1,574 matches
-
domnule...? ă Porfiri Petrovici, îi reaminti Porfiri. ă Vă rog, Porfiri Petrovici, nu vreți să mă însoțiți în sufragerie. Ea făcu semn spre o pereche de uși duble. Katia dragă, faci bine să ne servești niște ceai? § În sufragerie, samovarul chicotea și hâșâia agitat, iar Porfiri Petrovici și Anna Alexandrovna s-au întors de la el cu discreție. Ea îi făcu semn să se așeze pe o sofa rusească maro aurie. În timp ce se așeza, o adiere de vânt scutură geamul. Sufrageria era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
a cărei înfățișare solidă absorbi forța dragostei ei. Fetița se dădea în stambă în fața bunicii ei, mângâindo, lovind-o și zâmbindu-i cu fața ei care avea propria viclenie copilărească. Bunico, bunica mea dragă! Ce mi-ai adus astăzi? Bătrâna chicotea însă, după ce îl observase pe Porfiri, aruncă priviri pline de înțles spre masa din bucătărie. ă Hai, hai, fetițo, nu așa o saluți pe bunica ta, spuse ea uitându-se la Porfiri. ă Asta-i pentru mine? spuse Vera pipăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
magistrat investigator. Investighez moartea lui Stepan Sergheievici și a lui Boria, administratorul. Precum și moartea unui alt individ pe nume Constantin Chirliovici Govorov. Marfa Denisovna mută asul de romb peste cărți. ă De cât timp ești cu familia, Marfa Denisovna? Bătrâna chicoti. ă De când mă știu. ă Ai fost născută în robie? ă Da. Am aparținut domeniului tatălui lui Serghei Ivanovici. ă și ai rămas și după emancipare? ă Unde să mă fi dus? și-apoi, trebuia să am grijă de mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o scoată din țâțâni, Luana rămase în pat să lenevească. Era singură, mama lucra în schimbul de dimineață. După-amiază aveau să meargă să-i cumpere obiectul mult dorit. Se rostogoli pe-o parte și pe alta, ca o pisicuță la soare, chicotind la gândul că verii ei nu vor putea începe ziua fără ea. Se vor privi unul pe altul, la nesfârșit, dacă ea nu le va da ideea jocului din acea dimineață. Nici micul dejun pe care, obligatoriu, îl mâncau împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
jupon din voal roz, și-a legat mândră fundele rozii iar buclele "de aur" și le-a pieptănat cu mare grijă. Se privi în oglindă cu ochi luminoși. Parcă sunt unul din sfințișorii pictați pe pereții din biserică, își spuse chicotind și se grăbi să iasă afară. Dan era așa de țeapăn în costumul cu vestă și cravată, încât numai ochii din cap reușeau să i se mai miște. Vanda o gătise pe Ema într-o rochie dreaptă și lungă, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se mișcă excelent", își spuse Luana. Parcă auzindu-i gândul, profitând de oboseala și retragerea partenerii sale, bărbatul mărunțel cu chelie o invită pe Sanda la dans. Chipul femeii se lumină și cuplul valsă cu o ușurime de fluture. Luana chicoti de bucurie în ascunzătoarea ei. Fericirea mamei o făcea fericită. Când valsul se termină începu un tangou, ritmul preferat al Sandei. Bărbatul ar fi continuat bucuros jocul de pași dacă nu s-ar fi simțit smuls, cu brutalitate, din brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care dăduse dovadă. Urmă Rosti Seneg. Se așeză și el turcește așteptând, fără tragere de inimă, mâinile care să-i acopere ochii. Băieții se mișcară în spatele lui apoi unul din ei o ghionti pe Luana să-i ia locul. Fetele chicotiră. Rosti, serios din cale-afară, se foi în locul lui. Dacă-mi faceți ceva vă bat pe toți. Colegul Seneg purta, cu mândrie, o mustăcioară delicată, abia mijită, care pe Luana o impresionase încă din prima zi de școală. Când fata, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îi ordonă Anna. Termină cu discursul ăsta gen „Sunt femeie și n-am să admit că meritul îmi aparține în întregime“. Mark Johnson nu e nici pe jumătate așa de bun ca tine, iar tu știi asta foarte bine. Darcey chicoti. —Bine, bine. Sunt un geniu din toate punctele de vedere. Anna râse și ea și apoi își luă un aer scrutător. — Apropo de sexul slab - vreun bărbat nou la orizont? — Nu. — Păi, nu că aș fi în măsură să dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în fund. Nieve rânji brusc. Câteodată pari regretabil de lipsită de ambiție pentru o tipă așa de deșteaptă ca tine. —Vai, știu. Și, cum spune tata, e o negljare totală a minții pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Darcey chicoti. Caută tu cele mai bune slujbe și spune-mi la ce-aș putea ținti. Între timp, am să rămân cu nemții! Cu ce se ocupă de fapt moș Schroeder? întrebă Nieve. —E director executiv la o companie de inginerie, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
știu cu siguranță ce înseamnă asta, însă tot timpul vorbește numai despre alte companii care trebuie să reducă din angajați dacă vor să ajungă undeva. Sună a profit din pierderile altora, observă Darcey. —A, Darce, vai de viața ta. Darcey chicoti. — Am o viață minunată, mersi. Poate, dar uită-te ce trai duc soții Christie! —Și ce dacă? Tu chiar nu pricepi? De fapt, ba da. Darcey dădu din umeri. Dar până la urmă nu vreau decât să fiu fericită. Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zise Darcey încă șocată. —Poate că ar fi cazul să începem să credem, medită Tish. Nu înainte să mergem să vorbim cu el, se îndârji Darcey. Să îi băgăm mințile-n cap. Avea o figură atât de furioasă, încât Amelie chicoti nervos. Atâta timp cât nu ajungi să-i bagi și pumnul în gură. Arăți de parcă ai fi gata să-l pocnești. Poate că așa am să și fac, zise Darcey, gândindu-se la Marbella și la viața pe care o lăsase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
deschise încet. Dacă erau hoți în casă, se gândi ea aruncând o privire pe ușă, mai bine era să-i lase în pace. Soții Christie beneficiau, la urma urmei, de asigurare. Apoi auzi un zgomot ce semăna mai mult a chicotit. Venea dinspre biroul lui Max Christie. Hoții nu chicoteau. Dar copiii da. Se întorseseră oare acasă și acum se prosteau în biroul lui Max? Acesta s-ar fi înfuriat la culme dacă așa ar fi fost. Teama îi dispăru în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea aruncând o privire pe ușă, mai bine era să-i lase în pace. Soții Christie beneficiau, la urma urmei, de asigurare. Apoi auzi un zgomot ce semăna mai mult a chicotit. Venea dinspre biroul lui Max Christie. Hoții nu chicoteau. Dar copiii da. Se întorseseră oare acasă și acum se prosteau în biroul lui Max? Acesta s-ar fi înfuriat la culme dacă așa ar fi fost. Teama îi dispăru în timp ce străbătea coridorul; dădu ușa de perete și încremeni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bucurie în glas. Nu mai puteau aștepta. Am încheiat afacerea și acum trebuie să sărbătorim. Șampania o cam ameți ( Dom Perignon, un an foarte bun, după cum spunea Max, deși ea n-avea idee); era conștientă că se purtase cam aiurea, chicotind și prostindu-se. Îi trecu dintr-odată prin minte că el s-ar putea să vrea să se culce cu ea și îl întrebă direct ce intenții avea. Bărbatul își luă o expresie surprinsă și îi spuse că, dacă șampania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să termini de gătit? — Nimeni. Dar... dar... asta e bucătăria, Aidan. Maică-mea gătește aici. —Și ce dacă? Păi... știi cum e... —Sexul în bucătărie e ultraindicat. N-ai văzut filmele alea în care oamenii se destrăbălează pe masă? Darcey chicoti dintr-odată. — Nu că n-aș vrea... dar e bucătăria lui maman! Cred că o să fiu marcată psihic pe viață de ideea... (chicoti din nou). Dar am să încerc. Aidan o îmbrățișă și o trase mai aproape de el. Avea dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
urma urmei, ea reușise să-l ispitească pe tipul cel arătos. Ea era cea care avea să poarte un inel de logodnă fenomenal până la sfârșitul serii. Nu conta cât de grozav arăta Nieve. Darcey știa că ea era norocoasa. Nieve chicoti. —Ei, hai, lookul nu e chiar așa nemaipomenit. Doar că e o schimbare cam mare. Să le fi văzut pe fetele celelalte de la firma lui Christie. Ele chiar că te-ar face să intri-n pământ de rușine. Totuși, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
un împătimit al Galway-ului. —O, dar sunt, o asigură Aidan. Însă California trebuie să fie tare distractivă... Hollywood... Silicon Valley... —Silicoane, mai degrabă, observă Darcey și îl împunse între coaste. Poți s-o lași baltă de pe-acuma, Clarke! Nieve chicoti. — Da, poate-mi aranjez și eu sânii dacă tot sunt pe-acolo. N-ai fi în stare! — De ce nu! Nieve își scutură capul, astfel încât părul îi încadră fața. — Am făcut cam tot ce se putea fără să recurg la bisturiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-l dorise de o groază de timp. Mulțumesc, zâmbi el în timp desfăcea ambalajul. Ești foarte drăguță. Păi, știi că îl urăsc și că e cel mai sângeros joc din istoria lumii, zise ea. Dar ție îți place la nebunie, chicoti. Deși e un pic ciudat pentru un tip care se prăbușește când vede sânge pe bune. Asta pentru că e ficțiune, râse el. Aș fi prea laș să încarc măcar un pistol în viața reală. Eroul meu! Îl sărută. O sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
descurci cu poloneza? întrebă Anna. —N-o să pot niciodată s-o vorbesc ca lumea, dar măcar știu să spun „vă rog“ și „mulțumesc“, răspunse Darcey urmând-o pe Anna pe ușa turnantă. Știai că Singapore are patru limbi oficiale? Anna chicoti. Pun pariu c-ai să le-nveți cât ai bate din palme. Din fericire, una dintre ele e engleza. Sincer, nu mă văd vorbind fluent nici chineza și nici malaeza. —Vai, vai, zise Anna, s-a sfârșit cu titlul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tăi! exclamă Darcey. —Ai bătături? întrebă Gill. —Ăă... nu. —Și porți ciorapi, nu? Darcey dădu din cap. —Păi, atunci, nici o problemă. —Ăă... bine... mersi. Își puse pantofii, care îi veneau perfect. —Acum, dragă Cenușăreaso, ai să te duci la bal, chicoti Helena. Darcey râse și le făcu cu mâna, după care se porni la petrecere. Hotelul era deja ticsit când ajunse ea. Se bucură că cedase până la urmă și stătuse atâta la salonul de frumusețe, pentru că fiecare femeie de acolo arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
își ținu respirația. Chestia asta funcționează? o întrebă el. Darcy pufni. Cât timp poți să-ți ții respirația? Darcey se strâmbă la el. — Știi că te-ai înroșit? Și nu se prea asortează cu rochia ta. Dădu drumul aerului și chicoti. Sughițul îi trecuse. Neil râdea și el. — Da, funcționează, spuse ea. Dar nu-mi permit să nu fiu asortată. —Minunat, zise el, vrei să dansezi? —De ce nu? De-abia când o conduse pe ringul de dans, își dădu seama Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
acum le-am lăsat pe toate în urma noastră? sugeră ea. Neil dădu din cap. Și că nu e nevoie să ne urâm unul pe altul sau să încercăm să distrugem cariera celuilalt? — Absolut. — Mă bucur că s-a rezolvat. Darcey chicoti. —Ce? — Nu ai spus nimănui despre noi. Nimeni de la InvestorCorp nu știe. Neil păru stânjenit. — Nu era nevoie. Și-ar fi făcut probleme despre urmări și despre capacitatea noastră de a lucra împreună. Deci... discreția asta e pentru binele tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai mulți. Nu cred că e nimic rău în asta. Nimeni n-ar trebui să mă facă să mă simt prost din cauza asta. Cel puțin, nimeni din America, zâmbi el. — Da, dar noi suntem în California, îi aminti Nieve. Corr chicoti. — Poate că avem și noi marii noștri sentimentali, spuse, însă, în adâncul sufletului, suntem toți la fel. Banii contează. —Vezi, eu știu asta, zâmbi și ea. Și de-aia vreau să mă asigur că păstrez tot ce e al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lui să țină lucrurile sub control. Și-apoi e un director financiar genial. E slujba lui. Exact, încuviință Aidan. Și-acum vino să-ți arăt care sunt lucrurile cu adevărat importante în viață. Îi desfăcu sutienul cu o mână. Ea chicoti. Iată de ce am fugit eu cu tine, zise. Dar în noaptea aceea, întinsă lângă el în patul lor imens, se lăsă din nou năpădită de gânduri în legătură cu viitorul firmei. Nu contează, își spuse ea, cu privirea pierdută în beznă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ăsta de vorbărie. Să povestești verzi și uscate. Nu îți stătea în fire. —Anna și cu mine ne spunem o groază de lucruri, zise ea cu tărie. Câteodată suntem foarte bârfitoare. —Serios? — Da. — Atunci e mai feminină din fire? Darcey chicoti. —Câteodată. — Pentru că tu nu prea ești. Vreau să zic, adăugă el grăbit întâlnind privirea ei curioasă, te străduiești uneori, când te machiezi și te aranjezi, dar nu e tocmai ceea ce te caracterizează, nu-i așa? Nu. — Îmi place Anna, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]