mai derutat și începea să-și facă griji în privința sorții sale ne-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au debutat abia în aprilie 1952. Fiindcă se urmărea numai incriminarea deținuților care au torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului Pitești: Gabor Chirică, Constantin Teja, Gheorghe Chirculescu, Alexandru Matei, Aurel Obreja, Ion Pangrate, Virgil Maxim și Aureliu Marc Stoica. Timp de un an nu s-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cornel Pop aveau rolul de a obține de la el informații. A fost introdus de Țurcanu în camera 4-spital, unde a fost torturat de Virgil Bordeianu, Alexandru Mărtinuș, Titus Leonida, Nicolae Călin Zaharia, dar mai ales de Țurcanu, care l-a chestionat asupra atitudinii sale legionare. Iritat că un coleg deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sau de a-și menține performanțele de lucru etc.). Eurobarometrul a fost publicat în 1999, sub egida Comisiei Europene. Sondajul a cuprins 12 întrebări privind violența asupra femeii, iar eșantionul a inclus persoane în vârstă de peste 15 ani. Au fost chestionate 16.179 de persoane, cu o medie de 1.000 de persoane în fiecare țară membră a Uniunii Europene, cu trei excepții: în Germania eșantionul a cuprins 2.000 de persoane, în Marea Britanie au fost intervievate 1.300, iar în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
impecabil fără a obosi sau a se plictisi un șir de operații didactice delicate și importante: a) furnizează informații organizate conform programelor sau în funcție de cererile celui asistat ( el funcționează, în acest caz, ca o bibliotecă perfect organizată, promtă); b) îl chestionează pe cel ce învață și îi identifică lacunele; c) corectează greșelile și elimină lacunele prin furnizarea de informații pertinente; d) controlează sistematic cunoștințele e) sprijină eforturile de autoevaluare ale celui ce învață f) realizează unele acțiuni de recapitulare a unor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
integrate Există condiții fundamentale pentru ca învățarea să aibă succes: comunicarea autentică, orientarea/ghidarea, reflecția; există posibilitatea de a avea o percepție integrată, multidimensională asupra procesului de învățare și asupra rezultatelor acestuia (dimensiunile emoțională, cognitivă, socială și acțională). Modelul disciplinar trebuie chestionat serios și supus unei reașezări din această perspectivă. În plus, acest model trebuie să ofere treptat un front de manifestare pentru curriculumul integrat. Costurile unei învățări cantonate în disciplinele alcătuite pe criterii mai mult sau mai puțin epistemologice sunt imaginabile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cât copilul petrece mai mult timp în stradă, cu atât reintegrarea în familie sau integrarea într-un centru de zi/plasament este mai dificilă. Un alt aspect demn de menționat este faptul că cea mai mare parte a copiilor străzii chestionați (51,3%) au o vechime în stradă mai mare de 2 ani, ceea ce face dificilă intervenția asupra lor. ● Nivelul de educație Un procent important din copiii străzii chestionați nu au fost școlarizați (23%), în timp ce doar o mică parte dintre ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atingere/apropiere cu o persoană infectată este prezentă la 5,9% dintre copii, în timp ce alții menționează aspecte care nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexuale Este posibil ca răspunsurile să fie influențate fie de reținerea unora în a vorbi despre sexualitate și despre aspecte ale vieții sexuale, fie, dimpotrivă, de tentația de a brava, începerea vieții sexuale cât mai devreme fiind pentru copiii străzii chestionați un semn al maturității, al bărbăției. Pe de altă parte, proporția celor care și-au început viața sexuală foarte devreme este foarte mare, ori este de presupus că acest fapt ar fi putut fi rezultatul unui abuz la care ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu că folosind prezervativul se pot proteja de infecții cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este mai degrabă ocazională, ori se știe că un singur contact sexual neprotejat este suficient pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii romi chestionați (24,4%) nu au putut menționa nici o infecție cu transmitere sexuală, acesta fiind un indicator al nivelului scăzut de informații, dar și al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]