6,191 matches
-
s-a pus problema obținerii ei, ci mai degrabă, a substanțelor pe care le conținea în stare dizolvată. Metoda de separare cea mai veche este distilarea. Inventatorul primului aparat de distilare prin antrenare cu vapori de apă a fost un chimist și medic elvețian, cunoscut sub numele de Paracelsus (1495-1541). Distilarea este o metodă de separare a unui amestec omogen, bazată pe diferența dintre temperaturile de fierbere ale componentelor. Pentru obținerea unui distilat pur, operația trebuie repetată de mai multe ori
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
în apă. Observăm că: - soluțiile sunt perfect limpezi; - sunt stabile (nu există tendință de separare a solvatului de solvent dacă temperatura și concentrația nu variază); - difuzează ușor prin membrane permeabile; - la încălzire, solventul poate fi separat de solvat. În 1861 chimistul englez Thomas Graham a arătat că substanțe ca gelatina, cleiul, albumina și amidonul difuzează de sute de ori mai încet în apă decât în cazul soluțiilor obișnuite . El a mai observat că cele două tipuri de substanțe diferă și prin
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
fie distrusă de infestarea cu ciuperci, mană sau insecte, ceea ce făcea necesară achiziționarea de noi semințe și de noi pesticide (deoarece insectele deveniseră rezistente). Cursa Înarmării biologice care a rezultat de aici - și pe care specialiștii În selecția plantelor și chimiștii cred că pot să o câștige În continuare - face ca agricultorii să fie tot mai dependenți de experții publici și privați. Ca și aspectele cu adevărat democratice ale politicilor lui Nyerere, elementele legate de cercetare și de politică ce riscă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de mulți c) teoriile nu pot fi dovedite niciodat) ca fiind adev)rate. Dac) ,,adev)rul” este problema, atunci ne situ)m pe terenul legii, nu pe al teoriei. Avem, în acest sens, afirmația f)cut) de James B. Conant, chimist, c) ,,o teorie poate fi detronat) doar de o altă mai bun)” (1947, p. 48). La fel e și opinia împ)rt)sit) de John Rader Platt, fizician, conform c)reia ,,presiunea exercitat) de determinismul științific își pierde din amploare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de petrol din România a fost înființată în 1857, la Tescani (Bacău), de doi evrei, iar primul export de petrol românesc a fost efectuat de evreul Berkawski în Rusia prin Ungheni 18. Sunt cunoscute contribuțiile deosebite pe tărâm științific ale chimiștilor de origine evreiască Lazăr Edeleanu și A. Polzer și ei implicați prin participarea lor în industria petrolieră de la noi. Realități și fenomene similare celor din Moldova pot fi puse în evidență și în Valahia, desigur la altă scară, cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Petrograd, persoane originare din Basarabia au deținut poziții culturale și științifice importante. Și de această dată însă dominau persoane din comunitățile evreiești sau ruse din fosta provincie țaristă. Îi vom aminti aici pe membrii Comitetului Științific din Tiraspol, pe chimistul Nicolai Dmitrievici Zelinskij 29 și pe biologul Lev Alexandrovievici Tarasevici 30, ambii membri ai Academiei de Științe din URSS, pe agronomul Nicolai Alexandrovici Dimo, membru al Academiei Agricole din URSS31, pe sculptorul Alexei Victorovici Sciusev 32, membru titular al Academiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și cazuri când unii intelectuali basarabeni de formație „veche“ au intrat, nu de puține ori benevol, în serviciul noilor autorități. Ne referim aici la chimistul Anton Ablov, cu studii la Universitatea din Iași, care a făcut carieră la Institutul Agricol din Chișinău, Universitatea din Sverdlovsk, Institutul Pedagogic din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Chimie al Academiei de Științe din RSSM; la Valentin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
LOVINESCU, Tania (9.XII.1924, Ploiești), poetă și prozatoare. Este fiica Rebecăi Goldenberg (n. Feldman), învățătoare, și a lui Herman Goldenberg, chimist. A absolvit Liceul „Cultura” și Facultatea de Fizico-Chimice din cadrul Universității bucureștene, luându-și licența în 1949. A lucrat la Radiodifuziunea Română (1949-1983), la Institutul Român de Relații Culturale cu Străinătatea (1953-1955), la Consiliul Național al Femeilor (1955-1967), la revista „Agricultura
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
urmare, progresele înregistrate în privința tehnicilor utilizate în activitatea serviciilor de informații nu pot fi comparate, de exemplu, cu cele din domeniul chimiei. În urma progresului înregistrat de cercetările din domeniul chimiei și a răspândirii noilor rezultatele la care s-a ajuns, chimiștii din întreaga lume pot obține rezultate mai bune în activitatea lor. În domeniul informațiilor, lucrurile nu stau însă la fel; faptul că datele sau procedurile noi permit unui grup de ofițeri de informații să obțină rezultate mai bune înseamnă, de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Nicolae Șalari. A absolvit, în 1947, Facultatea de Chimie Industrială de la Institutul Politehnic din București, iar din 1950 s-a stabilit la Chișinău. În 1959 și-a încheiat studiile la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. Un timp inginer chimist, apoi profesoară la o școală medie, se va dedica în cele din urmă scrisului. A debutat în revista bucureșteană „Flacăra” (1949), iar la Chișinău colaborează, cu proză, la „Scânteia leninistă”, „Nistru” ș.a. După ce publică la București povestirea Ilie își croiește
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
LUNGU, Dan (15.IX.1969, Botoșani), poet, prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Ilenei Lungu (n. Daneliuc) și al lui Alexandru Lungu, operator chimist. Urmează Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani (1984-1988) și Facultatea de Filosofie, secția sociologie-politologie, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1990-1995). Din 1995 este cadru didactic la facultatea absolvită. În 2001 obține titlul de doctor în sociologie al Universității
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
fiul Mariei Dumitrescu și al lui Terente Filimon, brutar. Urmează școala primară și gimnazială la Buzău și cursurile liceelor „I. L. Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești (1960-1964). Se înscrie la o școală tehnică postliceală în domeniul petrochimiei și ajunge operator chimist. După 1989 va fi directorul Editurii Universul Cartfil din Ploiești, fondator al revistelor „Sinteze” și „Sinteze literare”, animator al cercului literar cunoscut sub numele Grupul de la Ploiești. Debutează în 1965, cu poezie, în revista „Familia”, fiind prezentat de Gheorghe Grigurcu
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
sleire, suspendate într-un fel de nebuloasă a indiferenței colective, într-un spațiu în care nu există, cu adevărat, ceea ce se înțelege prin opinie publică.) Michael Mann vede "cazul" de pe baricada martorului cheie, a omului din interiorul sistemului (the insider), chimist de marcă, fost vicepreședinte la o mare companie de tutun, concediat pentru delict de opinie; în procesul de fabricație, țigărilor li se adăuga o substanță (cancerigenă) aptă să creeze dependență; cînd omul nostru se pronunță împotriva procedeului, altfel extrem de profitabil
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Stoenești și Salcia. După închisoare este trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Rubla-Călmățui, unde se împrietenește cu N. Carandino și Corneliu Coposu. Revenit în București, se angajează la început ca operator chimist, după care intră funcționar la Ambasada Statelor Unite ale Americii. În 1968- 1969 beneficiază de o bursă a Universității din Iowa-City (SUA) și conferențiază despre literatura română la câteva universități din SUA și Marea Britanie. Din 1970 până în 1974 trece prin funcțiile de redactor
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
, Andrei (27.IV.1965, Baia Mare), poet și critic literar. Este fiul Yvonnei (n. Chefneux) și al lui Anatolie Bodiu, inginer chimist. După cursurile liceale încheiate la Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
SPĂTARU, Indira (24.I.1971, Iași), poetă. Este fiica Anei (n. Călin) și a lui Constantin Spătaru, operatori chimiști. Urmează școala generală și liceul la Iași. Devine studentă la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
ȘEULEANU, Ion (7.X.1939, Târnăveni), folclorist. Este fiul Victoriei Șeuleanu (n. Sima), laborant chimist, și al lui Ioan Șeuleanu, pantofar. Învață la Târnăveni (1946-1956), apoi urmează Facultatea de Filologie-Istorie, secția limba și literatura română, a Universității din Cluj (1956-1961). Angajat preparator la facultatea absolvită, urcă treptele didactice până la gradul de profesor (1993). Din 1990
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Suceava, iar în 1972-1977 este student la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din Iași. Face cursuri postuniversitare la Inter University Center din Dubrovnik, Croația (1991) și e beneficiarul unei burse în Suedia. Până în 1991 va lucra ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hârtie din Suceava. Redactor la câteva gazete sucevene, a fost anterior redactor-corespondent al cotidianului „România liberă” (1991-1994) și redactor la „Flacăra” (1994-1995). Debutează în 1980 la revista „Familia”, iar editorial cu volumul Duminica realului, apărut
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
a murdărit natură, a poluat-o. Verdele este o culoare puternică. A fi verde a fost întotdeauna un strigăt de luptă al activiștilor de mediu și a fi verde a devenit un important instrument de marketing pentru unitățile economice. Pentru chimiști, a fi verde (ecologic) a devenit din ce in ce mai important prin aplicarea principiilor chimiei verzi tuturor aspectelor științelor chimice: cercetare fundamentală și aplicată, producție și educatie.Chimia verde: “*” Se adresează cu precădere riscului decât expunerii; “*” Are în vedere beneficiile economice în detrimental
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
prin folosirea energiei. Procesele devin mai eficiente prin reducerea consumurilor de materiale. O creștere a folosirii resurselor regenerabile va determina industria producătoare mai viabilă. Reducerea incidentelor riscante și mânuirea substanțelor periculoase promovează un beneficiu social suplimentar - nu numai pentru operatorii chimiști dar și pentru comunitățile locale. Este important să te poziționezi pe aplicarea chimiei verzi în ciclul de viață al produsului chimic! (figură nr.3).
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
Spiru Haret»”, cu articolul Dușmanul viermelui de mătase în numărul 51/1921, urmat de schița onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și entomolog (Câțiva gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Drepturile asiguraților se stabilesc pe baza contractului cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor, precum și a organizațiilor patronale și sindicale reprezentative din domeniul medical, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul se avizează de Ministerul Sănătății Publice și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Contractul - cadru, reglementează în
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
au făcut la fel...”. Viața la bloc devenise și mai promiscuă în ultimii ani ai lui Ceaușescu: se întrerupea lumina, căldura și apa caldă erau restricționate, impresia de stare de război sau asediu marca pe toata lumea. O pensionară, inginer chimist, relatează cu exactitate: „Întâi a venit restricția la lumină și apoi la căldură. Din ce în ce mai des se întrerupea curentul electric, frigiderele se dezghețau, iar liftul rămânea cu locatari cu tot între etaje. Trebuia să strigăm după ajutor ca să vină cineva să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintiți sub nici o formă, decât, eventual, în Săptămâna lui E. Barbu și Vadim Tudor, de fapt, o oficină a Securității, dar numai pentru a fi acuzați de trădare de țară, spionaj, calomniați și injuriați. Aceeași era și situația pictorilor, muzicienilor, chimiștilor ori matematicienilor care „aleseseră libertatea”. Din momentul exilării, indiferent de importanța operelor lor, ei pur și simplu nu mai puteau exista pentru publicul românesc: dispăreau ca și cum nici n-ar fi fost vreodată oameni cunoscți pe aici! Mai auzeai de ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acestuia în opera sa literară. Sub numele de romancier, va face operă de medic. Convins că pretutindeni în existență funcționează un strict determinism, Zola găsește că se poate „opera asupra caracterelor, asupra pasiunilor, asupra faptelor umane și sociale” întocmai cum chimistul și fizicianul operează pe corpurile brute și fiziologul pe cele vii. Personajul este „produsul aerului și al solului, ca planta” și de aceea scriitorului nu îi rămâne decât să întreprindă, fără preocupări de artă, de stil, „studiul exact al mediului
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]