54,187 matches
-
acceptat ca autocenzură, d-sa își exprimă atașamentul la factorii distopiei, pronunțîndu-se împotriva criticii care-i are ca obiect. Circumstanță cu atît mai delicată cu cît dl Poantă nu e doar ,cronicarul", ci și unul dintre eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
doar ,cronicarul", ci și unul dintre eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului, inclusiv cele din sfera mentalului, pernicioase cu osebire, se arată imprevizibil rezistente, dl Poantă socotește că ,deconstrucția miturilor comuniste riscă să devină o altă ficțiune în care realității unui sistem
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
Gheorghe Grigurcu O altă chestiune pusă pe tapet într-o originală manieră de către Ion Bogdan Lefter este cea a cronicii literare. Să precizăm că tratarea ei are loc într-un climat umoral, cel de atracție-repulsie, precum al unei mari iubiri ce se teme de consecințele
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
pentru cititor nu poate fi, la urma urmelor, decât întru totul lăudabilă (și, fiindcă tot pomeneam mai devreme de Calvino, să nu uităm că și autorul Baronului din copaci punea la loc de cinste amuzamentul, ba chiar îl considera o chestiune cât se poate de serioasă: "Aceasta este morala mea: cineva a cumpărat o carte, a plătit-o cu bani, trebuie să se distreze (...) Cred că amuzamentul este ceva serios", nota Calvino într-o scrisoare adresată lui Carlo Salinari). În cazul
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
unui comentator, dar și să priceapă că nu doar cenzura nu mai există, ci și autocenzura, fapt care clarifică automat problema exprimării libere și nu cum încearcă unii să implementeze Comisiei europene ideea că la noi... Pardon ? Partea negativă a chestiunii este gestul pasatorului, urât și inuman, dacă e să ținem seama, și nu putem să facem altfel, că jucătorul celălalt tocmai își rezolva pe teren o problemă intim-fiziologică, după cum rezultă din comentariul chiar așa metaforizat cum e... 1) "Se trage
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
unor eroi care sunt dizlocați și țin de mai multe universuri simultan. Dislocarea e o trăsătură importantă a literaturii contemporane. Exilul e condiția definitorie a mileniului trei, cred. Cum suporți înstrăinarea acestui exil, emoțiile lui adesea istovitoare? TIMOTHY MO: De chestiunile personale mă voi ocupa într-o formă aparte, dacă voi trăi să-mi scriu autobiografia. LV. O altă trăsătură majoră a eroului postmodern - Desperado, cum îl numesc eu - este însingurarea. Eroii tăi sunt, cel puțin la prima vedere, solitari. Construiești
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
tuturor, - în felul în care se cerea înlocuirea latinei oficiale, mai greu de citit pentru omul simplu, deprins cu germana, cu engleza, vorbite la vremea aceea, - ar trebui folosită o limbă cât mai curentă, în genul latinei vulgata de altădată, chestiunea rămânând în fond aceeași... O relatare a sfintei Biblii cu vorbele noastre de azi, respectând cu strictețe sensul, cu toată rigoarea. Câteva fragmente, de probă... Pămîntul abea făcut, scos la iveală dintre oceanele întinse, nu avea pe el nici urmă
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
de la intensitatea actului vital, de la crîncena identitate a Erosului comun, stigmatizat de cruzime, la moartea care e suspendarea vieții în proiect. Expierea în sens mistic e și ea interzisă. Refuzată deopotrivă de viață ca și de transcendență, "asceza" Erosului în chestiune nu ține nici de puritate, întrucît se situează într-un timp "după ce actul erotic s-a consumat, dar înainte ca saturația să se instaleze". Neîndoios, ea are o natură demoniacă. Fred Vasilescu e "un înger căzut". Singura motivație umană a
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
că în cultura română dezbaterile pe o problemă, dialogul (ca schimb contradictoriu de păreri, dar dialog, nu păruială), analiza pe o temă etc. sînt, vai, cu neputință. La fel ca-n vremea interbelică. La noi nu există dezbatere pe o chestiune dată, la noi nu este enunțat în mod argumentat dezacordul cu o altă opinie, la noi apar direct insulta, păruiala, tentativa de asasinat moral. - Ai scris cel mai inteligent comentariu (din câte am citit) despre Agendele lui E. Lovinescu. Ce
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
drept "o ediție de referință". G. Pienescu a acuzat că ei ar fi beneficiat subteran de cercetarea sa anterioară și de experiența pe care o dobândise în relația cu poetul în realizarea ultimei ediții de autor - deci ar fi în chestiune chiar un fel de plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere fundamentale" e defectul principal. Cele mai vulnerabile s-au dovedit ediția Goga (unde, după cum a arătat Mircea Popa, I. D
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
rod matur, binevenit când instrucțiunea științifică se aliază cu o instrucție literară deschizătoare de orizonturi largi, cum se întâmplă în cazul de față!" Nicolae Petrașcu, director al revistei Literatură și artă română, a publicat aici două articole despre cartea în chestiune. După ce în primul (din 1898, p. 598-599), subliniază meritele lucrării, în sensul că la fiecare proverb se dau toate variantele cunoscute, și înțelesurile lor, că a citat fraze din autori cunoscuți, a dat originea unor proverbe, raportează lucrarea la ceea ce
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
delicat și anume critica acerbă pe care Nae Ionescu a făcut-o sistemului democratic, în numele individualității periclitate, al culturii, din acest motiv, distorsionate, pîndite de disoluție. în vederile sale, democrația înseamnă ,efectiv egala îndreptățire a tuturor de a hotărî în chestiunile publice și care nu poate duce decît la înecarea individualităților în mase, la precumpănirea cantității asupra calității". însă ,cultura adevărată este operă de adîncire personală și, prin urmare, de diferențiere. Marii oameni de cultură, marii creatori în ordine spirituală nu
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
lumea viitorului ca pe un sat global ci ca pe un lanț de centre interconectate. Despre violență și despre faptul că omul trebuie să se teamă de propria violență a vorbit și Gaetan Soucy (Canada). Dan Shafran (Suedia) a legat chestiunea globalizării de aceea a exilului arătând că în noile circumstanțe exilul nu mai cunoaște granițe. Poate fi experimentat exilul în propria casă, în propria țară. Mihaela Moscaliuc (S.U.A.) a exemplificat condiția exilului cu situația lui Andrei Codrescu, "un cetățean imperfect
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
eluda structura ideatică și morală ce se află nu o dată în spatele acestora, e însoțită, prin urmare, de un respect subiacent al lor. Miza rămîne, firește, indecisă. Necumințenia adoptă chipul solemnității, într-o circularitate ce constituie trăsătura esențială a creației în chestiune, intrînd în zona unui zbucium aulic, purificat precum sunetele Recviemului lui Mozart: "Să fi și venit, oare, Ziua Mîniei? Ești pregătit, Mielule,/ să iei asupra ta păcatele mele,/ sînteți gata Spaime, Lumini,/ ați repetat destul, solemne Coruri,/ nu v-ați
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
voluptate,... Erau beți de fericire. Pe geamul deschis, se auzea strigând un coșar prin mahalaua Scaunelor și un vardist fluerând după cine știe ce... Două oare după aceea, Jurubiță putea să se laude că învățase pe dinafară alfabetul norocului... Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei, nescăpând ocazia lui de autor mereu pe fază, notează sub cuvintele, atenție, replica eroinei... notează în sfârșit acestea, cu dialog și
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
ascunse colțuri ale țării a pătruns știrea privind zborurile spațiale rusești și americane, al căror scop declarat era trimiterea unor echipaje umane pe Lună. Primul pas fusese deja făcut prin lansarea lui Iuri Gagarin, iar următorul nu era decît o chestiune de timp. Nu știu dacă peste tot aceste evenimente au stîrnit o curiozitate la fel de mare și au creat o stare de așteptare de aceeași intensitate, dar în satele colinare din sudul Banatului preocuparea pentru sateliți și pentru zborul spre Lună
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
marcat de tot ceea ce știe despre sistem. Și, în al doilea rând, vine din faptul că orgoliul artistic nu-l asigură pe scriitor, nu-l face invulnerabil când e vorba de imaginea sa în conștiința celorlalți; în propria conștiință. O chestiune în care ar fi multe de spus, dar și mai multe de tăcut. M.I.: Și cum ați ajuns, domnule Elvin, la ,Lettre internationale"? Asta după 1989. Cum ați trăit anul 1989? Sfârșitul regimului comunist, sfârșitul anului 1989? B.E.: Crezând și
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Tudorel Urian În 1995, anul apariției primei ediții a cărții lui Adrian Marino, Pentru Europa, ideea integrării europene era o chestiune pur retorică. Cu Ion Iliescu președinte (care în 1991 semnase un foarte dubios acord cu Uniunea Sovietică) și Nicolae Văcăroiu prim-ministru, țara care oferise lumii spectacolul unic al barbariei minerești cu binecuvîntarea șefului statului avea cu totul alte priorități
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a G.D.S. cu tema învățămîntul în impas? Participanții - decani, rectori, directori de institute, ministrul Educației și Cercetării - au dezbătut mai mult chestiunea financiară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Mincu despre Marian Papahagi și mă cutremur. Se spune acolo pur și simplu că ,Marian Papahagi nu credea în literatura română". ,Dezvăluirea" vine ca o revelație de taină, inedită, făcută de un ,martor", pentru a nu îngropa în uitare o chestiune importantă de istorie literară? Ma întreb cum poate un om de cultură să afirme cu seninătate ceva atât de grav despre un confrate care nu mai poate confirma sau infirma "mărturia" și despre care toată lumea știe că a trăit pentru
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
101). Dincolo de aceste texte cvasi-jurnalistice privind prezentul și viitorul slujitorilor cultului ortodox, cartea lui Mihail Neamțu grupează tematic mai multe eseuri de filozofie și teologie, exerciții de admirație pentru opera și viața unor monahi și chiar luări de poziție în chestiuni dintre cele mai diverse aflate în dezbatere (de la viața culturală, pînă la fotbal). Sprit deschis și om al timpului său, Mihail Neamțu vorbește cu egală competență despre Kirkegaard și despre Părinții Bisericii, glosează cu aceeași plăcere despre Evagrie Ponticul și
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
academice. Disputa politică presupune schimburi dure de replici în limitele bunei cuviințe și ale eleganței. Domnul Mircea Geoană ar trebui să mai studieze analele parlamentare românești, disputele oratorice dintre P.P. Carp și Take Ionescu, Ionel Brătianu și Marghiloman, de pildă. Chestiune de cultură și nu-i nevoie de un întreg metru cub. în orice caz, Mircea Geoană trebuie să știe că mitocănia nu înseamnă personalitate, iar agresivitatea primitivă, inteligență politică.
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
manevreze evenimentele după plac și să le dea alt sens și alt înțeles decât cele proprii, să prefacă albul în negru și ziua în noapte. Dar să nu zăbovesc în generalități. S-a pus la noi, încă din anii '90, chestiunea dosarelor de la Securitate, lămuritoare, aceste dosare, în privința relațiilor cu funesta instituție și a felului în care ea a exercitat represiunea politică în anii comunismului. Ca și în privința oamenilor care au fost antrenați în acest proces, cu sau fără voia lor
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Gina Sebastian-Alcalay), dar și neevrei care însă prin scrisul lor au fost solidari cu drama evreilor sau au scris cu simpatie despre aceștia (Thomas Mann, Gala Galaction, Tudor Arghezi etc.). Cele mai multe dintre texte abordează subiecte literare, dar, inevitabil, apar și chestiunile delicate, legate de holocaust antisemitism, situația evreilor din România în timpul regimului Antonescu, antisemitismul unor autori români de primă importanță (de la Eminescu la Mircea Eliade și Emil Cioran). Scriind despre dramele evreilor în secolul XX, Virgil Duda nu cade pradă resentimentelor
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
ilustrată prin detalii concrete și edificatoare, de pildă printr-o lungă listă de previziuni greșite, ale unor oameni de cultură și lingviști, asupra evoluției limbii, sau printr-o enumerare a unor preferințe personale, ținînd de subiectivitatea lingvistului însuși (p. 94). Chestiunile normei sînt indisociabile de dezbaterile din jurul limbii literare, al limbii standard, de relațiile acestora cu alte varietăți ale românei: se descrie trecerea de la diferențierea regională la cea socio-culturală, raportul dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]